Actualitate
EXCLUSIV. Locuitorii din Bran, revoltați de o decizie a Primăriei prin care un supermarket Lidl va fi construit chiar în centrul comunei: ”Cei care ar trebui să ne ajute nu-și dau seama că noi păstrăm tradițiile în zonă, suntem sufletul Branului”
Fierbe Branul, se poate spune, iar această sintagmă nu este absolut deloc exagerată. Locuitorii comunei, dar și micii producători sau reprezentanți ai unor asociații din zonă, acuză autoritățile locale că vor să permită construirea unui supermarket Lidl chiar în centrul localității.
O astfel de decizie, transmit cei care contestă, în primul rând, locația aleasă pentru construirea supermarketului, nu ar face altceva decât să distrugă producătorii locali, să desființeze, practic, tradițiile românești din zonă, să îngreuneze suplimentar circulația și ar duce, în final, la desființarea multor locuri de muncă.
GÂNDUL.RO a obținut, ÎN EXCLUSIVITATE, declarații ale unor oameni care trăiesc în Bran sau care au legături familiale în comună și doresc să se stabilească acolo, oameni legați sufletește de această localitate frumoasă care, înainte de pandemie, atrăgea turiștii ca un magnet.
Laurențiu Drăgan, director executiv al Asociației ”Bran-Moeciu-Fundata”: ”Locația aleasă nu este una de natură să aducă plus-valoare comunității noastre”
Laurențiu Drăgan, director executiv al Asociației ”Bran-Moeciu-Fundata”, ne-a declarat, ÎN EXCLUSIVITATE, că o astfel de construcție, în zona aleasă, nu ar aduce plus-valoare pentru comunitate.
Tot0dată, Laurențiu Drăgan insistă asupra ideii că locuitorii nemulțumiți de o astfel de decizie a autorităților nu sunt revoltați împotriva supermarketului Lidl, ci doar împotriva locației care a fost aleasă.
”Nu am nicio problemă cu ideea de a ridica acest supermarket Lidl în Bran, însă locația aleasă nu este una de natură să aducă plus-valoare comunității noastre. Prin venirea în acea locație a supermarketului Lidl, va fi afectat tot sectorul comercial din centrul Branului, mai exact micile prăvălii din centru vor rămâne fără clienți. Terasele, barurile din centru vor avea de suferit, pentru că turiștii vor alege să cumpere mult mai ieftin, iar micile afaceri locale din centru vor fi puternic afectate. Un lucru deloc de neglijat ar fi comparația cifrei de afaceri realizate de un magazin Lidl și cifra de afaceri a micilor negustori din centrul Branului, raportat la numărul de angajați.
Cifra de afaceri a acestui supermarket este de câteva ori mai mare față de cifra de afaceri a majorității negustorilor din centrul Branului, luați la un loc. Lidl, probabil cu 20-25 de angajați, va realiza acea cifră de afaceri, pe când ceilalți comercianți ai Branului și celelalte afaceri locale din Bran folosesc chiar și 200 de angajați pentru a încerca măcar să atingă acea cifră de afaceri, dar cu siguranță nu ajung până acolo. Diminuându-se afacerile din centrul Branului, vor fi afectate foarte multe familii de apariția supermarketului. Cei care lucrează în aceste mici afaceri locale vor trebui să își găsească locuri de muncă în altă parte. Probabil că vor migra către oraș. Localnicii nu vor merge să lucreze la Lidl. Același fenomen s-a întâmplat, de altfel, și în Bușteni.
Vor aduce angajați din alte părți, ceea ce înseamnă că – sub aspectul locurilor de muncă – nu există plus-valoare pentru comunitatea noastră, apar doar deservicii. Sub aspect economic, așa cum spuneam, vor fi afectate foarte multe familii. Nu în ultimul rând, trebuie adusă în discuție mobilitatea urbană. Vor fi afectați nu numai locuitorii din Bran, ci și vecinii noștri din Fundata sau Moeciu, plus turiștii care se deplasează către acele zone. Riveranii vor avea mari probleme în ceea ce privește zgomotul, aglomerația etc.
Relocarea acestui supermarket Lidl – pentru un grup care a avut 9, 7 miliarde lei în 2019 – nu va fi o problemă prea mare. La intrarea în Bran ar fi spațiu suficient pentru a construi și, practic, ar fi la un kilometru de amplasamentul propus acum”, consideră Laurențiu Drăgan, director executiv al Asociației ”Bran-Moeciu-Fundata”.
”Nu suntem împotriva acestei companii, dorim ca zona să se dezvolte, dar amplasamentul ales nu este unul fericit. Este și un monument istoric acolo, dezvoltarea urbanistică uniformă va fi afectată, pe termen lung, dar acel spațiu a avut funcție de spațiu de locuințe. Și Castelul Bran va avea de suferit, indiscutabil. Turiștii vor veni, vor parca la supermarket, vor cumpăra produse mult mai ieftine de acolo, iar micii producători locali, cei care oferă produse tradiționale, vor fi afectați iremediabil”
Laurențiu Drăgan, director executiv al Asociației ”Bran-Moeciu-Fundata”
Marian Iacobescu, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Animale din zona Bran: ”Când aduci un magazin care vinde totul ieftin și importat, îi omori exact pe producătorii locali”
Marian Iacobescu, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Animale din zona Bran, consideră că producătorii tradiționali din zonă vor fi grav afectați de apariția acestui supermarket, fiindcă produsele tradiționale nu vor putea concura, niciodată, cu produsele ieftine aduse din import.
Mai mult, reprezentantul Asociației Crescătorilor de Animale din zona Bran, dezvăluie și că s-a sperat în sprijinul acordat de autoritățile locale pentru producători, numai că realitatea este cu totul alta. ”Sufletul Branului” poate dispărea în urma unor astfel de decizii.
”În zona respectivă este o problemă cu construcția oricărui tip de supermarket. Eu reprezint Asociația Crescătorilor de Animale din zona Bran, iar pentru noi este cu atât mai greu, situația dificilă rezultată în urma pandemiei de coronavirus ne-a afectat întreaga activitate. Iar acum resimțim o a doua presiune, ca să spun așa, din partea autorităților publice locale, cele care – din punctul meu de vedere – își doresc închiderea și dispariția concretă a crescătorilor de animale și a producătorilor locali din zonă. Asociația a depus nenumărate adresa la Primăria Bran, solicitând susținere, cu atât mai mult în această perioadă de criză medicală, când, economic vorbind, ne confruntăm cu mari dificultăți. Din păcate, nimeni de acolo nu a vrut să țină cont de faptul că produsele noastre tradiționale, făcute după rețete vechi, cu ingrediente naturale, cu gust autentic, nu ar putea să concureze niciodată cu produsele ieftine și făcute din tot felul de ingrediente, produse vândute în supermarketuri. Nu am găsit o înțelegere, iar dacă se merge înainte cu ideea deschiderii unui astfel de supermarket în Bran, atunci va fi distrusă, în mod clar, principala noastră piață de desfacere și, automat, se vor pierde și foarte multe locuri de muncă. Noi, spre exemplu, prin membrii Asociației, asigurăm locuri de muncă pentru mai mult de 200 de oameni, fiind unii dintre principalii angajatori.
Noi nu avem o problemă cu supermarketul și cu zona în are ar urma să fie amplasat, problema noastră este cu aceia care iau astfel de decizii, la nivel de autoritate locală, Primăria Bran, Consiliul Local… Noi ne așteptăm ca aceste autorități locale să fie punctul nostru principal de sprijin, nu să ne pună bețe în roate, chiar și involuntar. Când aduci un magazin care vinde totul ieftin și importat, îi omori exact pe producătorii locali, care sunt pe piața de acolo.
Și, dacă apare un supermarket, cu siguranță vor mai apărea două-trei în viitorul apropiat. Cei care ar trebui să ne ajute nu-și dau seama că noi suntem cei care păstrăm în viață tradițiile, în zonă, suntem sufletul Branului. Turiștii care vin în Bran nu au ca scop să vadă supermarketuri, ci să vadă frumusețile Branului, să mănânce produse tradiționale, brânza românească, cârnațul românesc, aceasta este experiența pe care și-o doresc.
Am tot încercat să vorbesc cu cei de la Primărie, pentru aș vrea să înțeleagă impactul pe care o astfel de decizie îl are, la nivelul comunității locale. Am fi vrut să mergem și noi la consultările care vor fi organizate pe acest subiect, la această discuție publică, numai că au limitat numărul de participanți – din cauza restricțiilor impuse de pandemie – la 25. Eu aș fi vrut să fie prezenți toți membrii asociației noastre, să mergem acolo, să ne vadă față în față, să ne răspundă la întrebări și să ne privească în ochi, dacă tot doresc să ne distrugă. Și nici nu înțeleg de ce se grăbesc așa de tare organizeze această consultare publică în pandemie, ar putea să aștepte câteva luni, măcar vine vara și ne-am putea întâlni, într-un număr mai mare, în spațiu deschis, să vadă câți suntem, ce implicații sunt și să își asume consecințele deciziilor luate împotriva noastră. Se ne spună în față că ne dau pe noi la o parte în favoarea unor produse de import la preț redus”, solicită Marian Iacobescu, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Animale din zona Bran.
”Vom depune, de fapt, o hârtie la Primăria Bran pentru a solicita amânarea acestei consultări publice legate de construirea unui supermarket în centrul localității, tocmai pentru că, în această perioadă a restricțiilor și numărului redus de participanți, nu credem că este o consultare veritabilă. Este bine că există o consultare publică, dar ne dorim să fim lăsați să mergem și să ne spunem punctul de vedere. Doar 25 de oameni sunt prea puțini, nu știe nimeni cine vor fi, nu are nimeni niciun control asupra acelor oameni, nu știe nimeni dacă există o ordine în care sunt acceptați…”
Marian Iacobescu, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Animale din zona Bran
Nicoleta Iubu, arhitect: ”Este inadmisibil, din punct de vedere arhitectural, să rupi o zonă funcțională de locuire, să o transformi în funcțiune mixtă și să inserezi acolo un supermarket”
Nicoleta Iubu este arhitect și locuiește în Bran. Din punct de vedere arhitectural, o astfel de construcție, în zona aleasă, ar fi o greșeală.
Zona respectivă este una de locuințe, iar decizia autorităților locale de a permite ridicarea unui supermarket ar transforma-o într-una cu ”funcțiune mixtă”, ceea ce ar atrage consecințe negative în viitor.
”Consider că am o datorie etică și morală să-mi expun o părere. În momentul de față, dezideratul construirii acestui supermarket este într-o zonă de locuire, o zonă veche de locuire a Branului, aproape de centrul Branului, unde găsim o barieră continuă de locuințe, majoritatea parter-etaj, cu un regim de înălțime destul de redus, iar această barieră de locuințe s-a întrepătruns cu câteva livezi, practic curțile aferente acestor locuințe. Dezideratul ar fi să se construiască supermarketul Lidl pe un astfel de teren, în locul unei astfel de locuințe.
Este inadmisibil, din punct de vedere arhitectural, să rupi o zonă funcțională de locuire, să o transformi în funcțiune mixtă și să inserezi acolo un supermarket. Acest lucru va atrage niște consecințe pe viitor. Devenind zonă cu funcțiune mixtă, oricine poate să vină, să cumpere și să toarne acolo orice, fabrici, uzine, supermarketuri. Nu va mai exista o zonă de locuire. Se creează și un precedent periculos. Soluții există, lumea se poate așeza la masă și poate discuta, pot fi invitați diverși specialiști, arhitecți cu vastă experiență, specialiști în amenajarea teritoriului. Aceștia pot propune soluții viabile, respectiv inserția unor astfel de funcțiuni comerciale în zone periferice ale comunei, mai spre intrare.
Vorbim, totuși, și de o îngreunare a circulației prin ridicarea supermarketului Lidl în centrul Branului. Centrul localității este foarte aglomerat și fără un astfel de centru comercial, nu există o variantă de deviere a traficului. Dacă vorbim despre o strategie de dezvoltare în cadrul unei unități administrativ-teritoriale trebuie să luăm în considerare că astăzi, spre exemplu, vine Lidl în Bran, dar mâine poate vine alt supermarket. Nu putem să spargem toate zonele de locuire pentru a mai insera un mare furnizor comercial.
Ar trebuie găsite alte zone, limitrofe, iar acești furnizori comerciali poate achiziționa astfel de zone de la proprietari. În centrul Branului se deSfășoară toată activitatea comunității. Chiar și vizitarea castelului Bran va fi afectată în felul acesta”, avertizează arhitecta Nicoleta Iubu, contactată de GÂNDUL.RO.
”Locuitorii se împart, e drept, lumea are nevoie să își facă toate cumpărăturile, dar trebuie să gândim structurat în perspectivă, să planificăm lucrurile, pentru ca ele să meargă în direcția pe care noi o dorim, nu spontan și haotic, ci gândit, studiat, pentru a descoperi zonele unde ar putea fi plasate astfel de centre comerciale, coerent, fără a efecta imaginea zonei, ambientul, specificul local al Branului. Contează enorm cum este prezentat acest țesut urban”
Nicoleta Iubu, arhitect
Liviu Grigorescu: ”Reacția mea și a altor locuitori nu este împotriva supermarketului, ci împotriva locației care a fost aleasă”
Liviu Grigorescu nu locuiește, acum, în Bran, însă a declarat – ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO – că intenționează să se mute în casa socrilor săi peste ceva timp. Și, dacă supermarketul Lidl va fi ridicat în zona aleasă, atunci va fi… vecin cu respectiva construcție, cu toate dezavantajele care vor decurge de aici.
”Ca să fiu clar de la bun început, reacția mea și a altor locuitori nu este împotriva supermarketului, ci împotriva locației care a fost aleasă. De pildă, în ceea ce mă privește, supermarketul Lidl va fi lipit de proprietatea socrilor mei. Eu vreau să mă mut acolo, peste ceva timp, vreau să mă retrag într-o zonă liniștită, cu aer curat, fără poluare sonică, fără circulație îngreunată suplimentar – este drum național acolo, nu văd o soluție, traficul se va bloca chiar în fața porții mele -, ea fiind și acum dificilă. Liniștea și confortul personal îmi vor fi afectat prin construirea, în acea locație, a supermarketului Lidl. Zgomot, mirosuri, ca să nu mai vorbesc despre compresoarele care merg continuu, aprovizionarea se va face noaptea…”, spune Liviu Grigorescu.
”Îmi va fi îngrădit dreptul la o viață liniștită, cu toate că există o directivă europeană care reglementează astfel de situații. Există și oameni care sunt de acord cu o astfel de construcție, dar doar pentru faptul că nu sunt chiar ei afectați, liniștea lor nu va fi afectată, dacă ar fi în locul meu și al altor vecini ai locației s-ar declara împotrivă. Se creează un precedent, Branul are o tradiție, un specific, vii cu o construcție de beton într-o zonă unde acum cresc meri. N-am să mai pot să culeg un măr la câte mașini vor fi parcate, iar poluarea – fonică, de mediu – nu trebuie trecută cu vederea. Să construiască la intrarea în Bran”
Liviu Grigorescu
Ileana Letcă, locuitor Bran: ”Să se facă un Lidl, da, dar la intrarea în comună, unde viața de zi cu zi a locuitorilor nu este afectată”
Ileana Letcă este de părere că există semne de întrebare evidente, numai că nimeni nu răspunde la ele.
Consideră, la fel ca și ceilalți locuitori contactați de GÂNDUL.RO, că supermarketul Lidl ar trebui amplasat la intrarea în localitate, nu la 200 de metri de centru.
”Se preconizează că Primăria Bran ar da acceptul pentru o astfel de construcție în locația respectivă. Un astfel de supermarket, într-o stațiune turistică aflată în ascensiune, construit într-o intersecție unde circulația este atât de dificilă și acum? Cine poate oferi un răspuns mulțumit la o astfel de întrebare? Nu sunt nici 200 de metri din locul unde ar trebui construit supermarketul Lidl și centrul comunei.
Ca vecin, sunt îngrijorată. Suntem gard în gard, amplasarea acestui supermarket este greșită, iar acele compresoare aflate permanent în stare de funcționare vor face zgomot care va fi deranjant. Este inacceptabil ca în buricul târgului să construiești așa ceva. Unde s-a mai pomenit? S-ar putea construi într-o altă zonă, de ce să îl faci aici? Ar trebui la intrarea în localitate, așa cum este normal, nu aproape în centru, angajându-ne să construim o nebunie din asta”, spune Ileana Letcă, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO.
”Nu mă reprezint numai pe mine, situația este critică, circulația va fi îngreunată și mai mult. Cum va fi dirijată? Au luat acceptul de la cei de la drumuri? Nu-l vor primi în veci. Trebuie luat totul în calcul, iar vecinii acestui viitor supermarket nu sunt de acord cu o astfel de construcție. Să se facă un Lidl, da, dar la intrarea în comună, unde viața de zi cu zi a locuitorilor nu este afectată. Și vorbim că trebuie să ne hrănim natural, dar produsele tradiționale vor ajunge la gunoi din cauza acestui supermarket. De ce să ne debarasăm de trecutul nostru?”
Ileana Letcă
Actualitate
Dincolo de performanță: Reconfigurarea capabilităților aeriene pentru teatrele de operațiuni moderne
Forțele armate care vizează modernizarea flotelor aeriene nu mai caută doar aeronave cu performanțe tehnice superioare la costuri competitive. Nevoia actuală este de a găsi un partener de misiune capabil să livreze nu doar tehnologie „future-ready”, ci și expertiza inginerească necesară adaptării acestor platforme la cerințe operaționale specifice, totul într-un cadru de timp și buget strict definit. Esențială în acest ecosistem este continuitatea: suportul și mentenanța pe tot parcursul ciclului de viață al misiunii.
Platforme versatile pentru misiuni strategice
Avioanele de afaceri, prin caracteristicile lor remarcabile – viteză, autonomie, disponibilitate rapidă și eficiență operațională – au devenit soluția ideală pentru noua generație de platforme aeriene. Aceste aeronave, odată echipate cu radare avansate, senzori și încărcături utile complexe, sunt desfășurate pentru misiuni de Inteligență, Recunoaștere și Supraveghere (ISR), dar și pentru avertizare timpurie (AEW&C).
Capacitatea lor de a fi redeployate rapid în noi zone de operațiuni sau de a fi realocate dinamic le transformă în active strategice. Mai mult, prin interioare modularizate, o singură platformă poate îndeplini roluri multiple, de la patrulare maritimă și evacuare medicală, până la transport strategic, demonstrând o adaptabilitate crucială într-un peisaj al amenințărilor în continuă evoluție.
Succesul programelor critice: Dovezile eficienței
Eficiența acestui tip de platformă este demonstrată prin programe militare de mare succes. Un exemplu elocvent este flota utilizată de forțele aeriene americane pentru programul Battlefield Airborne Communications Node (BACN). Cunoscute drept „Wi-Fi-ul cerului”, aceste avioane acționează ca un gateway de comunicații la mare altitudine, asigurând interoperabilitatea între forțele aeriene și cele terestre, surmontând bariere geografice precum munții sau distanțele vaste.
Un alt punct de cotitură este sistemul High Accuracy Detection and Exploitation System (HADES). Această platformă este pilonul următoarei generații de senzori aerieni, permițând monitorizarea la distanțe strategice de siguranță. HADES transformă radical modul în care este colectată și livrată inteligența militară, oferind acoperire persistentă asupra unor zone întinse și susținând operațiunile multi-domeniu, fără a expune echipajele la riscuri inutile.
Parteneriatul dincolo de hardware
Succesul acestor programe se bazează pe colaborarea strânsă cu lideri în inovația tehnologică de apărare. Abordarea nu este una de tip „one-size-fits-all”, ci una adaptată: de la furnizarea platformei brute până la expertiză inginerească complexă, modificări structurale și servicii de mentenanță integrată.
Cu un suport global care acoperă peste 100 de locații, mentenanța predictibilă devine o realitate, permițând clienților guvernamentali o vizibilitate mai clară asupra cerințelor bugetare pe termen lung. Într-o lume în care cerințele se schimbă rapid, filozofia centrată pe client asigură nu doar o soluție tehnică personalizată, ci un partener care rămâne alături de forțele armate pe toată durata de viață a misiunii.
Actualitate
Traficul trimis de ChatGPT a crescut de peste patru ori în cinci luni: ce arată datele pe septembrie de pe trafic.dwf.ro
Un studiu DWF pe 400.000 de răspunsuri ChatGPT explică saltul: traficul pe chatgpt.com a rămas același, dar răspunsurile au început să trimită direct către site-uri.
București, 15 octombrie 2026 – Cele 782 de site-uri românești monitorizate de DWF pe trafic.dwf.ro au primit în septembrie 2026 aproximativ 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie, când erau circa 312.000. În aceeași perioadă, traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut, iar la căutările de cumpărare ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri direct în text a urcat de la sub 1% la 49%.
Saltul traficului din AI a început în iulie, odată cu linkurile din răspunsuri
- Față de septembrie 2025, traficul din asistenții AI e de 4,3 ori mai mare (+328%), iar septembrie este a 15-a lună la rând peste nivelul anului anterior.
- Creșterea nu a fost constantă. Între iunie 2025 și iunie 2026, traficul din AI a stat aproape pe loc, între 284.000 și 385.000 de sesiuni pe lună, în medie circa 333.000.
- Din iulie 2026, traficul a urcat la 533.000 de sesiuni, apoi la 854.000 în august și la 1,36 milioane în septembrie.
- Peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie 2026. Din cele 1,36 milioane de sesiuni din septembrie, aproximativ 1 milion sunt peste nivelul de dinainte de linkuri.
Legătura se vede în timp: momentul saltului coincide cu apariția linkurilor, iar studiul DWF nu a găsit o altă schimbare în răspunsurile ChatGPT în această perioadă. Click-urile individuale nu pot fi atribuite unui anumit tip de răspuns.
Graficul 1. Sesiunile din asistenții AI pe lună și ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri în text. Surse: trafic.dwf.ro, studiul DWF.
ChatGPT căuta și înainte, dar sursele nu apăreau în text
Studiul DWF a analizat 400.000 de răspunsuri ChatGPT la căutări în limba română, făcute din România, din ianuarie până în septembrie 2026. Un singur lucru s-a schimbat în această perioadă: locul în care stau sursele.
- În ianuarie, ChatGPT căuta deja pe internet la întrebările de cumpărare. Fiecare răspuns avea în medie 24 de surse, cam jumătate site-uri străine precum Alibaba, Wikipedia sau Reddit, dar toate stăteau într-un panou separat, deschis cu butonul „Sources”.
- În septembrie, 49% din răspunsuri aveau linkuri direct în text, în medie 2,8 pe răspuns.
- Nouă din zece linkuri din text duc către site-uri românești.
| Căutarea „camere dvr” în ChatGPT | 15 ianuarie 2026 | 10 septembrie 2026 |
| Linkuri în textul răspunsului | 0 | 3 |
| Unde ajunge cine dă click | nicăieri, sursele stau în butonul „Sources” | pe site-urile respective |
Tabelul 1. Aceeași căutare în ChatGPT, la opt luni distanță. Sursa: studiul DWF.
Vizitele sunt reale: în GA4 cresc în același ritm atât sesiunile marcate cu parametri UTM, cât și cele identificate după site-ul de proveniență, iar rata de engagement a rămas aceeași.
Schimbarea nu e doar locală. ChatGPT a început să afișeze linkuri mai vizibile către branduri în mai 2026, iar Similarweb a măsurat atunci, la nivel global, o creștere de peste 150% a traficului trimis către site-uri într-o singură săptămână.
„Până acum, prezența în răspunsurile AI era o curiozitate de măsurat. Acum e un canal care trimite click-uri importante, iar nouă din zece duc pe site-uri românești. Dacă brandul tău nu apare în răspuns, concurentul care apare ia traficul”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
O vizită din AI la fiecare 30 din Google
- Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
- Traficul din AI înseamnă 3,19% din traficul de search și 0,89% din traficul total, cu 59% peste august.
- ChatGPT aduce 98,9% din acest trafic și trimite deja mai mult decât Bing, al doilea motor de căutare din datele studiului.
Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des, dar cumpără mai scump
| Magazinele online din studiu | AI, aprilie 2026 | AI, septembrie 2026 | Google organic, septembrie 2026 |
| Rata de conversie | 3,44% | 2,09% | 1,91% |
| Coșul mediu | 282 lei | 391 lei | 303 lei |
Tabelul 2. Conversia și coșul mediu pe magazinele online din studiu. Sursa: trafic.dwf.ro.
Graficul 2. Rata de conversie din AI și din Google organic, ianuarie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.
- În aprilie, vizitatorul venit din AI cumpăra de aproape două ori mai des decât cel din Google organic. În septembrie, diferența aproape a dispărut.
- Comenzile din AI sunt însă mai mari: coșul mediu a urcat la 391 de lei, cu 29% peste organic.
- Veniturile aduse de AI magazinelor, de 2,1 milioane de lei în septembrie, sunt de peste patru ori mai mari decât acum un an, dar reprezintă încă doar 0,8% din vânzări.
- Ipoteza DWF, de urmărit în lunile următoare: linkurile din text aduc pe site și oameni care încă explorează, nu doar pe cei care au ales deja ce cumpără.
Piața: scăderea traficului încetinește a treia lună la rând
Traficul total este cu 4,8% sub nivelul din septembrie 2025, după scăderi de 10,7% în iulie și 7,1% în august. Search-ul rămâne canalul cu cea mai mare scădere, dar ritmul s-a redus de la 20% în iulie la 12,6%.
| Canal | Sesiuni septembrie 2026 | Evoluție anuală iulie | Evoluție anuală august | Evoluție anuală septembrie |
| Trafic total | 153,3 mil. | −10,7% | −7,1% | −4,8% |
| Search | 42,8 mil. | −20,0% | −18,3% | −12,6% |
| Paid | 44,7 mil. | −1,7% | +7,0% | +7,6% |
| Social | 3,6 mil. | −1,0% | +9,8% | +11,1% |
| Direct | 30,7 mil. | −6,5% | −10,9% | −3,1% |
| Asistenți AI | 1,36 mil. | +47,6% | +154,4% | +327,8% |
Tabelul 3. Traficul pe canale și evoluția față de anul anterior, iulie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.
Magazinele online cresc puțin peste inflație
- Veniturile din septembrie sunt cu 7,4% mai mari decât acum un an, la 268 de milioane de lei.
- Inflația anuală a fost de 6,6% în septembrie, iar mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,1%, potrivit INS. În termeni reali, vânzările sunt deci aproape la nivelul de anul trecut.
- Comenzile au crescut cu 2,8%, iar coșul mediu cu 4,4%, la 333 de lei, mai puțin decât inflația.
- Tabloul se potrivește cu datele INS pentru întregul comerț cu amănuntul, care a avut în august prima creștere anuală după 12 luni, de 0,9%.
- Organicul continuă să aducă mai puține vizite, dar mai mulți bani: sesiunile scad cu 18,1%, iar veniturile cresc cu 2,2%.
De reținut
- Site-urile din studiu au primit în septembrie 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie (circa 312.000).
- Traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut: stă între 20 și 26 de milioane de vizite pe lună de 16 luni, potrivit Similarweb.
- Canalul AI crește, dar peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie, după ce ChatGPT a început să pună linkuri în răspunsuri: la căutările de cumpărare, de la sub 1% în ianuarie la 49% în septembrie.
- Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
- Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des decât cel din Google, dar lasă un coș cu 29% mai mare.
- Magazinele online cresc cu 7,4%, puțin peste inflația de 6,6%.
Notă metodologică
- trafic.dwf.ro agregă anonim datele din Google Analytics 4 a 782 de site-uri din portofoliul DWF, cu 153,3 milioane de sesiuni în septembrie, mai ales companii active în marketing (magazine online, firme de servicii, advertiseri), fără portaluri de știri. Cifrele descriu aceste site-uri, nu întregul internet românesc.
- Cohorta se recompune la fiecare ediție: procentele de evoluție sunt comparabile între ediții, volumele absolute nu.
- De la această ediție, cifrele lunare sunt calculate pe luna calendaristică întreagă. Ediția pe august folosea o fereastră de 30 de zile și raporta 995.000 de sesiuni din AI, față de aproximativ 855.000 pe luna calendaristică.
- Traficul din AI include sesiunile identificate în GA4 după site-ul de proveniență sau parametrii UTM. Click-urile din reclamele ChatGPT sunt măsurate separat, iar cele din Modul AI al Google sunt numărate la Search.
- Studiul despre linkuri: 400.000 de răspunsuri colectate din interfața ChatGPT în ianuarie-septembrie 2026, pentru 36.318 căutări în limba română, făcute din România. Vizitele pe chatgpt.com: Similarweb. Inflația și comerțul cu amănuntul: INS.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Studiul complet despre linkurile din ChatGPT este disponibil la trafic.dwf.ro/ai.
Actualitate
Talon Blue, drona autonomă Northrop Grumman, a efectuat primul zbor
Demonstrație autonomă în deșertul Mojave
Demonstratorul de dronă „wingman” Talon Blue, dezvoltat de Northrop Grumman, a zburat pentru prima dată deasupra deșertului Mojave din California. În cadrul testului, desfășurat la o dată care nu a fost precizată, aparatul a executat autonom rulajul, decolarea, manevrele în aer și aterizarea, potrivit companiei.
Craig Woolston, vicepreședinte și director general pentru cercetare și proiectare avansată în cadrul Northrop Grumman, a descris zborul drept un pas către o nouă generație de capabilități autonome. El a adăugat că fiecare test oferă lecții utile pentru dezvoltarea viitoare a acestor tehnologii.
Proiect finanțat de companie, în afara primului val al programului CCA
Northrop Grumman a finanțat până acum din resurse proprii dezvoltarea Talon Blue, după ce nu a fost selectată pentru contractele inițiale ale Forțelor Aeriene ale SUA privind aeronavele autonome de tip Collaborative Combat Aircraft (CCA).
În iunie, Anduril și General Atomics au fost alese pentru construirea dronelor din prima etapă a programului. Separat, în competiția dedicată software-ului de autonomie, au avansat Anduril, Shield AI și Collins Aerospace, filială a RTX.
Cu toate acestea, autoritățile americane au manifestat interes pentru Talon Blue, iar Forțele Aeriene i-au atribuit indicativul militar YFQ-48A.
Arhitectură modulară și software aflat în teste
Northrop Grumman promovează designul modular al aeronavei și afirmă că compartimentul său pentru armament poate fi adaptat pentru misiuni diferite. Compania dezvoltă, de asemenea, o suită software de autonomie numită Prism, testată pe Model 437, o dronă produsă de filiala Scaled Composites.
Nu este clar dacă Talon Blue a fost pilotată în primul zbor folosind software-ul Prism. Un purtător de cuvânt al companiei nu oferise încă o precizare în acest.
Competiția pentru drone autonome continuă
O a doua etapă a programului CCA este în curs de dezvoltare. În paralel, și alți producători, inclusiv Lockheed Martin, și-au prezentat conceptele de drone „wingman”, fără să le asocieze în mod public cu programe specifice.
Primul zbor al Talon Blue marchează astfel o etapă importantă pentru proiectul Northrop Grumman, într-un domeniu în care companiile încearcă să transforme autonomia aeriană într-o capabilitate operațională.
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum 23 de oreProtejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 4). Achim Petronel – șeful care ține lacătul pe ușa legii
-
Exclusivacum 5 zileDosarul antigrindină, partea a XIV‑a. Republica Iodurată S.A. – Manual de furat cu racheta, securizat cu ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY & mopul de la TERRA CLEAN
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 3). Mataiche „Rambo” Marian – eroul de hârtie care se bate doar în declarații




