Actualitate
EXCLUSIV. Locuitorii din Bran, revoltați de o decizie a Primăriei prin care un supermarket Lidl va fi construit chiar în centrul comunei: ”Cei care ar trebui să ne ajute nu-și dau seama că noi păstrăm tradițiile în zonă, suntem sufletul Branului”
Fierbe Branul, se poate spune, iar această sintagmă nu este absolut deloc exagerată. Locuitorii comunei, dar și micii producători sau reprezentanți ai unor asociații din zonă, acuză autoritățile locale că vor să permită construirea unui supermarket Lidl chiar în centrul localității.
O astfel de decizie, transmit cei care contestă, în primul rând, locația aleasă pentru construirea supermarketului, nu ar face altceva decât să distrugă producătorii locali, să desființeze, practic, tradițiile românești din zonă, să îngreuneze suplimentar circulația și ar duce, în final, la desființarea multor locuri de muncă.
GÂNDUL.RO a obținut, ÎN EXCLUSIVITATE, declarații ale unor oameni care trăiesc în Bran sau care au legături familiale în comună și doresc să se stabilească acolo, oameni legați sufletește de această localitate frumoasă care, înainte de pandemie, atrăgea turiștii ca un magnet.
Laurențiu Drăgan, director executiv al Asociației ”Bran-Moeciu-Fundata”: ”Locația aleasă nu este una de natură să aducă plus-valoare comunității noastre”
Laurențiu Drăgan, director executiv al Asociației ”Bran-Moeciu-Fundata”, ne-a declarat, ÎN EXCLUSIVITATE, că o astfel de construcție, în zona aleasă, nu ar aduce plus-valoare pentru comunitate.
Tot0dată, Laurențiu Drăgan insistă asupra ideii că locuitorii nemulțumiți de o astfel de decizie a autorităților nu sunt revoltați împotriva supermarketului Lidl, ci doar împotriva locației care a fost aleasă.
”Nu am nicio problemă cu ideea de a ridica acest supermarket Lidl în Bran, însă locația aleasă nu este una de natură să aducă plus-valoare comunității noastre. Prin venirea în acea locație a supermarketului Lidl, va fi afectat tot sectorul comercial din centrul Branului, mai exact micile prăvălii din centru vor rămâne fără clienți. Terasele, barurile din centru vor avea de suferit, pentru că turiștii vor alege să cumpere mult mai ieftin, iar micile afaceri locale din centru vor fi puternic afectate. Un lucru deloc de neglijat ar fi comparația cifrei de afaceri realizate de un magazin Lidl și cifra de afaceri a micilor negustori din centrul Branului, raportat la numărul de angajați.
Cifra de afaceri a acestui supermarket este de câteva ori mai mare față de cifra de afaceri a majorității negustorilor din centrul Branului, luați la un loc. Lidl, probabil cu 20-25 de angajați, va realiza acea cifră de afaceri, pe când ceilalți comercianți ai Branului și celelalte afaceri locale din Bran folosesc chiar și 200 de angajați pentru a încerca măcar să atingă acea cifră de afaceri, dar cu siguranță nu ajung până acolo. Diminuându-se afacerile din centrul Branului, vor fi afectate foarte multe familii de apariția supermarketului. Cei care lucrează în aceste mici afaceri locale vor trebui să își găsească locuri de muncă în altă parte. Probabil că vor migra către oraș. Localnicii nu vor merge să lucreze la Lidl. Același fenomen s-a întâmplat, de altfel, și în Bușteni.
Vor aduce angajați din alte părți, ceea ce înseamnă că – sub aspectul locurilor de muncă – nu există plus-valoare pentru comunitatea noastră, apar doar deservicii. Sub aspect economic, așa cum spuneam, vor fi afectate foarte multe familii. Nu în ultimul rând, trebuie adusă în discuție mobilitatea urbană. Vor fi afectați nu numai locuitorii din Bran, ci și vecinii noștri din Fundata sau Moeciu, plus turiștii care se deplasează către acele zone. Riveranii vor avea mari probleme în ceea ce privește zgomotul, aglomerația etc.
Relocarea acestui supermarket Lidl – pentru un grup care a avut 9, 7 miliarde lei în 2019 – nu va fi o problemă prea mare. La intrarea în Bran ar fi spațiu suficient pentru a construi și, practic, ar fi la un kilometru de amplasamentul propus acum”, consideră Laurențiu Drăgan, director executiv al Asociației ”Bran-Moeciu-Fundata”.
”Nu suntem împotriva acestei companii, dorim ca zona să se dezvolte, dar amplasamentul ales nu este unul fericit. Este și un monument istoric acolo, dezvoltarea urbanistică uniformă va fi afectată, pe termen lung, dar acel spațiu a avut funcție de spațiu de locuințe. Și Castelul Bran va avea de suferit, indiscutabil. Turiștii vor veni, vor parca la supermarket, vor cumpăra produse mult mai ieftine de acolo, iar micii producători locali, cei care oferă produse tradiționale, vor fi afectați iremediabil”
Laurențiu Drăgan, director executiv al Asociației ”Bran-Moeciu-Fundata”
Marian Iacobescu, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Animale din zona Bran: ”Când aduci un magazin care vinde totul ieftin și importat, îi omori exact pe producătorii locali”
Marian Iacobescu, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Animale din zona Bran, consideră că producătorii tradiționali din zonă vor fi grav afectați de apariția acestui supermarket, fiindcă produsele tradiționale nu vor putea concura, niciodată, cu produsele ieftine aduse din import.
Mai mult, reprezentantul Asociației Crescătorilor de Animale din zona Bran, dezvăluie și că s-a sperat în sprijinul acordat de autoritățile locale pentru producători, numai că realitatea este cu totul alta. ”Sufletul Branului” poate dispărea în urma unor astfel de decizii.
”În zona respectivă este o problemă cu construcția oricărui tip de supermarket. Eu reprezint Asociația Crescătorilor de Animale din zona Bran, iar pentru noi este cu atât mai greu, situația dificilă rezultată în urma pandemiei de coronavirus ne-a afectat întreaga activitate. Iar acum resimțim o a doua presiune, ca să spun așa, din partea autorităților publice locale, cele care – din punctul meu de vedere – își doresc închiderea și dispariția concretă a crescătorilor de animale și a producătorilor locali din zonă. Asociația a depus nenumărate adresa la Primăria Bran, solicitând susținere, cu atât mai mult în această perioadă de criză medicală, când, economic vorbind, ne confruntăm cu mari dificultăți. Din păcate, nimeni de acolo nu a vrut să țină cont de faptul că produsele noastre tradiționale, făcute după rețete vechi, cu ingrediente naturale, cu gust autentic, nu ar putea să concureze niciodată cu produsele ieftine și făcute din tot felul de ingrediente, produse vândute în supermarketuri. Nu am găsit o înțelegere, iar dacă se merge înainte cu ideea deschiderii unui astfel de supermarket în Bran, atunci va fi distrusă, în mod clar, principala noastră piață de desfacere și, automat, se vor pierde și foarte multe locuri de muncă. Noi, spre exemplu, prin membrii Asociației, asigurăm locuri de muncă pentru mai mult de 200 de oameni, fiind unii dintre principalii angajatori.
Noi nu avem o problemă cu supermarketul și cu zona în are ar urma să fie amplasat, problema noastră este cu aceia care iau astfel de decizii, la nivel de autoritate locală, Primăria Bran, Consiliul Local… Noi ne așteptăm ca aceste autorități locale să fie punctul nostru principal de sprijin, nu să ne pună bețe în roate, chiar și involuntar. Când aduci un magazin care vinde totul ieftin și importat, îi omori exact pe producătorii locali, care sunt pe piața de acolo.
Și, dacă apare un supermarket, cu siguranță vor mai apărea două-trei în viitorul apropiat. Cei care ar trebui să ne ajute nu-și dau seama că noi suntem cei care păstrăm în viață tradițiile, în zonă, suntem sufletul Branului. Turiștii care vin în Bran nu au ca scop să vadă supermarketuri, ci să vadă frumusețile Branului, să mănânce produse tradiționale, brânza românească, cârnațul românesc, aceasta este experiența pe care și-o doresc.
Am tot încercat să vorbesc cu cei de la Primărie, pentru aș vrea să înțeleagă impactul pe care o astfel de decizie îl are, la nivelul comunității locale. Am fi vrut să mergem și noi la consultările care vor fi organizate pe acest subiect, la această discuție publică, numai că au limitat numărul de participanți – din cauza restricțiilor impuse de pandemie – la 25. Eu aș fi vrut să fie prezenți toți membrii asociației noastre, să mergem acolo, să ne vadă față în față, să ne răspundă la întrebări și să ne privească în ochi, dacă tot doresc să ne distrugă. Și nici nu înțeleg de ce se grăbesc așa de tare organizeze această consultare publică în pandemie, ar putea să aștepte câteva luni, măcar vine vara și ne-am putea întâlni, într-un număr mai mare, în spațiu deschis, să vadă câți suntem, ce implicații sunt și să își asume consecințele deciziilor luate împotriva noastră. Se ne spună în față că ne dau pe noi la o parte în favoarea unor produse de import la preț redus”, solicită Marian Iacobescu, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Animale din zona Bran.
”Vom depune, de fapt, o hârtie la Primăria Bran pentru a solicita amânarea acestei consultări publice legate de construirea unui supermarket în centrul localității, tocmai pentru că, în această perioadă a restricțiilor și numărului redus de participanți, nu credem că este o consultare veritabilă. Este bine că există o consultare publică, dar ne dorim să fim lăsați să mergem și să ne spunem punctul de vedere. Doar 25 de oameni sunt prea puțini, nu știe nimeni cine vor fi, nu are nimeni niciun control asupra acelor oameni, nu știe nimeni dacă există o ordine în care sunt acceptați…”
Marian Iacobescu, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Animale din zona Bran
Nicoleta Iubu, arhitect: ”Este inadmisibil, din punct de vedere arhitectural, să rupi o zonă funcțională de locuire, să o transformi în funcțiune mixtă și să inserezi acolo un supermarket”
Nicoleta Iubu este arhitect și locuiește în Bran. Din punct de vedere arhitectural, o astfel de construcție, în zona aleasă, ar fi o greșeală.
Zona respectivă este una de locuințe, iar decizia autorităților locale de a permite ridicarea unui supermarket ar transforma-o într-una cu ”funcțiune mixtă”, ceea ce ar atrage consecințe negative în viitor.
”Consider că am o datorie etică și morală să-mi expun o părere. În momentul de față, dezideratul construirii acestui supermarket este într-o zonă de locuire, o zonă veche de locuire a Branului, aproape de centrul Branului, unde găsim o barieră continuă de locuințe, majoritatea parter-etaj, cu un regim de înălțime destul de redus, iar această barieră de locuințe s-a întrepătruns cu câteva livezi, practic curțile aferente acestor locuințe. Dezideratul ar fi să se construiască supermarketul Lidl pe un astfel de teren, în locul unei astfel de locuințe.
Este inadmisibil, din punct de vedere arhitectural, să rupi o zonă funcțională de locuire, să o transformi în funcțiune mixtă și să inserezi acolo un supermarket. Acest lucru va atrage niște consecințe pe viitor. Devenind zonă cu funcțiune mixtă, oricine poate să vină, să cumpere și să toarne acolo orice, fabrici, uzine, supermarketuri. Nu va mai exista o zonă de locuire. Se creează și un precedent periculos. Soluții există, lumea se poate așeza la masă și poate discuta, pot fi invitați diverși specialiști, arhitecți cu vastă experiență, specialiști în amenajarea teritoriului. Aceștia pot propune soluții viabile, respectiv inserția unor astfel de funcțiuni comerciale în zone periferice ale comunei, mai spre intrare.
Vorbim, totuși, și de o îngreunare a circulației prin ridicarea supermarketului Lidl în centrul Branului. Centrul localității este foarte aglomerat și fără un astfel de centru comercial, nu există o variantă de deviere a traficului. Dacă vorbim despre o strategie de dezvoltare în cadrul unei unități administrativ-teritoriale trebuie să luăm în considerare că astăzi, spre exemplu, vine Lidl în Bran, dar mâine poate vine alt supermarket. Nu putem să spargem toate zonele de locuire pentru a mai insera un mare furnizor comercial.
Ar trebuie găsite alte zone, limitrofe, iar acești furnizori comerciali poate achiziționa astfel de zone de la proprietari. În centrul Branului se deSfășoară toată activitatea comunității. Chiar și vizitarea castelului Bran va fi afectată în felul acesta”, avertizează arhitecta Nicoleta Iubu, contactată de GÂNDUL.RO.
”Locuitorii se împart, e drept, lumea are nevoie să își facă toate cumpărăturile, dar trebuie să gândim structurat în perspectivă, să planificăm lucrurile, pentru ca ele să meargă în direcția pe care noi o dorim, nu spontan și haotic, ci gândit, studiat, pentru a descoperi zonele unde ar putea fi plasate astfel de centre comerciale, coerent, fără a efecta imaginea zonei, ambientul, specificul local al Branului. Contează enorm cum este prezentat acest țesut urban”
Nicoleta Iubu, arhitect
Liviu Grigorescu: ”Reacția mea și a altor locuitori nu este împotriva supermarketului, ci împotriva locației care a fost aleasă”
Liviu Grigorescu nu locuiește, acum, în Bran, însă a declarat – ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO – că intenționează să se mute în casa socrilor săi peste ceva timp. Și, dacă supermarketul Lidl va fi ridicat în zona aleasă, atunci va fi… vecin cu respectiva construcție, cu toate dezavantajele care vor decurge de aici.
”Ca să fiu clar de la bun început, reacția mea și a altor locuitori nu este împotriva supermarketului, ci împotriva locației care a fost aleasă. De pildă, în ceea ce mă privește, supermarketul Lidl va fi lipit de proprietatea socrilor mei. Eu vreau să mă mut acolo, peste ceva timp, vreau să mă retrag într-o zonă liniștită, cu aer curat, fără poluare sonică, fără circulație îngreunată suplimentar – este drum național acolo, nu văd o soluție, traficul se va bloca chiar în fața porții mele -, ea fiind și acum dificilă. Liniștea și confortul personal îmi vor fi afectat prin construirea, în acea locație, a supermarketului Lidl. Zgomot, mirosuri, ca să nu mai vorbesc despre compresoarele care merg continuu, aprovizionarea se va face noaptea…”, spune Liviu Grigorescu.
”Îmi va fi îngrădit dreptul la o viață liniștită, cu toate că există o directivă europeană care reglementează astfel de situații. Există și oameni care sunt de acord cu o astfel de construcție, dar doar pentru faptul că nu sunt chiar ei afectați, liniștea lor nu va fi afectată, dacă ar fi în locul meu și al altor vecini ai locației s-ar declara împotrivă. Se creează un precedent, Branul are o tradiție, un specific, vii cu o construcție de beton într-o zonă unde acum cresc meri. N-am să mai pot să culeg un măr la câte mașini vor fi parcate, iar poluarea – fonică, de mediu – nu trebuie trecută cu vederea. Să construiască la intrarea în Bran”
Liviu Grigorescu
Ileana Letcă, locuitor Bran: ”Să se facă un Lidl, da, dar la intrarea în comună, unde viața de zi cu zi a locuitorilor nu este afectată”
Ileana Letcă este de părere că există semne de întrebare evidente, numai că nimeni nu răspunde la ele.
Consideră, la fel ca și ceilalți locuitori contactați de GÂNDUL.RO, că supermarketul Lidl ar trebui amplasat la intrarea în localitate, nu la 200 de metri de centru.
”Se preconizează că Primăria Bran ar da acceptul pentru o astfel de construcție în locația respectivă. Un astfel de supermarket, într-o stațiune turistică aflată în ascensiune, construit într-o intersecție unde circulația este atât de dificilă și acum? Cine poate oferi un răspuns mulțumit la o astfel de întrebare? Nu sunt nici 200 de metri din locul unde ar trebui construit supermarketul Lidl și centrul comunei.
Ca vecin, sunt îngrijorată. Suntem gard în gard, amplasarea acestui supermarket este greșită, iar acele compresoare aflate permanent în stare de funcționare vor face zgomot care va fi deranjant. Este inacceptabil ca în buricul târgului să construiești așa ceva. Unde s-a mai pomenit? S-ar putea construi într-o altă zonă, de ce să îl faci aici? Ar trebui la intrarea în localitate, așa cum este normal, nu aproape în centru, angajându-ne să construim o nebunie din asta”, spune Ileana Letcă, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO.
”Nu mă reprezint numai pe mine, situația este critică, circulația va fi îngreunată și mai mult. Cum va fi dirijată? Au luat acceptul de la cei de la drumuri? Nu-l vor primi în veci. Trebuie luat totul în calcul, iar vecinii acestui viitor supermarket nu sunt de acord cu o astfel de construcție. Să se facă un Lidl, da, dar la intrarea în comună, unde viața de zi cu zi a locuitorilor nu este afectată. Și vorbim că trebuie să ne hrănim natural, dar produsele tradiționale vor ajunge la gunoi din cauza acestui supermarket. De ce să ne debarasăm de trecutul nostru?”
Ileana Letcă
Actualitate
Marina americană înființează un nou birou pentru consolidarea bazei industriale de apărare
Marina Statelor Unite lansează o structură dedicată consolidării bazei industriale de apărare, cu obiectivul de a-și securiza lanțul de aprovizionare și de a accelera integrarea tehnologiilor inovatoare în cadrul flotei.
Un nou responsabil pentru industria navală americană
Andrew Magliochetti, fost director al Biroului pentru Programe Destinate Întreprinderilor Mici din cadrul Marinei, va conduce noul Birou pentru Baza Industrială de Apărare. Numirea sa a fost anunțată luni de secretarul interimar al Marinei, Hung Cao.
În noua funcție, Magliochetti va acționa ca principal consilier civil al secretarului adjunct al Marinei pentru Cercetare, Dezvoltare și Achiziții. El va avea responsabilitatea de a coordona dezvoltarea și stabilitatea lanțului industrial care susține activitatea Marinei și a Corpului Pușcașilor Marini.
Accent pe producția internă și reducerea vulnerabilităților
Potrivit lui Hung Cao, noul responsabil va coordona măsuri menite să extindă ecosistemul național de producție, să reducă vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare și să accelereze adoptarea tehnologiilor comerciale cu utilizare duală.
Aceste tehnologii, care pot fi folosite atât în domeniul civil, cât și în cel militar, ar urma să contribuie la creșterea capacității operaționale a forțelor navale americane.
„Va conduce inițiativele pentru extinderea ecosistemului de producție internă, reducerea vulnerabilităților lanțurilor de aprovizionare și integrarea tehnologiilor comerciale cu utilizare duală, astfel încât să crească eficiența operațională a echipei formate din Marină și Corpul Pușcașilor Marini”, a declarat Cao.
Decizia vine după un memorandum prezidențial
Numirea lui Magliochetti are loc după emiterea unui memorandum prezidențial privind securitatea națională, prin care Pentagonului i s-a cerut să refacă atât capacitatea de producție, cât și nivelul concurenței din industria navală de apărare.
Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de extindere a structurii forțelor navale americane și de creștere a capacității industriei de a susține viitoarele programe de înzestrare.
Tehnologiile comerciale, aduse mai rapid pe câmpul de luptă
Magliochetti a declarat că o bază industrială flexibilă și sigură reprezintă fundamentul pregătirii pentru luptă. El a precizat că își propune să accelereze livrarea unor lanțuri de aprovizionare reziliente și a unor tehnologii avansate către militarii americani.
Obiectivul final este ca marinarii și pușcașii marini să dispună rapid de echipamente și soluții tehnologice capabile să le susțină într-un conflict de mare intensitate.
Actualitate
FNSS prezintă İ-ZAHA, un vehicul amfibiu autonom destinat primului val al operațiunilor de desant
Vehiculul fără echipaj, proiectat pentru misiuni cu risc ridicat
Producătorul turc de vehicule militare FNSS a prezentat, în cadrul expoziției de apărare Teknofest, noul vehicul amfibiu autonom multifuncțional İ-ZAHA.
Platforma cu patru roți a fost concepută pentru a elimina echipajele umane din primul val al unui asalt amfibiu, considerat etapa cu cel mai ridicat nivel de risc. Vehiculul este destinat să opereze în cadrul unor echipe mixte om-mașină, alături de vehiculele de asalt marin aflate deja în dotarea Forțelor Navale Turce.
Opt tone, viteză de șapte noduri pe apă
İ-ZAHA are o masă de aproximativ opt tone și poate naviga de la zona maritimă către țărm. Vehiculul atinge o viteză de până la șapte noduri pe apă și poate rula cu maximum 70 de kilometri pe oră pe uscat.
Configurația sa permite utilizarea în mai multe tipuri de misiuni, de la sprijinul cu foc și deminare până la război electronic și combaterea dronelor.
Armament și sisteme pentru câmpul de luptă
Vehiculul poate fi echipat cu o mitralieră destinată sprijinului trupelor, sisteme pentru detectarea și neutralizarea minelor, module de război electronic și soluții pentru contracararea aeronavelor fără pilot.
La bord sunt integrate un sistem de navigație GNSS/INS, un modul de identificare „prieten sau dușman” — IFF — și capabilități de procesare a imaginilor bazate pe inteligență artificială.
Aceste tehnologii îi permit platformei să se deplaseze autonom, să identifice mediul operațional și să contribuie la desfășurarea unor misiuni în zone în care trimiterea unui echipaj uman ar implica riscuri majore.
Module interschimbabile pentru misiuni diferite
Una dintre principalele caracteristici ale İ-ZAHA este arhitectura sa modulară. Diferitele încărcături utile pot fi schimbate pe aceeași platformă de bază, în funcție de profilul operațional al misiunii.
Potrivit producătorului, înlocuirea unui modul poate fi realizată pe teren în aproximativ 40 de minute. Soluția permite adaptarea rapidă a vehiculului pentru operațiuni de sprijin cu foc, deminare, război electronic sau apărare împotriva dronelor.
FNSS accelerează dezvoltarea sistemelor autonome
FNSS este o companie privată turcă din industria de apărare, deținută integral de grupul Nurol Holding.
Directorul general al companiei, Selim Baybaş, a declarat că FNSS își extinde activitatea de cercetare și dezvoltare în domeniul vehiculelor fără echipaj și al platformelor autonome.
Potrivit acestuia, U-MAV reunește experiența inginerească a companiei, rezultatele obținute de vehiculele de asalt marin și investițiile continue în cercetare și dezvoltare, într-o platformă amfibie autonomă de nouă generație, destinată clasei grele.
Actualitate
SUA accelerează ofensiva dronelor: Casa Albă vrea producție internă și supremație tehnologică
Aproape 100 de reprezentanți ai industriei și administrației, reuniți la Washington
Administrația Trump a făcut un nou pas pentru dezvoltarea producției interne de drone. Aproape 100 de reprezentanți ai companiilor și ai instituțiilor guvernamentale s-au reunit la Washington, în clădirea Eisenhower Executive Office Building, în cadrul primei ediții a evenimentului „Drone Dominance”, organizat la Casa Albă.
La reuniune au participat reprezentanți ai aproximativ 40 de companii, care au primit informații despre direcțiile strategice ale administrației americane în domeniul dronelor. Printre oficialii prezenți s-au numărat Sebastian Gorka, director principal pentru combaterea terorismului în cadrul Consiliului Național de Securitate, Emil Michael, subsecretar al Apărării pentru cercetare și inginerie, și Kelly Loeffler, administratorul Small Business Administration.
„Cavaleria guvernamentală a venit să se întâlnească cu propria dumneavoastră cavalerie din sectorul privat, pentru a ne asigura că Statele Unite nu vor avea doar suficiente drone sau o poziție de paritate, ci vor domina acest domeniu”, le-a transmis Emil Michael participanților.
Washingtonul vrea să rupă dependența de furnizorii străini
Evenimentul face parte dintr-un plan mai amplu al administrației americane, menit să consolideze producția națională de drone într-un moment în care industria trebuie să respecte simultan cerințele Departamentului Apărării, reglementările Administrației Federale a Aviației și noile restricții privind materiile prime strategice.
O ordonanță executivă acordă companiilor termen până la începutul anului 2027 pentru a elimina din lanțurile de aprovizionare materialele și mineralele critice provenite din Rusia, Iran, Coreea de Nord și, în special, China.
Pentru sectorul apărării, Emil Michael a anunțat noi investiții guvernamentale, după modelul unui împrumut condiționat în valoare de 820 de milioane de dolari acordat recent companiei Performance Drone Works prin intermediul Office of Strategic Capital.
„În următoarele două săptămâni veți vedea mai multe astfel de acorduri. Construim capacitatea industrială în Statele Unite pentru a garanta reziliența lanțului de aprovizionare și pentru a răspunde nevoilor industriei”, a declarat oficialul.
Un „târg” guvernamental pentru companiile din domeniu
După discursurile susținute în prima parte a zilei, participanții au putut vizita o expoziție organizată sub forma unui târg. Mai multe instituții americane au amenajat standuri unde reprezentanții companiilor puteau discuta direct despre finanțare, reglementări, achiziții publice și oportunități de colaborare.
Printre instituțiile prezente s-au aflat Departamentul Apărării, Departamentul Comerțului, Small Business Administration, Export-Import Bank of the United States, Departamentul pentru Securitate Internă și Administrația Federală a Aviației.
Un oficial al Casei Albe a precizat ulterior că evenimentul a fost conceput pentru a sprijini toate componentele producției interne de drone, nu doar fabricarea aparatelor propriu-zise. La reuniune au participat și producători de baterii, camere video, senzori termici și motoare.
De la ordinul prezidențial la reorganizarea Pentagonului
Reuniunea de la Washington a avut loc la peste un an de la semnarea, în iunie 2025, a ordinului executiv intitulat „Unleashing American Drone Dominance”, prin care administrația Trump a stabilit obiectivul extinderii rapide a capacităților americane în domeniul dronelor.
O lună mai târziu, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a emis o directivă menită să reducă procedurile birocratice și să accelereze dezvoltarea, achiziția și introducerea dronelor în dotarea forțelor armate.
În lunile care au urmat, Pentagonul a lansat mai multe inițiative pentru punerea în aplicare a programului. Printre acestea se numără înființarea funcției de manager al portofoliului pentru autonomia militară, prezentarea unui plan de aproape 55 de miliarde de dolari pentru înlocuirea inițiativei „Replicator”, creată în timpul administrației Biden, precum și dezvoltarea programului Defense Autonomous Warfare Group, cunoscut sub acronimul DAWG.
Un miliard de dolari pentru drone de atac de mici dimensiuni
Programul „Drone Dominance” este prezentat drept principalul mecanism prin care Pentagonul intenționează să aloce un miliard de dolari în următorii doi ani pentru drone de atac de mici dimensiuni.
Pentru selectarea furnizorilor, oficialii americani organizează competiții succesive, în cadrul cărora companiile trebuie să-și demonstreze rapid capacitățile tehnice și de producție. Ulterior, firmele câștigătoare primesc comenzi directe.
Prima rundă, denumită „Gauntlet 1”, s-a concentrat pe drone de atac de mici dimensiuni, concepute pentru o singură misiune. Potrivit clasamentului programului, 11 companii au obținut deja contracte pentru furnizarea a 24.320 de arme aeriene fără pilot.
Prin aceste măsuri, administrația americană urmărește să construiască o bază industrială capabilă să producă drone la scară largă, să reducă dependența de furnizorii externi și să asigure Statelor Unite un avantaj decisiv într-un domeniu devenit esențial pentru conflictele moderne.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 5 zileEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 20 de oreEPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
-
Exclusivacum 4 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI
-
Exclusivacum 2 zileLa TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână
-
Exclusivacum 20 de oreORGANIGRAMA CU CHILOȚI” DE LA TCE, RUȘINEA PLOIEȘTIULUI: CUM ÎȘI DĂ NAE COMISIONARU’ SINGUR CONTROL, JUSTIȚIE ȘI AUDIT, CU NEAMURILE LA BUTOANE



