Anchete
,,Pacientul Zero” din Romania ,,depistat” cu COVID in 26 februarie 2020 și tratat ,,cu ciorba” de Streinu-Cercel (azi senator vaccinat), anunta ca este pozitiv la COVID
,,Pacientul Zero” din Romania ,,depistat” cu COVID in 26 februarie 2020 și tratat ,,cu ciorba” de Streinu-Cercel (azi senator vaccinat), anunta ca este pozitiv la COVID, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani.
Cam ce va spuneam in urma cu 3 zile?
Operatiunea de imagine ,,Primul vaccin in Romania” strans legata de operatiunea de imagine ,,am descoperit COVIDU in Romania”.
Nu vreau sa fac nota discordanta fata de ,,Cantarea Romaniei” declansata pe canalele media odata cu versiunea de marketing a inceperii campaniei de vaccinare. Dar totusi, nu ma pot abtine.
Campania de vaccinare (media) si a primului vaccinat a inceput in urma cu ceva timp, cand s-a pus problema ca Iohannis sa fie primul vaccinat.
Nu intru in detalii de ce medicii nu i-au recomandat lui Iohannis sa nu fie primul vaccinat. Insa alegerea unei extraordinare domnisoare asistente, in varsta de 26 de ani, care evident merita sa fie vaccinata in primele 3000 de persoane drept ,,Pacientul Zero” al vaccinului in Romania, mie imi arata ca inclusiv aceasta campanie de vaccinare este tratata in acelasi mod cum a fost tratat debutul crizei COVID in Romania: in bascalie.
Las la o parte faptul ca tanarul cadrul medical, fara afectiuni pre-existente si care a reusit datorita pregatirii si precautiei deosebite sa evite boala (desi s-a aflat in permanenta in linia intai) probabil ca ar fi putut fi si persoana cu numarul 1057 (din 3000) vaccinate. Insa nu pot lasa la o parte ca legenda alegerii numarului 1 pentru vaccin este legata de o legenda primordiala, mai veche, si anume ca domnisoara asistenta a fost cea care l-a primit pe primul pacient COVID identificat in Romania.
Cel putin asa ne spune Florin, premier plin: ,,Mihaela Anghel, asistent medical din echipa care a preluat primul pacient confirmat cu SARS-COV2 in tara noastra”. Pentru cei care mai cred legendele, va reamintesc:
- ,,pacientul ZERO” din Romania a fost un tanar, contact al ,,italianului” despre care Arafat spunea in 26 februarie: ,,Un singur caz confirmat. Pacientul este intr-o stare buna. Nu prezinta febra, tuse. La acest moment astea sunt informatiile. Fiind un test pozitiv, va trebui transportat la spital si internat. Un echipaj de la ISU Dolj, cu autospeciala pregatita cu izoleta, sunt plecati deja de la Craiova pentru preluarea si transportul la Bucuresti, la Matei Bals. In casa respectiva mai sunt 7 persoane. Toate au testat negativ. Insa avand in vedere ca persoana care a testat pozitiv si este un contact direct. Toate cele 7 vor ramane la domiciliu, sub paza, li se va asigura toate nevoile. Nu vor putea pleca. Vor ramane cel puti n14 zile in carantina. Daca apar simptome inaintea celor 14 zile, persoana se testeaza, daca e pozitiva, e transportata la spital.”
- Pacientul ZERO a fost tratat cu ,,ciorba” asa cum spunea in acel moment Streinu-Cercel, cel acum s-a vaccinat printre primii;
- Foarte probabil pacientul ZERO nici nu avut COVID (testul lui ulterior, la putine zile, a fost negativ si a fost trimis acasa).
- Foarte probabil, circul legat de pacientul ZERO a fost tot o operatiune de ,,marketing” intrucat in toata lumea se inregistrau cazuri, iar in Romania inca ne asigurau ca e ,,o simpla raceala”.
- In mod evident, cei care l-au preluat si testat pe Pacientul Zero, au avut contact cu el inainte de domnisoara vaccinata astazi.
Si in loc de concluzie: inca o data, o felicit si o respect din toata inima pe domnisoara asistenta, in primul rand pentru ca a reusit performanta ca, lucrand in linia intai (Matei Bals), sa se protejeze si sa nu se infecteze din februrie si pana in 27 decembrie 2020. Dar, daca operatiunea de astazi de debut al vaccinarii nu s-ar fi vrut doar bifarea unui moment festiv, poate ca, alegand tot din prima linie, mai indicat era ca prima persoana vaccinata sa fie de la Spitalul Gerota, acolo unde un securel pe care l-as defini in vecinatatea lichelelor si oamenilor fara capatai, cu fi-esu ofiter SRI, a mintit cadrele medicale ca nu a fost in Israel (focar la acel moment), unde fusese cu o domnisoara ,,de bine” si aproape a ucis un cadru medical din spitalul Gerota (pe care Digi24 il si omorase in stiri). Va reamintesc ca ,,Pacientul 17” – securelul tratat la Gerota si care a bagat boala in spital a mintit personalul medical ca nu a fost in afara Romaniei in ultimele 2 luni (fusese in Israel), a transmis boala fiului si norei insarcinate in 7 luni, a bagat spialul Gerota in carantina, a intrat in contact cu peste 120 de persoane (avand simptome de boala) si a infectat cel putin 10 persoane.
Prin urmare, cei care vroiau sa transmita un mesaj public puternic ar fi trebuit sa o faca in sensul protectiei cadrelor medicale din linia intai mintite de securei cu stiinta faptului ca spreader-ilor minicinosi nu li se va intampla nimic (tineti minte ca a fost un simulacru de cercetare penala clasata pentru securel, in timp ce persoane plecate din spital (al caror test s-a dovedit ulterior negativ si nu au infectat pe nimeni) au luat inchisoare si chiar cu executare. (Paul D.).
Despre Securelul de la Gerota ati putut citi in 15 martie 2020, aici:
Diferența dintre pacientul 17 din România (care a declanșat focarul Gerota si a mai infectat cel putin 6 persoane) și avocatul new yorkez de 50 de ani care a infectat 50 de persoane.
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 21 de orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 21 de orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor



