Administratie
Cu dreptul in stingul: Guvernul justitiarilor isi calca in picioare referendumul
(Preluare Inpolitics):
Guvernarea de dreapta din regimul Iohannis a încălcat ieri normele Constituției și rezultatul referendumului din 2019, care a decis că în domeniul justiției nu se poate reglementa prin Ordonanțe de urgență. Noua ”interpretare” a guvernului Cîțu este că se poate, dacă scopul este nobil, ceea ce dă peste cap o decizie clară a CCR din 2012.
Guvernul a aprobat, ieri, Ordonanța de urgență prin care s-a dispus amânarea aplicării dispozițiilor legale referitoare la compunerea completurilor de apeluri.
„De la preluarea mandatului de ministru am analizat variantele posibile de rezolvare a acestei probleme grave și am ajuns la concluzia că nu există timpul necesar pentru a se interveni legislativ în Parlament, pentru că nu s-ar respecta toate termenele legale astfel încât legea să poată intra în vigoare la la 01.01.2021. Așadar singura opțiune de evitare a acestor probleme a rămas ordonanța de urgență”, a explicat noul ministru al Justiției, useristul Stelian Ion.
Cît despre conflictul juridic cu referendumul din 2019, ministrul Justiţiei a precizat că scopul acestui referendum a fost acela de a proteja legislația penală și de organizare judiciară de intervenții neașteptate și nocive care, în perioada referendumului, păreau iminente. Și că un referendum organizat cu obiectivul clar al protejării valorilor ocrotite prin legea penală și al protejării sistemului judiciar de intervenții brutale nu poate fi invocat într-un scop contrar.
Altfel spus, dacă e de bine, se poate modifica legislația și prin OUG.
Doar că judecătorii CCR au altă opinie.
Una exprimată în decizia nr. 682 din 27 iunie 2012.
În care se afirmă negru pe alb:
”Referendumul, indiferent de caracterul său – decizional sau consultativ – cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale(…)
Ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.
Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale, desprins şi interpretat prin coroborarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 – Statul român, art. 2 – Suveranitatea şi art. 61 – Rolul şi structura (Parlamentului), principiu care, în această materie, impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale”.
Fraza-cheie este ”o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale”.
Voința poporului, exprimată la referendumul din 2019, este ca modificările din domeniul legislației justiției să fie interzise prin ordonanțe de urgență.
Guvernul lui Klaus Iohannis, care a inițiat referendumul din 2019, a încălcat ieri și voința poporului și decizia judecătorilor Curții Constituționale.
Ultima redută în calea acestui abuz incalificabil rămîn Avocatul Poporului și, din nou, CCR.
Administratie
Ce înseamnă due diligence și ce documente implică
Ce înseamnă due diligence și ce documente implică
Termenul „due diligence” este din ce în ce mai folosit în lumea afacerilor, mai ales atunci când vorbim despre parteneriate, investiții sau achiziții de companii. În esență, due diligence este un proces de analiză aprofundată care are scopul de a verifica situația reală a unei firme, din punct de vedere juridic, financiar și operațional.
Este etapa în care se evaluează riscurile, obligațiile, istoricul și conformitatea unei companii înainte de semnarea unui contract sau a unei tranzacții. Iar în centrul acestei verificări se află documentele oficiale ale firmei.
Ce documente implică un proces de due diligence?
Lista poate varia în funcție de context, dar cele mai frecvente documente cerute sunt:
-
Actul constitutiv al firmei și modificările ulterioare
-
Bilanțuri contabile și situații financiare recente
-
Contracte comerciale semnificative
-
Certificatul fiscal de la ANAF
-
Licențe, autorizații și avize în funcție de activitate
-
Certificat constatator, în funcție de tipul verificării: simplu, extins sau cu istoric
De ce este important certificatul constatator?
Acest document emis de ONRC oferă o imagine clară despre:
-
Cine sunt asociații și administratorii
-
Ce activitate desfășoară firma (cod CAEN autorizat)
-
Dacă există mențiuni speciale sau modificări importante
-
Unde este sediul firmei sau ce puncte de lucru are
În procesul de due diligence, pt eliberare certificat constatator online, procesul e rapid și oficial, oferă transparență și reduce riscul juridic sau financiar.
Cum obții certificatul constatator online?
Simplu, rapid și fără deplasare!
Completezi datele firmei, alegi tipul de certificat dorit și primești documentul pe email, semnat digital, acceptat legal.
Administratie
Săniușul mortal la remorcă: Poliția Română avertizează asupra pericolelor și sancțiunilor drastice
Administratie
Revoluție în managementul de stat: Companiile publice, judecate pe profit și rezultate, Nu pe birocrație
-
Exclusivacum 2 zileGuvernul bipolar: Oamenii în uniformă, carne de tun pentru miniștrii cu dileme existentiale! (Sau cum se sinucide predictibilitatea la comandă)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, sanatoriul de lux al infractorilor cu epoleți: De la spagă în trafic, direct pe canapeaua justiției! (Cu girofaruri și lumini albastre de la „Miliția” rezidențială!)
-
Exclusivacum 9 oreAdio, polițistului Giurgiuveanu de la S.A.S, adio: De la „să invinețiți ochii!” la pensia de lux, în timp ce mascații noștri fac reclamă la… pariuri! Saga amară a agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș.
-
Exclusivacum 4 zilePrimaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
-
Exclusivacum 3 zileMinistrul USR al Apărării, Radu Miruță: De la „reforma” pensiilor la trupe românești… pe sania lui Moș Crăciun în Groenlanda!
-
Exclusivacum 4 zileFabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!
-
Exclusivacum 2 zileGiurgiu, Republica Penală: Unde „Famiglia” Fulga e stăpână, salariile de merit sunt cadou, iar dreptatea… a murit la apel!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: De la agresori sexuali la polițiști „cu mâna intinsă” – Un sistem corupt care refuză să moară



