Dosarul Ferma Baneasa, cu solutia de condamnare a avocatului Robert Rosu, pentru ca si-a exercitat profesia, a scandalizat magistratura si avocatura deopotriva. Una dintre cele mai scandaloase solutii ale Inaltei Curti – pronuntate de completul format din judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie – risca in acest moment sa produca o revolutie chiar in instanta suprema, dupa ce sefa ICCJ Corina Corbu a anuntat declansarea unor verificari pe modul de repartizare a dosarelor la Inalta Curte.

Verificari carora, fie vorba intre noi, nu le gasim locul atata vreme cat se prezuma ca pe parcursul unui an conducerea instantei supreme se ocupa cu asigurarea bunei functionari a modului de repartizare a cauzelor. Mai ales, nu se poate permite semanarea unui dubiu asupra modului de repartizare a cauzelor in ograda proprie. Insasi Corina Corbu, opinam, este cea care face acest lucru si, dupa cum vedem, are si de ce. Lumea Justitiei va prezenta in editiile urmatoare modul in care s-a repartizat dosarul Ferma Baneasa la completul lui Ionut Matei, insa pana atunci este important de evidentiat luarea de pozitie a avocatului Flavius Radu (foto) din Baroul Bucuresti, aparator al uneia dintre partile din dosarul Ferman Baneasa.

Flavius Radu: „Gradul de complexitatea a cauzei ‘Ferma Baneasa’ a fost viciat”

Intr-o postare publica pe pagina sa de Facebook, avocatul Flavius Radu puncteaza faptul ca dosarul in Ferma Baneasa, in momentul inregistrarii la ICCJ, a fost bifat ca avand 40 de parti, in loc de 26 cat avea de fapt, lucru care a afectat gradul de completxitate al cauzei si deci si repartizarea cauzei in mod aleatoriu catre completele de judecata: „Ca este asa, nu o spun eu… O spun pe de o parte, datele cuprinse in fisa dosarului „Ferma Baneasa”, si pe de alta parte, ghidurile privind managementul activitatii grefierilor – „Introducerea aceleasi parti de mai multe ori afecteaza calculul complexitatii dosarului”, precizeaza Flavius Radu.

Fata de aceasta situatie, Flavius Radu se intreaba la randul sau ce vor demonstra verificarile dispuse la Inalta Curte: „Ca a fost o eroare, dar oricum nu ar fi schimbat nimic?”.

Totusi, cu titlu de recomandare, avocatul Radu afirma ca in timpul verificarilor Inalta Curte ar face bine sa verifice si sa si justifice ulterior de ce dosarul Ferma Baneasa a fost inregistrat la ICCJ pe 24 decembrie 2019, la ora 13:14, in conditiile in care a plecat de la Curtea de Apel Brasov pe data de 23 decembrie 2019 si a fost?

Sa fi fost „urmarile batailor din aripi ale unui fluture autohton sau…”, se intreaba Flavius Radu.

Redam postarea avocatului Flavius Radu:

„Efectul „Butterfly” in repartizarea aleatorie a cauzelor. Dosarul „Ferma Baneasa”.

Inteleg ca in zilele urmatoare se verifica modalitatea de repartizare aleatorie a dosarului „Ferma Baneasa”…

Oare degeaba a statuat Curtea Constitutionala in 2018, printr-o decizie cu un impact deosebit ca „trebuie evitate situatiile in care o persoana sa devina judecatorul propriei cauze – Nemo debet esse iudex in causa sua”?

Totusi, date fiind demersurile intreprinse, trebuie spus ca repartizarea aleatorie a cauzei are drept scop asigurarea unui cadru procesual legal, echilibrat, in care judecatorii nu sunt „pusi cu mana” ci desemnati intr-o maniera aleatorie de catre un sistem informatic.

Dar, ca in cazul oricarui sistem informatic, introducerea unor date eronate generaza un rezultat eronat.

In cadrul repartizarii aleatorii a cauzei, in functie de obiectul cauzei, parametrii determinanti sunt: (i) complexitatea dosarului si (ii) termenul de distribuire, sau complexitatea maxima anuala, dupa caz.

Complexitatea unei cauze se stabileste dupa o formula matematica stabilita de CSM in care sunt avute in vedere cateva elemente, intre care numarul de parti si numarul de volume, elemente care influenteaza in mod direct gradul de complexitate.

Cu alte cuvinte, daca spre exemplu, in dosarul Ferma Baneasa, in loc de 26 de parti – cate au fost in mod real – au fost trecute 40 de parti, acest lucru afecteaza gradul de complexitate al cauzei si, pe cale ce consecinta, repartizarea aleatorie.

Ca este asa, nu o spun eu… O spun pe de o parte, datele cuprinse in fisa dosarului „Ferma Baneasa”, si pe de alta parte, ghidurile privind managementul activitatii grefierilor – „Introducerea aceleasi parti de mai multe ori afecteaza calculul complexitatii dosarului.”

Nu conteaza de ce, cum sau cand. Conteaza ca s-a intamplat, iar acest lucru e dovedit. Gradul de complexitatea a cauzei „Ferma Baneasa” a fost viciat.

Oare verificarile ce se vor efectua de Inalta Curte vor releva cele aratate? si daca da, oare care va fi concluzia? Ca a fost o eroare, dar oricum nu ar fi schimbat nimic?

Si daca tot se verifica, poate o sa explice cineva si cum se face ca dosarul a plecat de la Curtea de Apel Brasov pe data de 23 decembrie 2019 si a fost inregistrat la ICCJ pe data de 24 decembrie, abia la ora 13:14?

Probabil ca toate aspectele aratate sunt doar urmarile batailor din aripi ale unui fluture autohton sau…

Pana la niste concluzii oficiale, las si eu aici aceste poze, pentru viitorime, pentru cei ce cred ca viata e doar un lung sir de coincidente!

#alaturideRobert #alaturideEi”