Asociația pentru Dialog și Solidaritate a Avocaților din România solicită Consiliului Superior al Magistraturii ”implicarea efectivă pentru a nu mai exista vreo situație în care un organ de cercetare penală are atât poziția de acuzator într-o cauză, cât și pe aceea de investigator al judecătorului care se pronunță în cauza respectivă, respectiv pentru a înlătura orice pârghie de presiune asupra judecătorilor în pronunțarea soluțiilor în cauzele care le sunt repartizate astfel încât dreptul părților la un proces echitabil să fie respectat”.

Concret, asociația are în vedere istoricul conduitei abuzive a unor procurori DNA în dosarele în care era vizați magistrați, dar și intenția noului guvern de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Avocații doresc să împiedice reluarea vechilor abuzuri prin revenirea la DNA a competenței de investigare a infracțiunilor posibil săvârșite de magistrați.

Comunicatul integral al Asociației pentru Dialog și Solidaritate a Avocaților din România:

Asociația pentru Dialog și Solidaritate a Avocaților din România salută poziția fermă, a Asociației Magistraților din România (AMR) si a Asociației Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO),

Se alătură și sprijină orice demersuri pe care asociațiile magistraților din România le vor întreprinde pentru stoparea abuzurilor din justiție, indiferent de calitatea celor care fac obiectul abuzurilor (judecători, procurori, avocați sau orice cetățean al României), precum și pentru înlăturarea oricăror forme de presiune asupra judecătorilor, procurorilor sau avocaților, care au consecințe directe în ceea ce privește înfăptuirea actului de justiție și respectarea dreptului părților la un proces echitabil.

Având în vedere:

Raportul Inspecției Judiciare privind “Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești, în cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrați sau în legătură cu acestea”, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225 din 19.10.2019, în considerentele căreia s-au reținut:

”Practicile procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judecători în modalitățile mai jos menționate au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecințe directe în ceea ce privește înfăptuirea actului de justiție.

Astfel, tehnica sesizărilor din oficiu împotriva judecătorilor şi cercetarea lor pentru soluțiile dispuse in cauze este un fapt inacceptabil, de o gravitate fără precedent, care, fără îndoială, reprezintă un factor de presiune nu doar asupra celor vizați, ci asupra întregului corp profesional al judecătorilor, cu consecințe directe asupra credibilității actului de justiție și a stabilității statului de drept.

Suspiciunile asupra modului de lucru al procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție sunt amplificate şi de împrejurarea că dosare care au fost lăsate în nelucrare o perioadă mare de timp, după ce anterior se dispuseseră in acestea măsuri de supraveghere tehnică pe durate semnificative, au fost soluționate in bloc, prin netrimitere în judecată, chiar înainte de operaționalizarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

O astfel de practică ridică serioase semne de întrebare cu privire la rațiunile care au justificat menținerea pe rol a unor cauze pe durate de timp de ordinul anilor şi determină suspiciuni legitime in privința constituirii şi, în acest mod, a unui factor de presiune asupra activității magistraților şi, finalmente, asupra dreptului părților la un proces echitabil.

În aceleași coordonate se înscrie practica solicitării de dosare aflate în curs de judecată pe rolul diferitelor instanțe judecătorești în vederea evaluării măsurilor/soluțiilor pronunțate de judecători dintr-o posibilă perspectivă penală. În fapt, această manieră de anchetă a reprezentat o veritabilă intruziune în libertatea de apreciere a judecătorului.

Totodată, se constată că obiectivul general al controlului, stabilit prin ordin al inspectorului-şef al Inspecției Judiciare, a fost respectarea principiilor generale care guvernează activitatea de urmărire penală, respectiv activitatea de judecată în cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție în care au fost cercetate/urmărite/judecate persoane având calitatea de magistrat şi în cauzele de pe rolul instanțelor în care trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă İnalta Curte de Casaţie şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție care au legătură cu dosarele in care au fost urmăriți magistrați.”

Practica Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov din dosarul ”Ferma Băneasa” (în care au fost condamnați doi avocați) prin care doi judecători care au pronunțat hotărâri judecătorești civile, rămase definitive, au fost audiați ca martori în acest dosar, punându-se astfel presiune asupra acestora pentru a îi determina să își ”retracteze” propriile hotărâri, fără a fi puși sub acuzare și fără a face măcar obiectul vreunei plângeri disciplinare, ci doar pentru ca procurorii DNA să își preconstituie probe în acuzare în dosarul ”Ferma Băneasa”;

Comunicatul Asociației Magistraților din România (AMR) si Asociației Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) nr. 210 din data de 21.12.2020, prin care ”solicită public Consiliului Superior al Magistraturii să clarifice, odată pentru totdeauna, care sunt garanțiile efective ale secretului deliberării si ale verificării legalității hotărârilor judecătorești numai prin căile de atac prevăzute de lege – temelii ale independentei judecătorilor si justiției într-un stat de drept” și prezintă totodată și alte cazuri concrete de abuzuri asupra judecătorilor,

Luând în considerare decizia politică luată pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, ceea ce ar presupune revenirea competenței de cercetare a judecătorilor la Direcția Generală Anticorupție, fără a se oferi vreo garanție că practicile DNA menționate în Raportul IJ nu vor fi reinstituite,

Expunerea reală a puterii judecătorești sub riscul de a fi subminată de Parchetul de lângă Inalta Curte de Casație și Justiție – Departamentul Național Anticorupție, care este parte în dosarele aflate pe rolul instanțelor din România, aspect ce poate influența actul de justiție,

Asociația pentru Dialog și Solidaritate a Avocaților din România solicită public Consiliului Superior al Magistraturii implicarea efectivă pentru a nu mai exista vreo situație în care un organ de cercetare penală are atât poziția de acuzator într-o cauză, cât și pe aceea de investigator al judecătorului care se pronunță în cauza respectivă, respectiv pentru a înlătura orice pârghie de presiune asupra judecătorilor în pronunțarea soluțiilor în cauzele care le sunt repartizate astfel încât dreptul părților la un proces echitabil să fie respectat.