Administratie
Justiția, în „țara măgarilor”
În toamna anului 2017 publicam pe blogul meu acest text, inclus apoi în volumul Prizonier în „câmpul tactic”, apărut în 2019 la Editura RAO. Deoarece procesul era în derulare la Înalta Curte de Casație și Justiție, din motive lesne de înțeles am ținut ascunsă identitatea protagoniștilor. Acum, dispărând impedimentul cu pricina, darea în vileag a numelor celor doi, judecătorul Ionuț Matei și inculpatul Radu Mazăre, nu mai afectează buna înfăptuire a actului de justiție. În felul acesta nădăjduiesc că scenele povestite acolo nu vor mai avea loc într-o sală de judecată a României mileniului 3. Întâmplarea capătă și conotații noi în contextul condamnării avocatului Robert Roșu, un precedent judiciar în stare să arunce în aer dreptul la apărare, însă despre cazul colegului de breaslă voi scrie după sărbători.
Motto: „Există o justiție cerească și o justiție a statului, a societății, dar există un verdict suprem, acela al unui păcătos asupra altui păcătos.” – Vasili Grossman, Viață și destin
– Vă atrag atenția că aici sunteți într-o sală de judecată, nu la televizor sau altundeva ! Nu ne tragem de șireturi și nu avem amiciții, ați înțeles ? își iese din pepeni șeful pretoriului, un tip de-o duritate exagerată și premeditată.
– Am înțeles, domnule judecător ! îi răspunde martorul.
– „Domnule președinte”, nu judecător ! îl corectează cu o voce metalică bărbatul în robă. Sunteți cam relaxat, repet, nu vă aflați într-un studio de televiziune!
Unul dintre inculpați își exprimă nemulțumirea. Se foiește în bancă vădit iritat.
– În picioare, unde vă credeți ? Veniți în față, la colț, ca să nu mai vorbiți neîntrebat ! îl ia la rost „dirigintele” cu bavetă.
„Leprosul penal” se conformează, însă după o oră face imprudența să se sprijine de un stâlp.
– Am spus să stați în picioare, nu pricepeți limba română ? Treceți aici, lângă complet, ca să nu nu mai avem discuții ! tună cu și mai mare furie președintele.
Magistratul rămâne inflexibil, sticliri de ură îi joacă în priviri, se uită la noi ca la niște viermi. Cei de dincolo de pupitru i se par o adunătură de infractori, abia ne îngăduie în sala lui. Dar „judecătorul și avocatul lucrează în suportare reciprocă”, aș vrea să îi strig vorbele mandarinului Petre Pandrea… Știu că le-ar pricepe, nu e un străin în casa cărții, dimpotrivă.
Orele se scurg cu încetinitorul. Proscrisul șade în picioare, aidoma unei santinele la drapel.
– Dacă ați obosit, dar, repet, numai dacă ați obosit și nu mai rezistați, să-mi spuneți ! îl umilește iarăși cinicul judecător, pe chipul căruia se zărește „un rictus de violator împlinit.”[1]
Acuzatul tace, încăpățânându-se să nu răspundă. Un duel al nervilor, al orgoliilor. În cărțuliile astea de procedură penală ni se împuie capul cu fel de fel de principii înalte, europene – echitabilitatea procesului penal, egalitatea de arme între acuzare și apărare, imparțialitatea judecătorului…
În realitate nu-i chiar așa, uneori ești silit să asiști la asemenea scene. De ce m-aș mira, omenirea are o vastă și tragică tradiție a cruzimii. Odinioară, desfrânatul Bonifatie, după ce se declară creștin, este spânzurat cu capul în jos, i se introduc trestii subțiri sub unghii, i se toarnă plumb topit pe gură, este vârât cu țeasta într-o căldare cu smoală încinsă… Sfântul Tirs cunoaște și el chinurile groaznice: este aruncat de pe un zid înalt, jos fiind țepi și piroane ascuțite, i se înțeapă ochii, i se sfărâmă picioarele, i se toarnă plumb topit pe spinare, iar la final este tăiat cu un fierăstrău… Alt sfânt, Elefterie, primește pedeapsa biciuirii, punerii pe un pat de fier încins în foc, aruncării în smoală clocotită și arderii în cuptor… Citești și te crucești, acesta-i omul !?
Inchiziția, lagărele naziste, pușcăriile comuniste și cele capitaliste de la Guantanamo intră și ele în această istorie a sălbăticiei deloc… umane. În definitiv, judecătorii de azi, câțiva dintre ei, slavă Domnului !, vor să ne amintească neapărat că modelele lor se găsesc în acele sinistre vremuri. Și, prin urmare, asezonează actul de justiție cu ingredientele batjocoririi și înjosirii inculpaților, dintr-un soi de răzbunare personală. Culmea, împărțitorii aceștia de dreptate sunt foarte bine pregătiți profesional, nu ai ce să le reproșezi altminteri. De parcă omenia ar însemna slăbiciune, poți să-l trimiți pe vinovat la pușcărie și fără a scrâșni din dinți, politicos și grav. Judecătorul nu-i și călău !
– Domnule președinte, îl aud pe inculpat, vă rog să-mi permiteți să stau jos și vă promit că nu se va mai întâmpla.
– Bine, luați loc și țineți minte că aici sunteți într-o sală de judecată ! vibrează din nou aerul din austera încăpere.
Noi, ceilalți, murmurăm, deși ar fi trebuit să părăsim sala și să ne depunem mandatele în semn de protest pentru samavolnicirea ideii de justiție. Însă am tăcut, striviți de greutatea clienților pe care îi cărăm în spate pe drumul dintre libertate și detenție… Ori invers, deși…
– Cine a vorbit ? Inculpați sau avocați, nu admit să-mi tulburați liniștea ! ne pălmuiește de-a valma satrapul, în ochii căruia suntem totuna…
În stradă, unii protestează împotriva Legilor Justiției, ca și în parlament, unde doimaiștii și vamaioții suflă în vuvuzele și tutuiegi… (În copilărie, când o necăjeam peste măsură, ma-marea îmi zicea: „Ești tutuiag la cap ?” Așa și cu ăștia…) Atmosferă de ospiciu, zbor deasupra unui cuib de cuci, în „țara măgarilor”, acolo unde, ca să-l citez pe Ștefan Zeletin, pe hârtie se află „o întreagă puzderie de norme de tot soiul. Decât, orice măgar dă în ele cu copita și se poartă ca un măgar ce este…”
Administratie
Ofensiva „Blitz” la Giurgiu: Captură de milioane din „industria falsului” pe ruta Turcia-Germania
Într-o operațiune de amploare menită să decapiteze rețelele de trafic cu mărfuri contrafăcute, polițiștii de frontieră din Giurgiu au reușit o captură record în urma unor controale fulger desfășurate pe parcursul ultimelor zile. Peste 5.600 de articole de lux falsificate, care urmau să inunde piața europeană, au fost scoase din circuitul ilegal, valoarea acestora depășind pragul de un milion de lei.
Filtre pe DN 5: „Ruta Balcanică” a produselor de contrabandă sub asediu
În perioada 15–18 aprilie, arterele rutiere din județul Giurgiu au devenit teatrul unor acțiuni tip „BLITZ”, menite să verifice legalitatea transporturilor internaționale. Vizate au fost în special mijloacele de transport care tranzitau ruta strategică Turcia-Bulgaria-Germania. Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, operațiunea a mobilizat echipaje din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră local, sprijinite de specialiști din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ.
Efortul coordonat a dus la interceptarea mai multor vehicule încărcate cu mii de produse suspecte. Strategia polițiștilor a fost una de impact imediat, reușind să identifice transporturile ilicite chiar în fluxul dens de trafic de pe Drumul Național 5, blocând astfel tranzitul unor mărfuri care eludau normele legale și fiscale.
Peste 5.000 de „falsuri de lux” mascate în transporturi internaționale
Bilanțul verificărilor este unul impresionant: 5.642 de produse, variind de la articole de îmbrăcăminte și încălțăminte până la marochinărie și parfumerie, toate purtând însemnele unor branduri internaționale de renume. Marfa, suspectată a fi contrafăcută, era transportată de cetățeni turci și bulgari care nu au putut prezenta nicio dovadă legală a provenienței acestora.
Potrivit estimărilor oficiale ale autorităților de frontieră, prejudiciul adus titularilor de mărci ar fi fost colosal dacă aceste bunuri ar fi ajuns pe rafturi. Dacă ar fi fost comercializate la prețul produselor originale, valoarea capturii ar fi atins suma de aproximativ 1.250.000 de lei. Toate bunurile au fost indisponibilizate și ridicate în vederea continuării cercetărilor, fiind marcate ca probe în dosarele penale proaspăt deschise.
Toleranță zero pentru pirateria comercială: Dosare penale și monitorizare permanentă
Consecințele legale pentru transportatorii implicați sunt severe. În prezent, se desfășoară cercetări amănunțite sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu cele înregistrate. Această practică nu reprezintă doar o fraudă economică, ci și un risc pentru consumatori, produsele contrafăcute nefiind supuse standardelor de calitate și siguranță obligatorii în Uniunea Europeană.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat angajamentul de a menține o supraveghere strictă în zona de competență, subliniind că astfel de acțiuni ferme vor continua zilnic. Dincolo de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile punctează că prezența constantă la datorie are ca scop principal asigurarea unui climat de siguranță pentru toți participanții la trafic și combaterea oricărei forme de criminalitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
Scandalul „Protocolului de Lux” de la Timișoara: Poliția și Poliția de Frontieră demontează acuzațiile
O controversă izbucnită recent în spațiul public, care îl viza direct pe Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a fost categoric infirmată de autoritățile de resort. Informațiile conform cărora demnitarul ar fi solicitat un tratament preferențial la controlul de securitate al Aeroportului Internațional Timișoara sunt calificate drept „false” de către instituțiile de forță, care denunță un deficit grav de documentare în mediatizarea acestui incident.
Fals grosolan în spațiul public: Autoritățile neagă „chemarea la ordin” a polițiștilor
Reacția oficială vine ca urmare a unor relatări care sugerau că membri ai Executivului ar fi exercitat presiuni asupra personalului de serviciu din aeroport pentru a facilita trecerea fără control a unor oficiali. Conform unui comunicat comun emis de structurile de informare și relații publice din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, aceste scenarii nu au nicio legătură cu realitatea.
Autoritățile subliniază că afirmațiile referitoare la o presupusă „chemare la ordin” a șefului de tură al poliției pentru a crea culoare speciale de trecere sunt lipsite de fundament. Mai mult, instituțiile citate precizează că niciun reprezentant al acestora nu a fost contactat pentru a confirma sau infirma aceste ipoteze înainte ca ele să fie lansate în circuitul mediatic.
Erori procedurale și apel la etică: Cine răspunde pentru securitatea aeroportuară?
Dincolo de infirmarea incidentului, Poliția Română și Poliția de Frontieră aduc clarificări importante privind competențele lor legale, demontând astfel logica acuzațiilor. Potrivit sursei citate, cele două instituții nu au nicio atribuție în organizarea cordoanelor de trecere sau în gestionarea fluxului de securitate în interiorul aeroportului, aceste sarcini revenind altor structuri specializate.
În acest context, autoritățile fac un apel ferm la respectarea deontologiei profesionale, solicitând jurnaliștilor o documentare temeinică a subiectelor care pot afecta imaginea instituțiilor statului. „Facem apel la documentarea temeinică a unor subiecte care, deși nu sunt reale, afectează imaginea instituțiilor”, se arată în poziția oficială, subliniind faptul că propagarea unor știri neverificate subminează încrederea publicului în structurile de ordine și siguranță națională. (Paul D.).
Administratie
Diplomație culturală la nivel înalt: Nicolae Iorga, simbolul identității românești în inima Barcelonei
Într-un demers menit să consolideze legăturile dintre România și Spania, europarlamentarul Victor Negrescu a obținut un acord de principiu istoric pentru instalarea unui bust al marelui istoric Nicolae Iorga în spațiul public din Barcelona. Inițiativa marchează un punct de cotitură în recunoașterea comunității românești din capitala catalană, în contextul celebrării a 145 de ani de relații diplomatice între cele două state.
Un „Da” istoric pentru memoria României în Catalonia
Dialogul recent dintre europarlamentarul Victor Negrescu și primarul social-democrat al Barcelonei, Jaume Collboni, a deschis calea unei prezențe culturale românești fără precedent în orașul de pe malul Mediteranei. Conform oficialului european, discuțiile s-au concentrat pe oportunitățile de a oferi comunității românești o vizibilitate sporită în spațiul public.
Rezultatul cel mai concret al acestei întrevederi este acceptul autorităților locale pentru amplasarea bustului lui Nicolae Iorga, personalitate care a vizitat frecvent Barcelona în anii ’20 și care a dedicat numeroase pagini culturii catalane. Victor Negrescu a subliniat că acest moment simbolic reprezintă nu doar un omagiu adus trecutului, ci și o validare a eforturilor Consulatului României, care susține activ această inițiativă.
Noua generație: Între succesul european și rădăcinile românești
Dincolo de diplomația monumentelor, vizita europarlamentarului a inclus o componentă vitală: dialogul cu tinerii români care studiază la Barcelona. Potrivit declarațiilor lui Victor Negrescu, întâlnirea cu acești tineri a scos la iveală un potențial uman extraordinar. Surprinzător pentru mulți este faptul că tinerii născuți pe pământ spaniol își conservă identitatea cu o rigurozitate admirabilă, vorbind o limbă română impecabilă.
Această „Românie de peste hotare” demonstrează o conectare profundă cu valorile naționale, însă, în ciuda entuziasmului lor, acești tineri se lovesc de un zid al indiferenței instituționale din partea autorităților de la București.
Eșecul politicilor de stat: Diaspora tânără, o resursă ignorată de București
Analiza discuțiilor cu studenții români din Barcelona evidențiază o realitate amară pe care Victor Negrescu o semnalează cu fermitate: absența unor politici coerente ale statului român dedicate tinerilor din diaspora. În timp ce tinerii își caută locul într-o Europă competitivă, România pare să rămână în urmă la capitolul strategii de atragere și implicare a acestora în proiectul național.
„Nu putem construi viitorul fără ei”, a avertizat europarlamentarul, punctând faptul că România are responsabilitatea urgentă de a deveni un proiect credibil și atractiv. Mesajul este unul clar: pentru ca diaspora tânără să rămână conectată la țară, este nevoie de oportunități reale de dezvoltare profesională și de o prezență activă a statului român în viața acestora, transformând distanța geografică într-un parteneriat strategic de durată.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum o ziPrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 2 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 2 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 4 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum o ziBolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției
-
Exclusivacum 3 zileOspiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului



