Connect with us

Actualitate

GÂNDUL GREEN. Ce facem ca să nu rămânem fără păduri? Cristian Neagoe, Greenpeace: „11 milioane de români sunt în stare de risc. Mai avem 6% umbră la câmpie. Este o problemă de siguranță națională”/ Ciulacu, ViitorPlus: „Avem un deficit masiv în sudul țării”

Publicat

pe

În ediția Gândul Green din 18 noiembrie 2020 a fost dezbătută problema pădurilor defrișate și necesitatea împăduririi în zonele afectate.

În martie, a fost demarată campania ”Românii plantează: O pădure cât o țară”, de Ministerul Mediului.  Autoritățile au promis  53 de milioane de puieți care vor ajunge pe tot cuprinsul țării, cât și perdele forestiere în jurul orașelor.

Romsilva va planta 17 milioane de puieți în județele: Tulcea Galați, Ialomița, Călărași, Dolj, Brăila, Vaslui, iar cele mai multe păduri plantate de la zero sunt în: Maramureș, Suceava și Sibiu.

Au vorbit despre acest subiect invitații: Cristian Neagoe – Greenpeace -, Teia Ciulacu – Viitorplus – și Useriu – Tăsuleasa Social.

Ediția integrală a emisiunii GÂNDUL GREEN a putut  fi urmărită pe site-ul Gândul (GÂNDUL.RO), pe pagina de Facebook și pe canalul de YouTube al publicației, miercuri, 18 noiembrie, începând cu ora 21.00.

Ce facem ca să nu rămânem fără păduri?

Cristian Neagoe, Greenpeace: „Se taie de 50 de ori mai mult decât se plantează”

Cristian Neagoe, Greenpeace: Mă bucur că președintele suține plantarile. Problema e că plantarile sunt mult prea puține față de cât se taie în România. 20 milioane de metri cubi dispar fără urmă din pădurile României. Plantarea a milioane de puieți care au un grad de prindere destul de mic de creștere, dacă nu e protejat timp de aproximativ 7 ani. Din punctul nostru de vedere, se taie de 50 de ori mai mult decât se plantează. Inițiativa e  un exercițiu de PR, dar insuficient.

Teia Ciulacu, Viitorplus: „La un hectar de pădure plantam 5.000 de puieți. Ar fi interesant să vedem care este suprafață impădurită, ajunsă la stadiul de masiv”

Teia Ciulacu, Viitorplus: Sunt de acord că e important că politicienii dau o direcție, însă ar trebui să vedem și fapte aliniate, de a vedea bugete alocate, proiecte implementate, cu rezultate măsurate și raportate. Puiețîi sunt plantați în primul an cu milioanele. La un hectar de pădure plantam 5.000 de puieți. Vor rămâne câteva sute de arbori maturi. Ar fi interesant să vedem care este suprafață impadurita ajunsă la stadiul de masiv, ajunsă la maturitate, și să vedem bugetele alocate. Realitatea este una destul de dureroasă.

 

Useriu, Tăsuleasa Social: „Suntem bucuroși că am trecut de 1 milion de puieți plantați, însă este o picătură într-un ocean”

Useriu, Tăsuleasa Social: Cred că este bine că se fac acțiuni mai masive de a planta. Din punctul meu de vedere, ar trebui să fie făcută la nivel macro. E nevoie de mobilizare din toate părțile. Avem mai mult de 25% suprafață împădurită și trebuie să ajungem la 30%. Oricât s-ar strădui voluntarii și organizațiile non-guvernamentale, necesită o politică clară care e în mâna politicenilor. Suntem bucuroși că am trecut de 1 milion de puieți plantați, însă este o picătură într-un ocean mare. Depozitul de dioxid de carbon, realizat in lemnul din paduri, este extrem de important. Cred că aliatul cel mai important, populația, nu înțelege importanta și regulile care ar trebui respectate. ONG-urile nu au putut da o soluție, pentru că nu te poți apropia de păduri . Când se vehiculează 20 milioane metri cubi, ar trebui să fie o criză europeană. Mi se pare că trebuie să transparetizam procesul: Câte păduri avem? Cine fură? Cum le exploatăm? etc.

Puțîn peste media europeana, România are 39% păduri împădurite.

Dan Vardie: Ce s-a întâmplat bine în Suceava și in judetul Caraș Severin? La polul opus, ce s-a întâmplat rău în sudul României?

Cristian Neagoe, Greenpeace: „11 milioane de români sunt în stare de risc. 40% din suprafața României se va deșertifica„

Cristian Neagoe, Greenpeace: Suceava era pe primul loc la județele împădurite până acum doi ani. Situația din Bucovina e una gravă, pentru  că există multă pădure, se taie în ritm extraordinar. Investigația Greenpeace arată că lemnul se pierde la ieșirea din pădure. Suceava nu e un model. Nu e de ajuns să avem judete împădurite undeva în munți. O mare parte din români stau în zone de câmpii, unde sunt suspusi deșertificării, vijeliilor. 11 milioane de români sunt în stare de risc. 40% din suprafața României se va deșertifica.

Dan Vardie: Ce s-a întâmplat în ultimii 14 ani?

Ciulacu, Viitorplus: „În sud, toate județele au sub 10%  grad de impadurire, sub media europeană recomandată – de 30%-. Avem un deficit masiv în sudul țării”

Ciulacu, Viitorplus: Referitor la clasamentul județelor, trebuie să ținem cont de forma de relief. Nu putem compara un județ de munte cu unul de câmpie. În sud, toate județele au sub 10%  grad de impadurire, sub media europeană recomandată – de 30%=. Avem un deficit masiv în sudul țării.

Trebuie să ne uităm din două unghiuri:

  • conservarea pădurilor – stoparea defrișării ilegale, a celor virgine, poziționate în zona de munte și de deal
  • altă direcție – în sudul țării, unde e un grad mic de împădurire, în calea efectelor climatice. Trebuie să vorbim de un efort masiv de împădurire.

În ultimii 14 ani, ne-am concentrat pe partea constructivă, am atras fonduri din zona privată. Statul are anumite fonduri, dar e nevoie de strategii.

„Nivelul de conștientizare e din ce în ce mai mare”

Ce am observat în toate proiectele, suprafața împădurita de noi nu e spectaculoasă – 75 ha-, însă cu peste 13.0000 de voluntari, nivelul de conștientizare e din ce în ce mai mare. Ar fi cazul ca polticienii să asculte și să-și structureze politicile publice. Îmi doresc să văd ca pădurea are  prioritate în programele naționale. Noi, ca nație, vom suferi farte mult. Gândiți-va cât durează să creștem o pădure? De la 5 ani în sus.

„Romsilva a realizat 22 km de perdea forestieră. Noi – 15 km. Avem nevoie de perdele forestiere care să ne ajute când ne vom confrunta cu efectele schimbărilor climatice”

Din păcate, dacă ne uităm în trecut, nu sunt veșți bune. Partea de perdele forestiere era declarată cu surle și trâmbițe, dar lucrurile s-au blocat pe parcurs. Sunt multe aspecte juridice care fac lucrurile complicate. Dacă o perdea forestieră trece pe lângă un drum național, este o fâșie îngustă care traversează terenuri ale unor proprietari, iar procedurile sunt greoaie. În 2019, sunt 22 km de perdea forestieră, realizată de Romsilva. Noi, ca ONG, am făcut 15 km.

În zona de câmpie nu este o barieră împotriva vântului. Avem nevoie de perdele forestiere care să ne ajute când ne vom confrunta cu efectele schimbărilor climatice.

Useriu, Tăsuleasa Social: „Am fost amenințați, tocmai pentru că apăram dreptul omului  -accesul la natură”

Useriu, Tăsuleasa Social: Trăim în mijlocul pădurii. Suntem integrați în toate problemele. Noi am văzut câtă exploatare există. În 2004, puteam face voluntariat. iar deviza noastra a fost  ”Pădurea este a noastră, lemnul este al lor”, a fost o deviza de lungă durata, noi am fost amenințați ulterior, tocmai că apărăm dreptul omului, accesul la natură. În ultimii 16 ani, cred că s-au făcut pași mărunți în ceea ce privește pădurea:  conștientizarea problemelor din pădure.

„Drumurile arată ca un cataclism, nu cunoșți patrimoniul cultural”

Austria are o harta cu toate traseele turistice. Dacă strici infrastructură accesului în natură, cineva trebuie să le repare. La noi s-au stricat sute de km de trasee turistice, te pierzi în patrimoniu cultural, pentru că drumurile arată ca un cataclism, nu cunoșți patrimoniul cultural.

Ar trebui o politică nouă de stat. Ne-am propus să trimitem o scrisoare decidenților politici, odată cu alegerile parlamentare.

Cristian Neagoe, Greenpeace: „Avem 6% umbră la câmpie. Este o problema de siguranță națională”

Cristian Neagoe, Greenpeace: Putem duce factorii de decizie în raza de acțiune, nu doar în rază de PR.Nu prea se vede că avem 6% umbră la câmpie. Este o problema de siguranță națională. Pare că strigăm în pustiu. Nu vrem să fim fatalișți, dar dacă nu gasim un mod de a adresa aceste probleme în prezent, când se vor agrava lucrurile, vom rămâne descoperiți. Nu vrem să aducem frică, ci să explicăm.

Dan Vardie: Cum s-a derulat colaborarea cu Ministerul Mediului?

Ne-a invitat foarte des la ședințe despre strategia pentru urmărirea materialelor lemnoase, o transparență nemaintalnita de mulți ani. Pe de altă parte, există probabilitatea să fi avut un rol de PR, fără o finalitate clară. Încercăm să rămânem vigilenți. Deschiderea trebuie să fie o normă, nu o excepție.

Programul ”Adopta un copac”

Ciulacu, Viitorplus: E important să vedem nivelul de conștientizare dezvoltat. Complementar, ne-am specializat pe categoria lucrurilor practice.  Să nu ne lăsăm dezarmați de lipsa de putere.Putem  să influențăm lucrurile.

Useriu, Tăsuleasa Social: „Oamenii trebuie sa cunoască problemele din pădure, nu de pe Facebook, cu spaimă și faimă”

Useriu, Tăsuleasa Social:  Nimeni nu poate să fure o bucățică de lemn fără știrea autorităților. Mâine s-ar putea rezolva problema. Mergem prin pădure ca oamenii să cunoască problemele din pădure, nu de pe Facebook cu spaima și faima. Spaima îi face pe cei de la Minister să fie transparenți, faima face donatorii să fie mai largi la mâna, dar pe termen lung problema nu e rezolvată. Conștientizarea și asumarea politicienilor sunt singurele solutii.

Actualitate

Umbrele trecutului: Conexiunile lui Bill Clinton cu Jeffrey Epstein, reanalizate la lumina noilor devoalări

Publicat

pe

De

Scandalul Jeffrey Epstein, miliardarul acuzat de trafic de persoane și abuzuri sexuale, continuă să genereze valuri de controverse, mai ales în contextul apariției unor noi loturi de documente și mărturii. Aceste devoalări reaprind dezbaterea publică asupra legăturilor sale cu figuri proeminente, iar declarațiile anterioare ale unor personalități sunt acum supuse unei noi analize riguroase. În centrul atenției se află și fostul președinte american Bill Clinton, a cărui relație cu Epstein și Ghislaine Maxwell a fost, de mult timp, o sursă de speculații intense.

O declarație oficială sub semnul intrebării

În 2019, la trei zile după arestarea lui Epstein, Bill Clinton a emis, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, o declarație scurtă pe Twitter, menită să clarifice și să delimiteze implicarea sa. Textul oficial sublinia că președintele Clinton nu avea cunoștință despre „teribilele crime” pentru care Jeffrey Epstein fusese condamnat în Florida sau despre cele nou aduse în discuție la New York.

Potrivit declarației, între 2002 și 2003, Clinton ar fi efectuat un total de patru călătorii la bordul avionului privat al lui Jeffrey Epstein: una în Europa, una în Asia și două în Africa. Se specifica că aceste deplasări erau legate de activitatea Fundației Clinton, iar personalul, susținătorii Fundației și echipa sa de protecție din Secret Service erau prezenți la fiecare etapă a călătoriilor. De asemenea, era menționată o singură întâlnire cu Epstein, în biroul său din Harlem, în 2002, și o scurtă vizită, aproximativ în aceeași perioadă, la apartamentul lui Epstein din New York, alături de un membru al personalului și echipa de securitate. Declarația concluziona că nu mai vorbise cu Epstein de peste un deceniu și că nu vizitase niciodată Insula Little St. James, ferma lui Epstein din New Mexico sau reședința sa din Florida.

Călătorii și intâlniri: O imagine incompletă?

Deși oficial, declarația lui Clinton a încercat să ofere o imagine clară și limitată a interacțiunilor sale cu Epstein, analiștii și publicul au pus sub semnul întrebării exhaustivitatea acestei prezentări. Mulți susțin că mărturia din 2019 ar putea fi doar o parte a adevărului, lăsând loc pentru numeroase întrebări fără răspuns și detalii potențial omise.

Istoria relației dintre Clinton și Epstein a fost adusă în atenție publică încă din 2011, când Virginia Roberts Giuffre, una dintre victimele lui Epstein, a vorbit despre conexiunile miliardarului cu personalități influente. Contextul noilor documente și mărturii readuce în discuție necesitatea unei transparențe complete, sugerând că legăturile dintre fostul președinte și controversatul finanțist ar fi putut fi mult mai complexe decât cele admise inițial.

Epstein și cercurile puterii: O rețea extinsă

Cazul Jeffrey Epstein a dezvăluit o rețea extinsă de influență, implicând nu doar figuri politice, ci și nume sonore din mediul de afaceri, academic și aristocratic. Fiecare nouă informație aduce la lumină noi conexiuni și ridică întrebări esențiale despre modul în care Epstein a reușit să opereze sub radar pentru o perioadă atât de lungă, protejat de rețelele sale de susținere.

În acest peisaj complex, declarația lui Bill Clinton, departe de a închide capitolul, continuă să fie un punct de referință într-o anchetă mult mai amplă, care pare să scormonească din ce în ce mai adânc în cercurile înalte ale societății. Adevărul complet despre interacțiunile sale și ale altor figuri publice cu Epstein rămâne o necunoscută persistentă, iar presiunea pentru devoalări suplimentare nu face decât să crească.

Citeste in continuare

Actualitate

Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore

Publicat

pe

De

Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.

Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor

„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.

Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă

Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.

„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.

Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare

Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.

„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.

Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont

Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.

„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.

Citeste in continuare

Actualitate

SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?

Publicat

pe

De

SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.

O nouă eră în monitorizarea spațială

Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.

Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.

O soluție proactivă pentru traficul orbital

SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.

Unde inovația intâlnește controversele

Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.

Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.

Limite și necesități ale unui sistem complet

Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.

Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”

În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

MAI, „planeta maimuțelor”: O opera de circ, Nu de drept! Cum Sindicatul Diamantul demolează legile… Pentru a salva statul de drept de analfabeții funcționali!

M.A.I. e „Planeta Maimuțelor”, cunoscută și sub numele de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), legile par a fi simple sugestii, Constituția...

Exclusiv9 ore ago

IPJ Satu Mare: Manualul sefului abuziv, ediția de Lux – Cu promovare inclusă! Când justiția anulează, sistemul recompensează!

În adâncurile tulburi ale Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Satu Mare, unde logica pare să se fi auto-suspendat, se joacă...

Exclusiv9 ore ago

Solidaritate transfrontalieră: Atac brutal asupra polițiștilor italieni, condamnat de Sindicatul SIDEPOL

Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SIDEPOL) și-a exprimat profundul șoc și condamnarea fermă după ce imagini cutremurătoare au...

Exclusivo zi ago

Constanța, tărâmul absurdității polițienești: Subalterni hărțuiți pentru o virgulă, sefi absolviți de lege!

Pregătiți-vă pentru o poveste desprinsă parcă dintr-un film prost, dar care, din păcate, este cruda realitate din inima Inspectoratului de...

Exclusiv2 zile ago

„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!

Ploiești, orașul contrariilor: „Il Capo” face evaziune, justiția se trezește! (apartamentele-fantomă mai așteaptă) Ploiești, orașul unde „șotronul” judiciar e sport...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!

Dezvăluiri incendiare aruncă, din nou și cu un tupeu greu de digerat, în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova....

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!

Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de...

Exclusiv3 zile ago

Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)

Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni,...

Exclusiv3 zile ago

Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”

Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii...

Exclusiv3 zile ago

Coca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!

In adâncurile spumoase ale corporației Coca-Cola, acolo unde se presupunea că ar trebui să curgă bule de fericire și efervescență,...

Exclusiv3 zile ago

Mizeria din poliție: Când sefii se spală pe mâini, iar polițiștii se spală… singuri!

Codul Muncii? O hârtie igenică prea scumpă pentru unii „Înalți”! Alarmă, șoc și groază în sistemul românesc de ordine publică!...

Exclusiv3 zile ago

Scandal la ANP: Justiția română, o glumă proastă cu 24 de permisii și un polițist mort!

O corecție „dureroasă”: Nu 10, ci 24 de permisii pentru un criminal! Bucureștiul fierbe, iar scandalul din sistemul penitenciar capătă...

Exclusiv4 zile ago

MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!

Avertisment pentru naivii contribuabili: În România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a perfecționat arta de a ignora legea, de a dezinforma...

Exclusiv4 zile ago

SCANDALUL BONUSURILOR ÎN POLIȚIE: Europol acuză opacitate și favoritisme la acordarea majorărilor salariale

Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă categoric cu privire la modul în care sunt distribuite majorările salariale pentru lucrări...

Exclusiv4 zile ago

BONUSURI DE PERFORMANȚĂ ÎN POLIȚIE: Majorări salariale de până la 50% anunțate pentru semestrul I 2026

Sindicatul Sidepol a adus în atenția publicului vestea bună pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne: majorările salariale pentru lucrări de excepție...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv