Anchete
CCR loveste la temelie Guvernul Orban in chestiunea dublarii alocatiilor copiilor (Document)

Dublarea alocatiilor.
Lumea Banilor prezinta Decizia 649/2020 prin care Curtea Constitutionala a solutionat obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.123/2020 pentru modificarea art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, obiectie formulata de Guvernul condus de Ludovic Orban.
Concret, este vorba despre proiectul de lege adoptat de Parlament pentru respingerea OUG 123/2020 prin care alocatiile se mareau doar cu 20%, in loc sa se dubleze.
Guvernul a sustinut, printre altele, ca prin respingerea Ordonantei de urgenta 123/2020 care prevede o majorare in etape a alocatiilor pentru copii cu scopul ca aceste alocatii, pentru viitor, sa fie majorate prin dublare intr-o singura etapa, Parlamentul promoveaza o masura legislativa care, pe de o parte, presupune modificarea ulterioara a prevederilor bugetului de stat si, pe de alta parte, implica cheltuieli bugetare mai mari.
Lege constitutionala
Judecatorii au respins insa sesizarea Executivului si au stabilit ca Legea privind respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.123/2020 pentru modificarea art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocatia de stat pentru copii este constitutionala in raport cu criticile formulate:
“Faptul ca Guvernul in mod formal a preluat continutul Legii nr.14/2020 in cuprinsul ordonantei de urgenta nu indica existenta unei alte/ noi masuri de crestere a cuantumului alocatiilor de stat pentru copii, ci este vorba de aceeasi crestere prevazuta de Legea nr.14/2020, singurul element novator al ordonantei de urgenta fiind etapizarea acestei cresteri”.
Asadar, arata CCR, indiferent ca este vorba de prorogarea intrarii in vigoare a Legii nr.14/2020 sau de etapizarea cresterii cuantumului alocatiei de stat pentru copii prevazute de aceeasi lege, ordonantele de urgenta astfel adoptate sunt si raman in legatura directa cu Legea nr.14/2020, ele constituindu-se in masuri legislative de punere in aplicare a acesteia.
|
Potrivit Curtii, daca Parlamentul nu este de acord cu modul Guvernului de a pune in opera cresterile preconizate nu inseamna ca se incalca principiul cooperarii loiale intre aceste institutii, astfel ca respingerea ordonantelor de urgenta este o consecinta fireasca a manifestarii dezacordului existent intre legiuitorul originar si cel delegat.
In acest context, Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei sale, legiuitorul delegat, printr-un act de reglementare primara, nu are competenta de a contracara o masura de politica legislativa [Decizia nr.1.221 din 12 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.804 din 2 decembrie 2008, si Decizia nr.593 din 15 iulie 2020, par.42], astfel ca divergentele de viziune intre legiuitorul originar si cel delegat se transeaza intotdeauna in favoarea celui originar.
Curtea subliniaza ca in discutie nu este impactul financiar al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.123/2020, ci a Legii nr.14/2020, intrucat consecinta juridica fireasca a respingerii ordonantei de urgenta antereferite este intrarea in vigoare a Legii nr.14/2020.
|
Astfel de critici puteau fi aduse Legii nr.14/2020, si nu legilor de respingere ale ordonantelor de urgenta care temporizeaza punerea in aplicare a cresterilor alocatiilor de stat pentru copii. Totodata, Curtea in cadrul controlului de constitutionalitate a priori a legii criticate arata ca nu are competenta de a-si extinde controlul asupra unei alte legi, care, de altfel, a fost si promulgata de Presedintele Romaniei:
“Acoperirea resurselor financiare din sursa stabilita este o problema exclusiv de oportunitate politica. Daca Guvernul nu are resurse financiare suficiente, poate sa propuna modificarile necesare pentru asigurarea lor, in virtutea dreptului sau de initiativa legislativa [a se vedea Decizia nr.47 din 15 septembrie 1993, Decizia nr.64 din 16 noiembrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.310 din 28 decembrie 1993, sau Decizia nr.22 din 20 ianuarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.160 din 2 martie 2016, paragraful 56”.
DUBLAREA ALOCATIILOR – CCR spulbera Guvernul Orban (Document)
Anchete
Polițiștii SIDEPOL au protestat împotriva măsurilor fiscal-bugetare ale Guvernului Bolojan
Anchete
Procurorul Alin Mocioi, destituit pentru reaua-credință, se luptă să revină în sistem

Procurorul Alin Mihaita Mocioi, recent exclus din magistratură, încearcă să anuleze suspendarea din funcție până la judecarea recursului său, într-un caz cu similitudini controversate cu cel al judecătoarei Maria Rădulescu.
CSM decide marți soarta procurorului destituit
Procurorul Alin Mihaita Mocioi de la Parchetul Judecatoriei Constanta, recent dat afara din sistem de Sectia pentru procurori a CSM pentru patru abateri, cea mai grava fiind exercitarea functiei cu rea-credinta, se va afla din nou in atentia Sectiei pentru procurori a CSM, conform dezvăluirilor publicate de Lumea Justiției.
Marti, 8 iulie 2025, procurorii din CSM vor decide daca aproba sau nu cererea lui Mocioi de anulare a hotararii prin care a fost suspendat din functie pana la solutionarea de catre ICCJ a recursului pe care l-a facut impotriva deciziei de excludere din magistratura. Comisia de lucru a procurorilor din CSM a formulat deja opinie de respingere, dar decizia trebuie luata de Sectie.
O decizie controversată în urmă: Excluderea pentru reaua-credință
Excluderea procurorului Mocioi a fost motivată de patru abateri, cea mai gravă fiind exercitarea funcției cu rea-credință. Această acuzație, extrem de gravă pentru un magistrat, a cântărit decisiv în decizia CSM de a-l exclude din sistem.
Ecoul cazului Rădulescu: O rază de speranță sau o iluzie pentru Mocioi?
Situația devine și mai interesantă în contextul unei spete similare solutionata de Inalta Curte favorabil judecatoarei Maria Radulescu de la Judecatoria Ploiesti, a carei suspendare pana la judecarea recursului impotriva excluderii din magistratura a fost anulata. Decizia favorabilă judecătoarei Rădulescu ridică întrebări cu privire la modul în care CSM va trata cazul Mocioi, având în vedere similitudinile dintre cele două situații.
Va ține CSM cont de precedentul creat de decizia ICCJ în cazul Rădulescu sau va menține suspendarea procurorului Mocioi, având în vedere gravitatea acuzațiilor care au dus la excluderea sa? Răspunsul îl vom afla marți, 8 iulie 2025, când Sectia pentru procurori a CSM va lua o decizie crucială pentru viitorul profesional al procurorului Alin Mocioi. (Irinel I.).
Anchete
Ziua Justiției în România: Un semnal de alarmă tras de Corina Corbu, Președinta ÎCCJ, în ultima sa luare de poziție
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Târgșor: O menajerie a ilegalităților, condusă de un director cu GPS-ul defect și protejată de DIP-ul Stockholm
-
Administratieacum 2 zile
Canicula paralizează traficul greu: Restricții drastice în 15 județe din 7 iulie 2025
-
Exclusivacum 3 zile
Prahova putredă: Justiția confirmă, mafia imobiliară se destramă (incet, dar sigur!)
-
Exclusivacum 2 zile
„Ați sărit ca sacalii pe președintele nostru!”: Sindicatul Solidaritatea Ploiești acuză abuzuri și promite răzbunare
-
Exclusivacum 2 zile
Vălenii de Munte: Circul justiției continuă! Telefon confiscat ilegal și o femeie transformată în trofeu pentru polițiști prea zeloși
-
Exclusivacum o zi
Inspecția penitenciară: Spectacol de marionete sau circ cu pretenții de control?
-
Exclusivacum 5 zile
Impactul noilor măsuri fiscale asupra polițiștilor
-
Exclusivacum 3 zile
DOBROGEA, CÂMP DE EXPERIMENTE. Fermierii acuză teste ilegale și pericole geopolitice! SISTEMUL ANTIGRINDINĂ, groparul agriculturii romanesti: Dezvăluiri Incendiare!