Administratie
Alegerile, sub semnul derapajului total: se amina la 200 de infectari, se fac la 10.000

(Preluare Inpolitics):
Scandalul momentului în România ține de organizarea alegerilor parlamentare în decembrie: le amînăm sau nu? Poziția guvernului e fermă în favoarea lor, iar contestatarilor li se aplică din scurt corecții peste bot: nu avem motive să le amînăm, totul e OK, votul e sigur etc. Ceea ce nu înțeleg Iohannis și Orban, din păcate, în ceea ce îi privește pe cetățenii îngrijorați de pericolul alegerilor în 6 decembrie, e că ei înșiși au transmis poporului, tăios și neabătut, că scrutinul periclitează grav sănătatea oamenilor și trebuie amînat. Ne referim, desigur, la alegerile locale. Iar acum, cei care au amînat localele, profund îngrijorați la 202 cazuri pe zi, sunt foarte relaxați la 10.000.
Să o luăm metodic.
Pe 27 martie, cînd pandemia era încă tînără, premierul Orban a anunțat că vrea consultări cu partidele pentru a decide dacă se impune amânarea alegerilor locale. Un demers civilizat și democratic, am spune.
Agitația era maximă. Autoritatea Electorală Permanentă scria negru pe alb într-un document transmis autorităților:
„Epidemia COVID 19 a generat multiple consecințe negative și a avut un impact negativ asupra întregii societăți românești. În acest context, organizarea la termen a alegerilor locale a devenit o misiune cvasi-imposibilă, iar asupra datei alegerilor parlamentare ce ar trebui să aibă loc la finalul anului planează un grad mare de incertitudine”.
Greii politicii erau la fel de categorici, mai ales cei ai PNL.
„Alegerile locale trebuie amânate. Când țara arde, partea de alegeri trebuie trecută în plan secund. Alegerile locale sunt programate în iunie, nu cred că mai pot să fie în iunie, dată fiind evoluția pe care o avem în România. Se poate gândi o suprapunere în toamnă a alegerilor locale cu cele parlamentare. Ar fi o variantă pe care o văd fezabilă. Problema României este coronavirusul și nu alegerile locale” susținea Ilie Bolojan.
Îi ținea isonul proaspătul liberal Mihai Chirică:
„Situația e destul de confuză, e momentul pentru alegeri, dar sănătatea este mai importantă. Trebuie să facem alegeri cât de repede se poate, dar nu cred că mai sunt posibile alegerile locale în luna iunie. ”
Adrian Dobre, primar liberal din Ploiești era de acceași părere:
„Noi avem starea de urgență până pe 16 aprilie. În condițiile în care această stare de urgență se prelungește, nu văd cum s-ar putea organiza alegerile locale în perioada următoare. Atât timp cât avem recomandări și restricții la ieșirea cetățenilor din locuințe și deplasările sunt limitate pentru nevoi strict personale, cât timp categoria persoanelor de peste 65 de ani este vulnerabilă, este dificilă realizarea alegerilor locale. Perioada poate dura și câteva luni de zile”.
Emil Boc, mai conciliant, considera că localele depind ”de evoluția crizei de coronavirus”.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, era categoric, la rîndul lui:
„Alegerile locale nu trebuie considerate, în acest moment, o prioritate. Legea spune că, în caz de catastrofă naturală, prin lege organică, alegerile pot fi amânate. Propunerea noastră este amânarea alegerilor locale cu o jumătate de an, până în luna octombrie. Nu este nicio problemă, se lucrează la un proiect de lege în acest sens și se va vota în ambele Camere ale Parlamentului în două-trei săptămâni, acum nu trebuie să ne gândim la alegeri. Din punctul meu de vedere, în iunie nu pot fi organizate alegeri locale în România în condiții normale, astfel că noi vom susține și vom vota amânarea acestora cu șase luni. Prioritatea numărul unu este sănătatea fiecăruia, sănătatea populației, și încetinirea răspândirii coronavirusului, iar prioritatea numărul doi este economia”.
Klaus Iohanis era, de departe, cel mai îngrijorat:
„Important este să facem alegerile când nu sunt un pericol pentru populație. Va trebui să găsim un mod de a trăi cu această boală. Vom avea bolnavi, din păcate, dar restul societății să-și vadă de treabă. Este prematur să spunem că vom avea în septembrie- decembrie alegeri. Depinde de cum vom gestiona situația. Important, după părerea mea, este ca alegerile să nu reprezinte un pericol pentru populație.
Eu nu o să fiu de acord să facem alegeri când epidemia încă există și sunt un număr semnificativ de bolnavi.
Îmi doresc să reușim în toamnă să avem alegeri locale, și la termen alegeri parlamentare. Dacă nu pot fi făcute în siguranță, vor fi amânate. Nu voi tolera în niciun caz să avem alegeri sub semnul epidemiei!”.
Pe 6 aprilie, Guvernul a anunțat că alegerile locale se amână, prin Ordonanță de urgență.
Pentru că, explica vicepremierul Raluca Turcan: „Este evident că în această situație de criză nu se pot desfășura activități specifice campaniei electorale și că alegerile trebuie organizate într-un context sigur din punct de vedere epidemiologic”.
În ziua amînării localelor, se raportase de către Grupul strategic, un număr de 193 de noi infectări, și un total la nivel național, de la izbucnirea pandemiei cu 5 săptămîni în urmă, de 4.057 de infectări.
În prezent, avem un bilanț de aproape 270.000 de infectări, cca.7500 de morți și aproape 10.000 de infectări noi pe zi.
Brusc, românii aud cu totul altceva de la politicienii teribil de îngrijorați și de preocupați de sănătatea populației din primăvară.
Aud că la 7-8-10.000 de cazuri pe zi și cîte o sută de morți, alegerile nu sunt mai periculoase decît mersul la pîine ori la farmacie.
Aud că nu există nici un risc dacă ne punem măști și ne spălăm pe mîini înainte și după vot.
„În momentul acesta nu luăm în calcul amânarea alegerilor şi experţii nu cred că se impune amânarea alegerilor. Nu putem să ne legăm de un anumit număr, ci trebuie să vedem soluţia în întreg” le transmite președintele.
La fel și premierul: „Organizăm ziua votului aşa cum am organizat-o şi la alegerile locale, astfel încât să nu existe un risc de răspândire a virusului odată cu exercitarea dreptului de vot de către cetăţeni. Ceea ce chiar nu există. E ca şi cum te-ai duce la farmacie să-ţi cumperi un medicament sau te-ai duce la un magazin, aşa e şi cu mersul la vot. Dacă ai mască, dacă păstrezi distanţa când stai în aşteptare ca să votezi, nu există risc de răspândire a virusului”.
Sigur, cîrcotașii ar putea obiecta că după locale a explodat numărul infectărilor, dar cine se împiedică de ei?
Nu spunem, una peste alta, că alegerile ar trebui amînate. E discutabil. Sunt peste 50 de state ale lumii care au avut programate în acest an diferite alegeri. Cele din Africa au mers foarte prost, cele din Asia mult mai bine. Nu știm încă impactul alegerilor de marți, din SUA. Sigur e că nu există o recomandare internațională privind necesitatea amînării alegerilor.
Doar că România e, în mod categoric, unica țară în care aceiași politicieni care au amînat ”cu profundă îngrijorare” un rînd de importante alegeri sub pretextul unui număr mai mult simbolic de infectări, par acum de-a dreptul indignați cînd am ajuns pe primul loc în Europa la numărul de decese provocate de Covid și la o explozie de proporții a infectărilor zilnice, de tupeul unora care cer, totuși, să se ia în discuție amînarea parlamentarelor.
”Încă nu am o explicație legată de rata mortalității.” spune Orban pentru Europa liberă. Dar îi vine repede inspirația: „Totul se datorează persoanelor care se îmbolnăvesc”.
Uf, ne-am mai liniștit: avem, totuși, politicieni maturi și responsabili.
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 15 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!