Actualitate
Remember 31 octombrie 1990 – Presa acum 30 de ani
EVRIKA
Cunoscutul actor Cornel Dumitraş ne anunţă că de acum înainte teatrul Giuleşti se numeşte Odeon. E-n regulă! S-ar putea însă ca prietenul nostru Miki Grecu să ceară atenienilor săi rebotezarea templului Thaliei cu numele de – aţi ghicit – Giuleşti.
COMUNICAT
Agenţia Rompres a primit, spre difuzare, următorul comunicat:
Departamentul Poliţiei şi Sindicatul Şoferilor din România informează că, pînă la elaborarea Codului rutier, măsura reţinerii permisului de conducere se va lua în conformitate cu prevederile legale, numai în situaţiile de conducere a autovehiculului sub influenţa alcoolului, precum şi în cazurile în care se pune în pericol grav siguranţa circulaţiei, existînd pericol iminent de accident.
Contestaţiile conducătorilor auto profesionişti privind măsura reţinerii permisului, vor fi analizate, de îndată, de directorul Poliţiei. La analizarea acestora vor participa şi reprezentanţi ai Sindicatului Şoferilor.
În vederea definitivării proiectului noului Cod rutier aflat în prezent în fază avansată de elaborare Sindicatele şoferilor sint invitate să participe cu propuneri, care să ţină seama de reglementările existente în acest domeniu pe plan internaţional.
Comunicatul este semnat de şeful Direcţiei Circulaţiei, din Departamentul Poliţiei, dl. general-maior Stoleru Mihalache si preşedintele Sindicatului Şoferilor din România, dl. ing. Mitrea Miron Todor.
AVERTISMENTELE N-AU FOST LUATE ÎN SEAMĂ
Accident la centrala nucleară Koslodui
SOFIA. – În dimineaţa zilei de 30 octombrie, la centrala atomo-electrică de la Koslodui s-a produs un accident, ce a dus la întreruperea a două generatoare; cel de 1 000 Mw şi cel de 440 Mw, anunţă agenţia BTA, citind oficialităţi de la Comitetul naţional pentru energie, contactate telefonic. Accidentul s-a produs în afara centrului reactorului şi afectează generatoarele de curent electric. In cursul după-amiezii, unitatea de 400 Mw a fost repusă în funcţiune, iar la cealaltă se efectuează reparaţii.
Agenţia precizează că a fost afectat întregul sistem energetic naţional, înregistrîndu-se întreruperi ale furnizării curentului electric.
BTA adaugă că, în urmă cu cinci zile, o misiune a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică a inspectat parţial operaţiunile de la unitatea numărul 5 de la Kozloduj. Experţii au subliniat că unitatea se află într-o „fază critică” a activităţii, precizează agenţia.
Ziarul Libertatea din 31 octombrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Povestea unui pui de urs
Primăvara vieţii domnului Silviu Brucan a fost revoluţia comunistă transportată pe pămîntul românesc de senilele ursului sovietic. Înflorea atunci o ideologie totalitară la cultivarea căreia domnul Brucan a pus un umăr de grădinar devotat şi exigent. Cînd ciulinii au invadat irevocabil paradisul Epocii de Aur, marele cultivator de conştiinţă comunistă a părăsit paragina dictaturii, păşind în vara fierbinte a disidenţei deja coapte în întregul Gulag. Sfîrşitul ultimului patriarh roşu l-a propulsat printre marii protagonişti ai crîncenului dezgheţ din decembrie, dar capriciosul anotimp al rocadelor, s-a consumat rapid şi domnul Brucan s-a aruncat cu pieptul gol în nămeţii unei noi disidenţi.
Tuşa aspră a graficii satirice îl imortalizează la sfîrsitul acestui ciclu politic retras in bîrlogul unei hibernări încruntate. Puterea nu-l vrea, opoziţia nu-l acceptă. Ultima şansă pentru un urs politic iesit din arenă este cariera de exponat.
Ziarul Libertatea din 31 octombrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Ziarul Libertatea din 31 octombrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Ziarul Libertatea din 31 octombrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire!
„Ziariştii români înţeleg într-un mod foarte original libertatea presei”
Articol semnat de D. Diakov în ziarul „Komsomolskaia Pravda” nr. 219/1990
Românii cred în cuvîntul tipărit. Cozile lungi dimineaţa la ziare dovedesc acest lucru. Este adevărat, unul din ziariştii locali se plîngea că după revoluţie cititorii au devenit capricioşi: nu-i mai cred aşa de mult pe reporterii români şi cer să fie publicaţi autorii străini. Ei, pasămite, sînt mai operativi, mai corecţi şi mai exacţi. De aceea, spunea cunoscutul meu, cînd trebuie să-l convingem pe cititor îi propunem „o opinie străină”: „Uitaţi-vă, concetăţeni, ce cred despre această problemă francezii”.
La drept vorbind, eu nu prea am crezut toate acestea. Insă reproducerea unei ştiri dintr-o publicaţie franceză m-a făcut să mă îndoiesc, de concluziile mele iniţiale. După citirea primei părţi am dat telefon cîtorva ziarişti de la cotidianul „Libertatea” – care a devenit şi mai popular prin tipărirea acelei ştiri senzaţionale – pentru a putea citi, cel puţin în şpalt, partea a doua din ştire. Nerezolvînd această problemă, a doua zi m-am dus la chioşcul de ziare unde se adunaseră deja 400 de cetăţeni. Un ziarist francez descurcăreţ de la publicaţia „Apostrophe” a prezentat cititorilor români, în exclusivitate „o variantă îndrăzneaţă” a unor evenimente cunoscute întregii lumi, despre care nimeni nu a ştiut nimic.
După cum reiese din ziar, pe nava sovietică „Maxim Gorki”, care în iarna anului trecut i-a primit la Malta pe preşedinţii U.R.S.S. şi S.U.A., a lucrat ca bucătar un fost artist de circ din oraşul moldovenesc Bălţi – G. Băltacea. Acesta nu era numai artist de circ, ci şi cel mai bun prieten al autorului acelei ştiri, căruia i-a povestit ce s-a petrecut în realitate în timpul întîlnirii.
În momentul cel mai important, cînd, nemaisuportînd furtuna şi whisky-ul, agenţii KGB, îmbrăcaţi în costume cafenii, zăceau pe podele, bucătarul-circar a reuşit să se strecoare în încăperea în care, cu feţe plictisite, şedeau cei doi preşedinţi. Acest lucru nu l-a mirat şi nu l-a tulburat. Căci doar toţi ştiau că preşedinţii se află pe navă. Bucătarul a încremenit la vederea unui oaspete neaşteptat în cabină – preşedintele irakian, Saddam Hussein.
Peste două zile am întîlnit-o pe cunoştinţa mea – ziaristul de la „Libertatea” – pe care l-am rugat să-mi povestească cum se termină, totuşi, istoria aceea.
– Înţelegi, mi-a spus el, conspirativ, fantezia noastră a secat, iar aceşti francezi ne-au dat în judecată. Cică, îi defăimăm. Ce defăimare? – se enervă el. Şi mi-a mai dezvăluit un secret. Se pare că nu a existat nici un autor francez şi o asemenea publicaţie nu există acolo. Această istorie au inventat-o şi au pus-o în scenă chiar colaboratorii titulari ai ziarului „Libertatea”. De ce? – Ca să-i distrăm pe cititori, mi-a răspuns simplu şi netulburat colegul inventatorilor.
N-am să ascund, că, după revoluţie, cînd ziariştii români s-au eliberat în sfîrşit de cenzură, ziarele au devenit mult mai interesante. Ziariştii au început să scrie curajos şi convingător despre problemele ţării şi împreună cu cititorii luptă pentru instaurarea în România a democraţiei. Totuşi, una din teme, chiar din primele săptămîni de după revoluţie este în permanenţă prezentă în paginile aproape tuturor publicaţiilor, în special ale celor de opoziţi „independente şi total independente.” Ea s-ar putea numi în două cuvinte – „mîna Moscovei”.
Iată, de exemplu, afirmaţiile unuia dintre autorii săptămînalului „Baricada”. El scrie foarte serios despre faptul că, „în România, începind din 16 decembrie, unităţi specializate militare ale KGB” au creat o „diversiune radioetectronică de mari proporţii”. Mai mult decît atît, se pare că „agenţii KGB, care se dădeau drept corespondenţa TASS”, nu numai că i-au împînzit Timişoara in acele zile de decembrie, dar „au şi otrăvit presa internaţională cu informaţii false” (deşi nici unul dintre noi – cei de la TASS nu am putut, din păcate, să nimerim acolo).
Dacă prima afirmaţie e tot atît de sinceră ca şi a doua, atunci pot spune cu siguranţă că autorul ei minte fără să se gîndească. Şi e puţin probabil că el ar fi citit măcar o singură ştire a corespondenţilor TASS, transmisă din Bucureşti în acele zile.
Doar Ceauşescu mai infricoşa poporul afirmînd că la Timişoara acţionează „agenţi străini”. Totuşi, după citeva luni de la procesul care a avut loc în acest oraş, doi dintre foştii conducători ai serviciului de contrainformaţii român – generalul Macri şi coloneIul Teodorescu – au declarat ferm că în zilele tulburărilor de la Timişoara nu au fost descoperiţi agenţi ai unor servicii de informaţii străine. Revoluţia a fost o manifestare a unui popor chinuit de dictatură, au declarat ei. Afirmaţiile unui dictator în agonie pot fi, într-un fel, explicabile. Dar cum să explici faptul că multe articole „despre rolul KGB” au început să apară imediat după evenimentele din ianuarie din Piaţa Victoriei din Capitală? Sau tot KGB a vrut să răstoarne şi noua conducere a României? Ar fi interesant de întrebat de ce tocmai KGB-ul?
Unii ziarişti români răspund la întrebările noastre nedumerite: nu-i băgaţi în seamă, totul e în glumă, „lupta pentru atragerea cititorilor”. Dar oare toate acestea nu constituie o jignire adusă sutelor de mii de cetăţeni ai ţării, care, riscindu-şi viaţa, au pornit la luptă, împotriva dictaturii?
Şi încă ceva. Unele dintre aceste materiale sînt semnate de autori serioşi, pe care cititorii îi cred. Afirmaţiile că „Uniunea Sovietică rămine din toate punctele de vedere o ţară pe care noi nu putem conta” (Zig zag) şi că principalul scop al lui Gorbaciov este „salvarea comunismului şi a imperiului sovietic”, iar ţări ca România trebuie să devină doar „un poligon pentru verificarea principiilor restructurării” („Dreptatea”) cu greu pot fi numite obiective.
Unii ziarişti care incă nu de mult se interesau, practic, în ilegalitate, de procesele care au loc în Uniunea Sovietică, visînd la ziua cînd ţara va scăpa de dictatură, astazi, s-au integrat complet „în lupta împotriva influentei comuniste a Moscovei” care, cică, împiedică societatea românească , „să intre în Europa”.
„Să foloseşti Moscova drept sperietoare”, se pare că e convenabil nu numai in lupta pentru atragerea cititorilor. Acestea sînt intrigi politice ale celor cărora nu le este pe plac actuala conducere a ţării. Epuizîndu-şi fantezia, unele publicaţii au început, deja „să glumească”. Pentru a-şi da mai multă importanţă – cu referiri „la Europa”. Numai că eu consider că „în lumea veche” s-au dumirit de-acum cine sînt „luptătorii împotriva neocomunismului”. Aşa că merită oare să depui atâta zel?
Actualitate
Congresul taie aripile Pentagonului: Miliarde de dolari refuzate, bătălie pe priorități în bugetul apărării
O mână intinsă, dar nu până la capăt: Discrepanța dintre cerere și acord
Casa Albă și Senatul, prin comisiile lor de alocații, au ajuns la un acord bipartizan privind un plafon de 838,7 miliarde de dolari pentru apărare în anul fiscal 2026. Această sumă reprezintă o creștere de 8,4 miliarde de dolari peste cererea inițială a Pentagonului, însă lasă în afara bugetului zeci de miliarde de dolari solicitați suplimentar de Departamentul Apărării în ultimele luni. Această decizie semnalează o abordare mai strictă a Congresului față de cheltuielile militare, insistând pe responsabilitate fiscală și prioritizare strategică.
Cereri nejustificate și erori contabile iertate parțial
De la depunerea cererii bugetare în iunie anul trecut, Pentagonul a identificat peste 50 de miliarde de dolari în „nevoi de finanțare suplimentare”. Acestea includeau 26,5 miliarde de dolari pentru „discrepanțe de finanțare” între cererea inițială și proiectul de reconciliere – o listă lungă de erori contabile care au generat deficite pentru programe cheie, precum submarinul clasa Virginia. Pe lângă acestea, s-au adăugat 2,3 miliarde de dolari pentru „cerințe emergente” și o sumă impresionantă de 28,8 miliarde de dolari pentru contracte multianuale de achiziții de muniții.
Deși Congresul s-a arătat deschis să colaboreze cu Pentagonul pentru a rezolva deficitele, „acordul nu a putut finanța integral majoritatea acestor cerințe și priorități nefinanțate”, conform declarației explicative comune. Parlamentarii au subliniat că, deși salută eforturile Departamentului de a consolida armata, moderniza capabilitățile și extinde capacitatea industrială, „rezolvarea acestor provocări reale va fi dificilă fără o finanțare susținută printr-un proces anual previzibil de alocări”.
Lupta pentru muniții: Un sprijin modest pentru achiziții multianuale
Un punct major de dispută a fost cererea de peste 28 de miliarde de dolari pentru finanțarea multianuală a 13 categorii critice de muniții. Această propunere a fost respinsă în mare parte, Congresul optând în schimb pentru o creștere de doar 1,8 miliarde de dolari pentru muniții și aprobând achiziții multianuale pentru doar opt dintre acestea: rachete PAC-3, Standard Missile 6 (SM-6), Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), Advanced Medium Range Air to Air Missiles (AMRAAM), rachete de croazieră Tomahawk, Long Range Anti-Ship Missile (LRASM), Joint Air-to-Surface Standoff Missile Extended Range (JASSM-ER) și Standard Missile 3 Block IB (SM-3 IB).
Critici vehemente au venit din partea unor parlamentari influenți, inclusiv senatorii Mitch McConnell și Chris Coons, care au contestat lipsa documentației necesare și a unei cereri bugetare oficiale.
Investiții cruciale în baza industrială: Motoarele rachetă, o prioritate
Pe lângă ajustările privind munițiile, parlamentarii au făcut progrese semnificative în abordarea unei provocări cheie a lanțului de aprovizionare pentru arme: motoarele rachetă solide. Proiectul de lege prevede 500 de milioane de dolari pentru modernizarea și extinderea facilităților producătorilor de motoare rachetă solide, dintre care 150 de milioane de dolari vor fi alocate specific pentru calificarea unor surse alternative de aprovizionare. De asemenea, s-au solicitat rapoarte detaliate privind munițiile cheltuite, capacitatea maximă de producție industrială și surse de muniții cu costuri reduse.
„Golden Dome” și transparența bugetară: Un program sub lupă
Programul „Golden Dome”, o prioritate cheie a administrației Trump, a fost, de asemenea, ținta criticilor. Parlamentarii s-au plâns că Pentagonul nu a furnizat detalii bugetare și justificări suficiente pentru cele 23 de miliarde de dolari alocate programului în proiectul de reconciliere de anul trecut. Ca răspuns, Pentagonului i s-a cerut să prezinte un plan detaliat de cheltuieli pentru „Golden Dome” în termen de 60 de zile și să elaboreze o carte bugetară separată pentru acest program începând cu anul fiscal 2028.
În ciuda ajustărilor, acordul bugetar se distanțează de cererea administrației Trump privind Ucraina, adăugând 400 de milioane de dolari la Inițiativa de Asistență pentru Securitatea Ucrainei.
Armata terestră: Ambiții contradictorii și tăieri neașteptate
După luni de pledoarii, Armata a fost dezamăgită: cererea sa pentru „finanțare agilă” a fost respinsă. Parlamentarii au argumentat că există deja „autorități suficiente pentru a restructura procesele interne de programare și bugetare” și că o astfel de flexibilitate este „puțin probabil să îmbunătățească execuția programului”. Această decizie contrazice plângerile secretarului Armatei, Dan Driscoll, care a deplâns lipsa de flexibilitate în realocarea fondurilor pentru programe de drone sau război electronic.
S-au înregistrat și tăieri semnificative: vehiculul blindat multifuncțional (AMPV) a fost redus de la 554 la 415 milioane de dolari, iar modernizările pentru vehiculul Stryker au scăzut de la peste 135 la doar 28 de milioane de dolari, motivul invocat fiind „sprijin înainte de nevoie” sau „necesitate prematură”. În mod curios, programul Joint Light Tactical Vehicle (JLTV) a primit o creștere neașteptată de 345 de milioane de dolari, deși Armata solicitase doar 45 de milioane de dolari, după ce practic anulase programul. Pe partea de câștiguri, Armata a primit 500 de milioane de dolari suplimentar pentru rachetele PAC-3 și peste 100 de milioane de dolari pentru programul Precision Strike Missile (PRSM).
Marina și forțele aeriene: Priorități refocalizate și programe salvate
Marina a primit o gură de oxigen semnificativă pentru dezvoltarea avionului de vânătoare de generația a șasea F/A-XX, cu un plus de 897 de milioane de dolari peste cererea președintelui. Congresul pare să forțeze mâna Pentagonului, direcționând finanțarea către un singur contract de inginerie și dezvoltare pentru a accelera capacitatea operațională inițială. De asemenea, proiectul de lege alocă 27,2 miliarde de dolari pentru 17 nave, inclusiv submarine din clasele Columbia și Virginia, și aproape 1,5 miliarde de dolari pentru baza industrială maritimă.
Forțele Aeriene au înregistrat și ele schimbări majore. E-7 Wedgetail, avionul radar pe care Pentagonul a încercat să-l anuleze, a fost salvat cu 1,1 miliarde de dolari pentru a continua prototiparea și dezvoltarea. Achizițiile au primit un impuls semnificativ, cu aproximativ 20 de miliarde de dolari, inclusiv finanțare pentru șase C-130J, două avioane de război electronic EA-37B și un F-15EX suplimentar. Achiziția bombardierului B-21 Raider a fost redusă cu 620 de milioane de dolari, însă fondurile pentru dezvoltarea sa au crescut cu 409 milioane de dolari. Programul F-35 a primit o majorare de 401,6 milioane de dolari, sugerând o posibilă creștere a prețului, și 440 de milioane de dolari suplimentar pentru piese de schimb.
Forțele spațiale: Reorganizarea bugetară pe fondul suspiciunilor
Bugetul Forțelor Spațiale a suferit o reorganizare complexă, cu o creștere de 642 de milioane de dolari pentru achiziții, ajungând la peste 4 miliarde de dolari, și o reducere de 569 de milioane de dolari pentru cercetare, dezvoltare, testare și evaluare (RDT&E). Parlamentarii au mutat semnificativ fonduri, de la programe precum Long Range Kill Chains, la achiziția de „sarcini utile auxiliare” pentru senzori GMTI. Preocupările crescânde ale Congresului vizează dependența Forțelor Spațiale de colaborarea cu NRO prin contracte unice, necompetitive, în detrimentul modelelor de achiziție concurențiale. Operatorii comerciali de sateliți ISR au obținut o victorie importantă, cu 169 de milioane de dolari alocate Forțelor Spațiale pentru achiziționarea de produse și servicii din sectorul privat, o creștere substanțială față de cererea inițială.
Actualitate
Tancul Challenger 3 al armatei britanice: Un pas decisiv spre viitorul războiului terestru
Prima tragere în peste trei decenii marchează o etapă crucială
Armata Britanică a atins o bornă semnificativă în programul său de modernizare: noul tanc de luptă principal Challenger 3, recent modernizat, a finalizat cu succes testele de tragere cu echipaj la bord. Acest moment istoric, reprezentând prima tragere cu un tanc principal de luptă operat de Marea Britanie în peste 30 de ani, marchează un progres esențial pentru programul evaluat la 800 de milioane de lire sterline (1,08 miliarde de dolari), ce vizează livrarea a 148 de vehicule în serviciu. Testele s-au desfășurat într-un centru de antrenament al Ministerului Apărării din Marea Britanie, a anunțat producătorul german Rheinmetall.
Un gigant tehnologic gata de acțiune
Challenger 3, produs de joint-venture-ul Rheinmetall BAE Systems Land (RBSL), este prezentat ca o versiune mult mai avansată și capabilă a predecesorului său, Challenger 2. Printre îmbunătățirile cheie se numără integrarea tunului cu țeavă lisă Rheinmetall de 120 mm, o turelă digitalizată, sisteme de ochire de ultimă generație pentru zi și noapte, sistemul activ de protecție Trophy de la Rafael și un sistem modular de blindaj. Aceste caracteristici îl poziționează ca un pilon central în eforturile de consolidare a forței de luptă terestre britanice. Testele de tragere au urmat un program riguros, începând cu operarea la distanță și culminând cu trageri efectuate de personalul RBSL, confirmând capabilitățile și sistemele tancului înainte de intrarea în serviciu.
Provocări de producție și orizonturi strategice
Deși progresele tehnologice sunt evidente, calendarul de producție al tancului Challenger 3 rămâne sub lupă. Vehiculele sunt proiectate și produse la facilitatea RBSL din Telford, Anglia, urmând să fie livrate opt prototipuri. Cu toate acestea, producția în serie va începe doar după ce performanța tancului este pe deplin demonstrată, conform declarațiilor lui Luke Pollard, Ministrul Britanic pentru Pregătire și Industrie în Apărare. Acesta a subliniat că echipa de proiect va revizui constant calendarul pentru a se asigura că se aliniază cu etapele de livrare, nevoile operaționale și riscurile tehnice emergente. O Capacitate Operațională Inițială (IOC) este așteptată pentru anul 2027. Pollard a indicat, de asemenea, că problemele de producție sunt legate direct de lanțul de aprovizionare al Challenger 3, Ministerul Apărării concentrându-se pe „asigurarea materialelor necesare, identificarea oportunităților și atenuarea riscurilor pentru a livra tancurile utilizatorilor cât mai curând posibil.”
Ambițiile armatei britanice intr-un peisaj geopolitic schimbător
Programul Challenger 3 este vital pentru angajamentul Armatei Britanice de a-și dubla capacitățile de luptă până la sfârșitul anului 2030, ca răspuns la amenințările crescânde din partea adversarilor majori precum Rusia, China și Iran. Contextul modernizării devine și mai relevant având în vedere că, deși forțele armate britanice dețin un inventar de 288 de vehicule Challenger 2, doar 148 dintre acestea sunt planificate pentru upgrade la standardul Challenger 3. În ciuda dificultăților întâmpinate de alte programe terestre de anvergură, precum vehiculul blindat Ajax, finalizarea cu succes a testelor de tragere pentru Challenger 3 reprezintă un pas încrezător înainte în eforturile Marii Britanii de a-și consolida securitatea și poziția strategică pe scena mondială.
Actualitate
Suedia se blindează: Miliarde în apărare aeriană pentru cetățeni și ochi strategici în spațiu
-
Exclusivacum o ziPolițiștii de penitenciare, în stare de alertă: FSANP declara război bugetar Guvernului, amenințând cu mobilizare națională
-
Exclusivacum 2 zilePrahova: Cuplul toxic al puterii! Vicele, judecătoarea și Dusterul Consiliului Judetean Prahova, în regim all-inclusive pe banii noștri!
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova, cazanul diavolului: „Metoda Portocală” face pui, iar justiția joacă la teatrul absurdului!
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova: Operațiunea „dosar sters” – Când justiția e manipulată, iar digitalul demască o rețea criminală în uniformă!
-
Exclusivacum 2 zileANP, cronicile ineficienței anunțate: Cu 10% mai puțini, dar cu două structuri identice? „O să blocăm pușcăriile”!
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova, teatrul absurdului penal: Când agresorul cere daune morale, iar groapa Prahovei e mai adâncă decât orice portofel!
-
Exclusivacum 2 zileMAE: Circul diplomatic al faraonilor fiscali și sirenelor cu dinți – Când nervii inlocuiesc diplomația
-
Exclusivacum 2 zileAUDITUL ANULUI ȘI TUPEUL SECOLULUI: Curtea de Conturi CONFIRMĂ OFICIAL dezvăluirile Incisiv de Prahova (DOCUMENTE!)! Jaful antigrindină: 260 de MILIOANE de lei deficit și planuri de ‘jaf până în 2040’!







