Anchete
Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România face o dezvăluire care cutremură pur și simplu sistemul de Justiție – și pune sub un uriaș semn de întrebare aspectul controlului serviciilor
Un nou interviu de excepție acordat de judecătoarea Dan Gîrbovan lui Marius Tucă – și din nou s-au spus adevăruri de care lumea se ferește – inclusiv lumea… din opoziția parlamentară actuală.
De data asta a fost vorba de așa zisa ”reformă a justiției” și de ”acoperiții” din rândul magistraților.
”Suntem într-o permanentă reformă a Justiţiei – un pas înainte, doi înapoi!”, spune direct Dana Gîrbovan.
Aici intervine și dreptul cetățeanului de a beneficia de o justiție independentă, fără influențe oculte! Dar, mai înțelege, de fapt, cetățeanul ce înseamnă independența Justiției?
”Din cauza abuzurilor repetate şi constante, cetăţeanul şi-a pierdut exerciţiul libertăţii şi a început să se sprijine mai mult pe sloganuri, pe concepte deja mestecate de alţii, lucru profund nesănătos”, spune judecătoarea, care subliniază – ”Rolul fundamental al judecătorului e să se asigure că, în faţa sa, statul şi cetăţeanul sunt egali”.
Rolul judecătorului este să asigure cetățeanul că este ”protejat în faţa oricărui abuz, că toate drepturile lui sunt respectate atât în raport cu ceilalţi cetăţeni, cât şi în raport cu statul”.
Deși pare simplu, până la urmă, ”neavând exerciţiul ăsta al democraţiei şi al statului de drept, cetăţenii, din nefericire, tind să le trateze cu mult prea multă uşurinţă şi să se bazeze mai mult pe slogane.”
Problema separării celor două noţiuni: procuror şi judecător. Președinta UNJR consideră că separarea aceasta este ”e imperioasă într-un sistem de drept, un concept statuat în Legea 303 din 2005, privind Statutul Magistraţilor – iar fiecare dintre aceste două profesii trebuie să aibă datorii independente”.
Tema infiltrării serviciilor în Justiție, o reminiscență a perioadei comuniste – care ”nu pare să se anuleze, ci, dimpotrivă, să-şi găsească alte supape în societatea judiciară”.
Judecătoarea recunoaște: ”Nu ne trecea prin cap că serviciile secrete erau amestecate” și că pentru ea amploarea infiltrării serviciilor de informaţii. ”A fost un şoc să văd cât de adânc sunt infiltrate serviciile de informaţii şi, cumva, era un elefant roz în încăpere”.
Și, atenție la următoarea dezvăluire: ”Puţini ştiu despre modul în care au fost verificaţi acoperiţii din Justiţie, după ce, în 2015, un comunicat al CSAT emis către presă asigura lumea că, “în urma verificărilor efectuate, nu există acoperiţi în Justiţie””, spune Gîrbovan.
”Cum s-a efectuat verificarea statului? Foarte simplu: statul i-a întrebat pe magistraţi dacă sunt ofiţeri acoperiţi, iar magistraţii au răspuns, in corpore, că nu”, declară Gîrbovan.
Iar comentariul ei e singurul posibil: ”Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns”. Iar concluzia pare clară – și o numesc dezvăluirea anului: ”Suntem incapabili, la nivel de instituţii, să rezolvăm o problemă spinoasă, aceea a serviciilor de informaţii, indiferent de ce tip de informaţii vorbim”.
”Cine sunt ofiţerii acoperiţi din Justiţie? Cine îi verifică? Cine ne dă garanţia că nu mai există, în prezent, ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii în Justiţie?”, sunt întrebări la care magistrații nu pot răspunde cu certitudine.
Intrând în culise, Dan Gîrbovan spune că desfiinţându-se SIPA în 2004 – 2006, ”am avut, în 2015, acea hotărâre a CSAT-ului, despre care spunea fostul preşedinte că a transformat corupţia într-o problemă de securitate naţională, s-au dat puteri largi SRI-ului pentru a combate, a forma echipele mixte”.
”Practic, acolo a fost izvorul protocoalelor”, consideră Gîrbovan, subliniind că există o corespondenţă: ”Când se desfiinţează SIPA se mută dincoace, la SRI, problema”.
Iar, în fapt, aceste adevăruri rămân doar subiecte de presă, ”umflate cumva cum a fost şi subiectul protocalelor, după care, la un moment dat, se dezumflă şi rămân în continuare problemele, nu sunt soluţionate”.
”Iar în anul 2020 discutăm din nou despre anularea puţinelor şi minimelor şi absolut necesarelor garanţii pe care cu mare greutate le-am obținut”, spune Dana Gîrbovan.
Dana Gîrbovan amintește de ceea ce a spus Monica Macovei, în 2004-2005, apropo de SIPA, că ”o parte din informaţii sunt adunate cu ajutorul ofiţerilor acoperiţi din Justiţie”.
„Ei, ăia cine sunt? Şi de atunci întrebarea a rămas: cine sunt ofiţerii acoperiţi din Justiţie? Cine îi verifică? Cine ne dă garanţia că nu mai există, în prezent, ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii în Justiţie?”, întreabă Dana Gîrbovan,
Întregul dialog Marius Tucă = Dana Gîrbovan îl puteți citi pe MEDIAFAX. (Sava N.).
Anchete
Dispută publică între Cristian Ghinea și procurorul CSM Claudiu Sandu
Replica magistratului vine după un mesaj critic la adresa DIICOT și a procurorilor
Un schimb dur de replici a avut loc în spațiul public între fostul ministru USR al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, și procurorul Consiliului Superior al Magistraturii Claudiu Sandu. Informațiile au fost publicate de Lumea Justiției, după ce Secția pentru procurori a CSM i-a atras anterior atenția lui Ghinea cu privire la limbajul folosit în criticile adresate unor magistrați și parchete.
Ghinea, criticat pentru limbajul folosit într-o postare online
Disputa a pornit de la un mesaj publicat de Cristian Ghinea pe Facebook, în contextul modului în care DIICOT instrumentează dosarul lui Viorel Pașca. Politicianul a folosit expresii jignitoare la adresa unor procurori și a afirmat, în mod ironic, că opinia sa ar reprezenta o „încălcare” a justiției.
Postarea s-a încheiat cu o expresie vulgară, al cărei acronim a fost explicat ulterior de procurorul Claudiu Sandu în replica sa.
Claudiu Sandu: „Broscoiul politic”
Într-un mesaj publicat vineri, 21 august 2026, Claudiu Sandu l-a catalogat pe Cristian Ghinea drept „broscoiul politic” și l-a acuzat că a abandonat normele de bun-simț și decență în exprimarea publică.
Procurorul CSM a criticat afirmațiile referitoare la procurorii implicați în instrumentarea dosarului de la Bihor și a susținut că atacurile la adresa magistraților au devenit inacceptabile. El a subliniat că, deși cazul a generat opinii divergente în societate, o anchetă aflată în desfășurare nu ar trebui transformată într-un subiect de condamnare publică înainte de finalizarea procedurilor judiciare.
„O cauză în lucru poate fi disecată pe TikTok, dar nu poate face obiectul unei poziții publice a unei persoane care are ca principală ocupație edictarea legilor”, a transmis Claudiu Sandu, potrivit Lumea Justiției.
Disputa, pusă în legătură cu dezbaterea privind salarizarea magistraților
În aceeași postare, procurorul CSM a asociat ieșirea lui Cristian Ghinea cu tensiunile politice generate de dezbaterea proiectului privind salarizarea unitară. Sandu a sugerat că intensificarea atacurilor publice la adresa judecătorilor și procurorilor ar putea avea legătură cu solicitările magistraților privind menținerea unor venituri considerate adecvate responsabilităților și restricțiilor profesiei.
„Eu unul nu cred în coincidențe”, a afirmat Claudiu Sandu la finalul mesajului său.
CSM a sancționat instituțional derapajele de limbaj
Replica procurorului vine după ce Secția pentru procurori din cadrul CSM i-a atras atenția lui Cristian Ghinea asupra modului în care formulează critici la adresa procurorilor și a instituțiilor judiciare. Consiliul a apreciat că exprimările vulgare și jignitoare depășesc limitele unei dezbateri publice civilizate.
Persoanele și instituțiile menționate nu au fost prezentate, în informațiile citate, cu o reacție suplimentară la schimbul de mesaje. Divergențele referitoare la dosarul lui Viorel Pașca urmează să fie clarificate în cadrul procedurilor judiciare. (Irinel I.).
Anchete
Demisia lui Marian Godină, în centrul unei dispute între fostul polițist și o organizație civică
Demisia lui Marian Godină din Poliția Română a generat o dispută publică între fostul polițist și Asociația Patria Prima. Organizația susține că sesizările formulate în ultimele săptămâni cu privire la veniturile și activitățile desfășurate de Godină ar fi avut un rol în decizia acestuia de a părăsi sistemul. Godină respinge acuzațiile și afirmă că intenția de a demisiona era mai veche.
Marian Godină, agent-șef principal în cadrul Poliției Române, și-a anunțat demisia joi, 20 august 2026, după aproape două decenii de activitate. Într-un mesaj publicat anterior, acesta preciza că se gândește să renunțe la cariera de polițist și că își pregătește proiecte profesionale în zona de educație rutieră, activități umanitare, stand-up și producție de conținut online.
Patria Prima susține că a sesizat mai multe instituții
Asociația Patria Prima, fondată și condusă de Sebastian Dracopol, a publicat pe site-ul organizației o cronologie a activităților și veniturilor atribuite lui Marian Godină. Potrivit reprezentanților ONG-ului, verificările au pornit de la declarațiile de avere și de la informații publice privind apariții televizate, turnee de stand-up, activități de promovare și monetizare pe platforme online.
Organizația afirmă că, în perioada 2022–2025, Godină s-ar fi aflat în concedii pentru creșterea copiilor, interval în care ar fi obținut venituri din mai multe surse. Printre activitățile menționate de asociație se numără participări la emisiuni de televiziune, spectacole de stand-up cu bilete, postări publicitare și abonamente plătite pe Patreon.
Patria Prima susține că aceste venituri trebuie analizate prin raportare la plafonul prevăzut de OUG nr. 111/2010 pentru beneficiarii indemnizației de creștere a copilului. Organizația precizează însă că stabilirea existenței unor eventuale încălcări și recuperarea unor sume pot fi dispuse numai în urma verificărilor autorităților competente.
Sesizări la ANI, IGPR, ANAF și IPJ Brașov
Potrivit informațiilor publicate de asociație, au fost transmise sesizări către Agenția Națională de Integritate, Inspectoratul General al Poliției Române, Corpul de control al ministrului Afacerilor Interne, Inspectoratul de Poliție Județean Brașov și Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Demersurile vizează, între altele, verificarea declarațiilor de avere și de interese, a veniturilor obținute din activități artistice și online, precum și a compatibilității acestor activități cu statutul de polițist.
Asociația invocă și prevederile art. 45 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care reglementează incompatibilitățile și interdicțiile aplicabile personalului Poliției Române. În interpretarea organizației, anumite activități comerciale sau de promovare remunerată ar putea ridica probleme de natură disciplinară. Aceste susțineri nu au fost confirmate, până în prezent, printr-o decizie definitivă a unei autorități.
Disputa privind concediul fără plată
Un alt subiect invocat de Patria Prima este perioada în care Marian Godină ar fi participat la emisiunea „Survivor România 2026”, în Republica Dominicană. Organizația susține că acesta ar fi anunțat un concediu fără plată de trei-patru luni și solicită clarificări cu privire la temeiul legal în baza căruia perioada a fost aprobată.
Potrivit asociației, durata menționată ar putea depăși limitele prevăzute pentru concediul fără plată acordat polițiștilor. Stabilirea legalității acestei perioade aparține însă instituțiilor abilitate, pe baza documentelor administrative și a contractelor relevante.
Sesizarea privind transportul copiilor pe bicicletă
Patria Prima a formulat și o plângere contravențională la IPJ Brașov după ce Marian Godină a publicat o fotografie în care transporta doi copii pe aceeași bicicletă. Organizația susține că situația ar putea contraveni regulamentului rutier, care prevede condiții privind transportul copiilor pe bicicletă.
Godină a confirmat ulterior că a fost audiat în legătură cu sesizarea și a declarat public că circulă cu fetele sale pe bicicletă în acest mod.
La scurt timp, acesta a publicat o reclamă pentru un scaun de bicicletă comercializat de o firmă din Brașov. În mesajul său, Godină a afirmat că a propus companiei o colaborare și că urma să fie remunerat pentru promovare. Asociația Patria Prima consideră că postarea poate avea relevanță în analiza compatibilității dintre activitatea comercială și statutul de polițist.
Godină: „Decizia am luat-o acum pentru că se încheie concediul”
Marian Godină a respins ideea că demersurile Asociației Patria Prima l-ar fi determinat să demisioneze. Într-o postare adresată urmăritorilor săi, el a acuzat organizația că își atribuie în mod nejustificat un merit și a indicat un mesaj publicat pe platforma Patreon la 3 iunie 2026.
În textul respectiv, Godină scria că ia în calcul renunțarea la cariera de polițist, invocând programul imprevizibil, misiunile dificile, munca în zilele de sărbătoare și presiunea specifică profesiei.
„După aproape 20 de ani în Poliție, mă bate gândul să renunț”, afirma acesta, precizând că demisia ar însemna renunțarea la un venit stabil și la o profesie care l-a definit timp de două decenii.
Fostul polițist susține că momentul demisiei are legătură cu încheierea concediului pentru creșterea copilului și că aceasta este „singura coincidență” cu sesizările formulate de organizație.
Ce urmează
În prezent, nu există o concluzie oficială privind eventuale incompatibilități, nereguli fiscale sau încălcări ale regimului indemnizației pentru creșterea copilului. Sesizările depuse de Asociația Patria Prima urmează să fie analizate de instituțiile competente, care pot solicita documente, informații fiscale și explicații de la persoanele implicate.
Demisia lui Marian Godină pare să fi fost pregătită de mai mult timp, însă momentul anunțului a amplificat disputa cu organizația care a făcut publice sesizările. Până la finalizarea verificărilor oficiale, acuzațiile rămân în stadiul de susțineri, iar explicația privind motivele demisiei aparține, în mod direct, fostului polițist. (Irinel I.).
Anchete
Procurorul Radu-George Bucurică ajunge la Înalta Curte: contestația privind arestarea preventivă, judecată pe 27 august
Instanța supremă a stabilit termenul în dosarul în care procurorul este acuzat de mai multe infracțiuni
Așteptarea s-a încheiat pentru procurorul Radu-George Bucurică, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin. Potrivit publicației Lumea Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit termen pentru judecarea contestației formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, care solicită arestarea preventivă a magistratului.
Instanța supremă a fixat termenul pentru 27 august 2026, după ce, miercuri, 19 august, a înregistrat cauza spre soluționare.
Parchetul contestă respingerea arestării preventive
Contestația vizează încheierea nr. 129 din 10 august 2026, pronunțată în dosarul nr. 525/57/2026. Prin această decizie, judecătoarea Denisa-Maria Bic, de la Curtea de Apel Alba Iulia, a respins solicitarea procurorilor privind arestarea preventivă a lui Bucurică.
Procurorul este cercetat pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, uz de armă fără drept, tulburarea ordinii și liniștii publice, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase și două infracțiuni de ultraj.
Judecătoarea critică modul în care au fost analizate probele
În motivarea soluției, judecătoarea Denisa-Maria Bic ar fi reproșat procurorului de caz de la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia că nu a analizat în referatul cu propunerea de arestare preventivă toate probele relevante.
Potrivit informațiilor prezentate de Lumea Justiției, magistratul ar fi arătat că nu au fost luate în considerare imaginile surprinse de camerele bodycam ale polițiștilor implicați în imobilizarea lui Bucurică și nici declarațiile agenților. De asemenea, procurorul nu ar fi solicitat imaginile camerelor de supraveghere amplasate la terasa unde s-a produs incidentul.
Imaginile ar surprinde două agresiuni asupra procurorului
În aceeași încheiere, judecătoarea susține că imaginile ar indica faptul că Radu-George Bucurică ar fi fost agresat de două ori, în timp ce nu se putea apăra.
Prima agresiune ar fi avut loc în momentul în care a fost scos din autoturism, de persoane aflate la fața locului și care ar fi intervenit în sprijinul polițiștilor. A doua s-ar fi produs după ce procurorul fusese imobilizat la sol, cu fața în jos.
Totodată, potrivit motivării citate de publicație, nu Bucurică ar fi folosit arma, ci unul dintre polițiștii care au participat la încătușarea sa.
Instanța semnalează și tratamentul considerat degradant
La finalul încheierii, judecătoarea Denisa-Maria Bic ar fi criticat și modul în care procurorul a fost prezentat în fața presei. Magistratul a denunțat caracterul înjositor al expunerii publice, arătând că Bucurică ar fi fost plimbat în fața jurnaliștilor cu tricoul rupt.
Contestația Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia va fi analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 27 august 2026. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, acuzațiile formulate în dosar nu înlătură prezumția de nevinovăție. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 45 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. Lăutari cu epoleți, amante strategice și pipițe de protocol
-
Exclusivacum 2 zileEpisodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
-
Exclusivacum 5 zileEpisodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata
-
Exclusivacum 16 oreEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”
-
Exclusivacum 2 zileMEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar
-
Exclusivacum 3 zileBombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică



