DE SÂMBĂTĂ PÎNĂ LUNI

• RAPORT. Ara crezut că la recenta reuniune a Parlamentului de la Sala Palatului, preşedintele Ion Iliescu va prezenta o informare asupra activităţilor desfăşurate la New York iniţiind astfel o formulă necesară de dialog cu forul legislativ al ţării. Sperăm că acest lucru se va întîmpla nu peste multă vreme. • DIALOG. În schimb am asistat, pe micul ecran, la „dialogul preşedintelui cu ţara”, ţara fiind reprezentată de domnul Victor lonescu. Preşedintele a zîmbit rar, fiind – pe bună dreptate – preocupat de degradarea tonului si a limbajului gazetăresc. • CORECTURA. Facem, la solicitarea domnului general Dănescu, şeful Poliţiei Române, o necesară corectu ră Ia interviul de vineri: 86 la sută reprezintă cazurile rezolvate – procent de frunte pe plan mondial • HOTĂRÎRE. Dacă eraţi îngrijoraţi în legătură cu lucrările reuniunii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi politici – la care presa n-a avut acces -, fiţi liniştiţi: domnii Ticu Dumitrescu şi Octavian Rădulescu se află în continuare, în capul mesei! Şi au luat hotărirea ca, pentru evitarea oricăror confuzii în relaţiile cu presa, comunicatele, protestele şi notele acestora vor fi formulate, obligatoriu, pe hîrtie cu antet, purtînd semnăturile legale, număr de înregistrare şi ştampilă! • PARTIClPARE. La mitingul studentesc de sîmbătă, din Piaţa Operei a participat şi domnul Victor Rebengiuc, rectorul l.A.T.C. Nu ştim dacă a adus cu sine tradiţionalul sul de hîrtie igienică. • SĂRBĂTOARE! Facem pariu că habar n-ati avut de faptul că ieri s-a sărbătorit Ziua Internaţională a Standardizării! • OPINIE. Un grup de oameni de afaceri de origine română, prezenţi la TIB ‘90, au avut o întrevedere cu preşedintele Ion Iliescu, în cursul căreia au opinat că una dintre principalele metode de preîntâmpinare a şomajului va fi construcţia de şosele. • FELAHII ŞI ROMANIA. Judeţul Teleorman a fost vizitat de către Mohammad Jedallah, secretatul general al Sindicatelor felahilor şi agricultorilor palestinieni. Cu acest prilej se stabilesc relaţii durabile cu felahii români! • CUTREMUR. Vrancea ne reaminteşte, din cînd în cînd, cit de trecători sîntem. A făcut-o şi ieri, la ora 15,17, printr-un cutremur de magnitudinea 4,5 pe scara Richter. În Bucureşti nu s-a simţit. • DIFERENŢĂ. „Ungurii nu vorbesc de rău unii despre alţii, in afară” – a declarat ieri strănepotul domnitorului Dimitrie Sturdza, sosit din Elveţia cu 45 tone de ajutoare. După părerea domniei sale, acesta este motivul pentru care multe ajutoare europene, iniţial destinate României, au luat drumul pustei maghiare. Cine are urechi de auzit… • EMOŢIE. O stare emoţională deosebită au trezit în cîteva ţări reportajele despre situaţia miilor do copii handicapaţi din România. Această tristă „recoltă” ceauşistă constituie, aşa cum spunea reporterul TV Dorin Suciu din Tg. Mureş, nu o ruşine, ci o tragedie. În Suedia, această tragedie a stir-nit deja ecouri de mai multe zeci de milioane de coroane • O ÎNTREBARE. Ne-au pus-o mulţi cititori: parlamentarii primesc bani şi pentru zilele în care trag chiulul? Dacă e aşa, nu e etic pentru că deocamdată parlamentul constituie locul lor de muncă, şi de asta sînt retribuiţi…    

Rubrică redactată de OCTAVIAN ANDRONIC

Fii satului

Din iniţiativa fiilor satului în colaborare cu primăria comunei Moviliţa, judeţul Vrancea, în perioada 26-28 octombrie 1990 căminul cultural găzduieşte întîlnirea FIII SATULUI.
Părinţii sînt rugaţi să anunţe şi să invite pe toţi fii satului născuţi in comuna Moviliţa, judeţul Vrancea, rugîndu-i să aducă pentru expoziţia ce se va organiza cu această ocazie obiecte de artă, de cultură, de tehnică, din preocupările lor profesionale sau de amator. În cadrul întîlnirii se vor sfinţi Troiţa din Moviliţa şi Schitul de la Trotusanu.

Ziarul Libertatea din 15 octombrie 1990 pag. 1-a ►

Jos hoția!

Caricatura de ANDO

IERI

La Băneasa, la depunerea jurămîntului de către studenţii din anul întii ai Academiei de Poliţie, Uniunea Scriitorilor a fost reprezentată de o delegaţie condusă de către domnul Eugen Barbu.

IERI, LA BĂNEASA

În Academia de Poliţie (fosta Şcoală de Miliţie) de la Băneasa a avut loc una dintre cele mai importante concentrări de forţe… politice ale zilei: începînd cu primul ministru continuînd cu membri ai guvernului, parlamentari, şefi de partide politice, oameni de cultură, universitari şi terminînd cu un impresionant eşalon de membrii de familie (peste 2.000) au fost martorii unui moment de referinţă din istoria acestei tinere instituţii:depunerea jurământului de către studenţii din anul întîi. Beneficiind şi de auspiciile unei frumoase zile de toamnă, spectacolul acesta cu certe tente mondene (uniforme, toalete) s-a consumat sub somnul unei autentice emoţii: aceea a unui moment memorabil în viaţa celor care l-au traversat. „Jur să-mi apăr ţara şi să respect legile ţării” – au fost elementele de marcă ale jurămîntului pe care cei ce peste patru ani vor reprezenta prima generaţie de profesionişti autentici ai ordinii publice şi ai legalităţii, le-au rostit, in faţa numeroasei asistenţe. A răsunat – impresionant şi emoţionant – imnul studenţesc „Gaudeamus igitur”, marcind ieşirea instituţiei din perimetrul cazon şi intrarea în aulă universitară. Imn pe care l-au intonat şi o bună parte dintre invitaţii de onoare şi care, la final, a smuls din gura sobrului domn senator Câmpeanu un elocvent „Bravo dom’le!” Domnul ministru de interne Doru Viorel Ursu a ţinut să marcheze adresa acestui jurămînt către cele două valori supreme – România şi poporul român – în timp ce primul ministru Petre Roman a arătat că „începînd de azi aveţi să învăţaţi faptul că noi construim împreună statul de drept”. Defilarea studenţilor s-a consumat într-o atmosferă de efervescenţă în care pasul bărbătesc al fetelor a smuls asistenţei ropote de aplauze. Aplauze pe care le-au cules, în egală măsură şi cei 21 de studenţi veniţi din Basarabia pentru a studia meseria de poliţist în patria mamă. De altfel, la finele festivităţii, ne-am aflat în mijlocul membrilor de familia ai acestora, sosiţi în Bucureşti cu sprijinul şi prin bunăvoinţa Academiei Cristea Parascovia din Orhei Chişinău şi-a ascuns cu greu emoţia. „Nu credeam să mai ajung să văd ţara”. După cum nu credea nici Dumitru Grosca din Făleşti, al cărui băiat a mărşăluit băţos prin faţa sa. „Sîntem tare fericiţi de a ne afla aici şi mulţumim din inimă!“. După un scurt intermezzo în care invitaţii au avut prilejul să schimbe impresii între ei (intre care o cordială strîngere de mînă între preşedintele Partidului Democrat Agrar, Victor Surdu şi preşedintele Partidului Naţional Liberal, Radu Cîmpeanu, care cu cîteva zile în urmă, la Cotroceni, se acuzaseră reciproc, dar cu amabilitate, de… fesenism) sau pur şi simplu să admire peisajul. Domnul general Victor Stănculescu a apreciat, cu deplină obiectivitate, ţinuta impecabilă a studenţilor: domnul Doru Viorel Ursu ne-a rugat să transmitem un apel către judeţe cu solicitarea de a se pronunţa care dintre ele se oferă să găzduiască, în viitorul an şcolar, primul liceu cu profil de poliţie; domnul Gheorghe Ştefan, ministrul invăţămîntului, şi-a manifestat convingerea că Academia poate deveni un model de instituţie de învăţământ superior, beneficiind de atu-urile unui cadru organizatoric adecvat. Directorul adjunct al S.R.I., domnul general Mihai Stan şi-a exprimat speranţa că înnoirea instituţiei, în măsura dorită va fi posibilă şi prin aportul grupelor specializate din cadrul Academiei. Spectacolul prezentat de către studenţi, in continuare, s-a remarcat prin prospeţime şi prin… spirit, contrazicind în totalitate suspiciunile privitoare la o anume rigiditate cazonă a instituţiei. Bate, la Băneasa, acum in prag de toamnă, un vînt de primăvară, un vînt de înnoi-re în gîndire şi mentalitate, de a cărui consecvenţă depinde in mare măsură reuşita acestui important demers formativ. Un demers la a cărui temelie invitaţii de ieri – aparţinînd unor instituţii şl orientări politica diverse – au pus o „piatră”. Tocmai prin disponibilitatea lor la dialog, la înţelegere reciprocă; prin dorinţa de a contribui la o atmosferă de consens naţional. Poate să pară ciudată şi paradoxală situarea temeiurilor acestui demers aici, într-o instituţie pe care tradiţia o situează sub semnul „represiunii”. Insă poate pentru prima dată în aceşti ultimi 45 de ani, noţiunea de represiune se adresează exclusiv actelor antisociale, nesocotirii principiilor statului de drept, şi nu opţiunilor politice sau ale celor ideologice. Este elementul pe care l-au subliniat în luările lor de poziţie marea majoritate a celor prezenţi şi la care nu putem decît să subscriem, cu speranţa că păşim, cu adevărat, pe drumul democraţiei şl al civilizaţiei.

Octavian ANDRONIC

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• S-A SCHIMBAT PE ICI, PE COLO…

Intr-un remarcabil interviu publicat de România Liberă cu titlul: „S-a schimbat politica Budapestei in problema minorităţilor?”, luat de Comeliu Vlad, ministrului de externe al României, reiese clar dorinţa fierbinte a vecinilor noştri unguri de a se purta bine cu ţările din jur. În interviu este subliniată această idee de către ministrul de externe al Ungariei în intervenţia prezentată la O.N.U.: „Nedreptăţile săvîrşite în secolul XX, îndreptate împotriva naţiunilor mici, şi deciziile care au servit interesele marilor puteri, au forţat milioane de unguri să trăiască in afara frontierelor, cu statut de minorităţi”. Să mai spună cineva că noi românii facem tot posibilul să destabilizăm părerile celor de la Budapesta!

• OSCILAŢII

După ce în data de 7 octombrie Televiziunea comunica ştirea referitoare la un grup de tineri maghiari care au dat jos tricolorul românesc arborat la statuia lui Avram lancu de la Tirgu Mureş, iată că apar puncte de vedere diferite. Astfel, in ziarul nostru de luni 8 octombrie, apare la pagina 1 ştirea că fapta a fost comisă de tineri de naţionalitate maghiară, iar la pagina a IV-a, intr-un comunicat „Rompres”, la ultima oră, că a existat intenţia de a comite. Acest ultim punct de vedere este susţinut şi de „România Liberă” din 9 octombrie a.c. intr-un articol mai amplu şl mai documentat, în care, printre altele, se sugerează ideea că tendinţa de destabilizare ar reveni televiziunii române, maghiarii fiind plini de intenţii bune. Şi cu toate acestea, în seara zilei de 8 octombrie, la T.V. cei trei tineri maghiari au recunoscut fapta comisă.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 15 octombrie 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 15 octombrie 1990 pag. a 3-a ►

Există o intuiţie a publicului care vizitează standurile firmelor prezente la T.I.B. 90? Există, mai degrabă, o informaţie remanentă în subconştientul oamenilor. Thomson este unul din standurile asaltate pentru că Thomson se asociază în mintea celor mai mulţi dintre noi cu ideea de noutate tehno-logică. Vrem să vă dăm Thomson pentru că vrem să vă dăm ce e nou în electronică.

THOMSON – PRINTRE PRIMII TREI IN LUME IN APARATURA VIDEO

O prezentare a firmei nu se poate face fără a acoperi spaţiul unei reviste, de dimensiuni apreciabile. Specialiştii interesaţi pot găsi, de altfel, o pertinentă documentaţie realizată în condiţii grafice excepţionale la standul Thompson. Amplă sau succintă, o descriere a activităţilor nu poate ocoli ci-teva date impresionante:

Cifra anuală de afaceri – 20 miliarde franci, realizată cu 120 000 salariaţi. Întreprinderi in aproape întreaga lume. Cele două mari direcţii ale activităţii sale simt electronica profesională şi electronica pentru bunuri de larg consum. În această ultimă privinţă Thomson figurează printre primele trei firme din lume in domeniul fabricării de televizoare şi aparaturi video.

Dl. Mathieu Forestier: „România ne oferă garanţii de tehnicitate, seriozitate şi dorinţă de colaborare”.

– In clipa in care acordaţi acest interviu, ziarişti de la radio, televiziune, reviste centrale şi ziare, aşteaptă să se întîlneaşcă cu dumneavoastră. De unde această apetenţă a presei pentru Thomson?

– Este cred, printre altele, consecinţă a activităţii desfăşurate de Thomson incă din primele luni de după Revoluţie. Am fost prezenţi încă de atunci cu oferte pentru relansarea unor relaţii foarte vechi cu România, întrerupte in ultimii zece ani.

– Cu cine vă confruntaţi pentru cucerirea pieţei româneşti?

– În domeniul bunurilor de larg consum, in primul rînd cu concurenta sud-asiatică, foarte activă, mai ales prin metoda preţurilor scăzute. Noi sperăm, insă, ca prin calitate să schimbăm mentalitatea cumpărătorului român, de la atracţia pentru preţul scăzut, la preferinţa pentru calitate, adică pentru perenitate.

– De unde interesul unei firme de talia lui Thomson pentru România?

– Nici Thomson, nici o altă firmă din lume nu-şi poate permite să penetreze în TOATE ţările din est care au trecut la economia de piaţă. Pentru noi, ideea de bază a fost de a ne îndrepta spre acele zone care oferă garanţii de tehnicitate, seriozitate şi dorinţă sinceră de colaborare ca partener. Faptul că în România marea majoritate a cetăţenilor sînt filofrancezi este un argument în plus, care explică interesul firmei noastre pentru dezvoltarea activităţii în România.

Ziarul Libertatea din 15 octombrie 1990 pag. a 4-a ►

Cu pas mare, spre culmile insolenţei:

Agenţiei de presă „ROMPRES” i-a fost remisă, spre difuzare, din partea Ministerului Afacerilor Externe o notă in care se spune: Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare prezintă salutul său Ambasadei României, la Budapesta şi are onoarea să-i aducă la cunoştinţă următoarele: Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare îşi exprimă satisfacţia pentru  că la New York, intre miniştrii afacerilor externe ungar şi român, a avut loc o întîlnire care i-a oferit domnului ministru Năstase prilejul să dea glas dorinţei guvernului român de a dezvolta relaţiile bilaterale. Ministerul Afacerilor Externe ungar işi exprimă speranţa că această dorinţă a părţii române va fi susţinută de fapte concrete. După părerea părţii ungare, raporturile s-ar normaliza intr-adevăr, in măsura în care, dincolo de dorinţa declarată public, România ar urma în chip neabătut principiile europene, atît pe planul demersurilor ei internaţionale, cit şi în politica sa externă, în-deplinindu-şi obligaţiile liber asumate in diferitele documente internaţionale.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare foloseşte şi acest prilej pentru a reaminti că a recurs la toate mijloacele de care dispune, pentru a stimula colaborarea bilaterală. Se află, totodată, în situaţia regretabilă de a atrage, nu pentru prima oară, atenţia autorităţilor române competente in legătură cu manifestările evident negative, care provoacă tulburări şi incită la ură, contoare, atit practici ungare, cît şi declaraţiilor oficiale româneşti, desfăşurate îndeosebi prin intermediul presei şi al publicisticii, unde, uneori, fac declaraţii excesive personalităţi din rindul opiniei publice, precum şi ale unor partide şi organizaţii. Cu profund regret şi îngrijorare se constată, ceea ce se cunoaşte, în ultima vreme şi in România (de exemplu, comunicatul privind excluderea domnului Eugen Barbu din Uniunea Scriitorilor), că partea română tolerează activitatea legală a unor persoane şi organizaţii fasciste, respectiv şovine, care acţionează nepedepsite, provocînd ura faţă de tot ce este străin, adică ungar, evreiesc, ţigan. Toate acestea sînt cu putinţă şi se manifestă în activitatea curentă desfăşurată în unele sfere ale societăţii româneşti, într-un moment în care România doreşte să se ataşeze unei Europe care a lăsat demult în urmă epoca naţionalismului. Este suficient să ne referim la incalificabilele aprecieri ale domnului Gelu Voican, făcute la Geneva, în legătură cu care partea ungara posedă dovezi concludente, precum şi la materialele incitatoare, scandaloase, de nuanţă fascistă din „România Mare”. Sursa originară a gîndirii politice româneşti este oglindită în numărul 35 al revistei „Lumea azi“, din 30 august 1990, unde autorul, printre altele, acuză politica externă ungară de stalinism, nostalgie imperială, aspiraţii revizioniste, interpretînd tendenţios declaraţii ale conduoerii politice ungare. Publicaţiile, româneşti (numai pentru exemplificare, pot fi amintite seria de articole apărute în august în „Tineretul Liber”, aprecierile cinice ale domnului Ion Coja în ziarul „Azi“ din 3 octombrie) exprimă şi diseminează acelaşi spirit anacronic. „Adevărul” din 29 şi 30 septembrie foloseşte pînă şi procesul ultimului ministru de externe al fostei dictaturi, in sprijinul atitudinii de acest fel, precum şi pentru justificarea actualelor manifestări antiungare.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare este conştient de faptul că nu este posibilă influenţarea directă a libertăţii de exprimare a opiniilor. Nu poate înţelege, totuşi, faptul că, pînă in prezent, partea română nu a găsit calea şi modalităţile de a se detaşa de manifestările – extremiste dintotdeauna din România şi – în consens cu obligaţiile sale internaţionale şi ca puterea legii de a pronunţa împotriva forţelor care instigă la ura dintre rase, religii şi etnii. Toate acestea sunt deosebit de îngrijorătoare şi pentru că, potrivit informaţiilor părţii ungare, aceste forţe obscure care acţionează în România, doresc să folosească evenimentul comemorării martirilor luptei noastre pentru libertate din6 octombrie, de la Arad, sărbătoarea naţională a Republicii Ungare de la 23 octombrie, ca şi alte aniversări în scopul instigării sentimentelor antimaghiare, pentru a provoca grave ciocniri. Este necesar să se atragă atenţia, in modul cel mai serios părţii române, pentru a o determina să întreprindă tot ce îi stă în putinţă pentru înfrînarea acestor forţe şi împiedicarea acţiunilor plănuite. În caz contrar, întreaga răspundere va reveni părţii române. 

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare foloseşte acest prilej pentru a reînnoi Ambasadei României asigurarea înaltei sale consideraţiuni. 

*Ministrul de externe român, domnul Adrian Năstase