Actualitate
Noi detalii despre vizita lui Liviu Dragnea la hotelul lui Trump, publicate sâmbătă în New York Times/ Președintele american, acuzat că și-a „monetizat” funcția, „vânzând” favoruri
Numele fostului lider al PSD, Liviu Dragnea, apare într-o amplă analiză publicată sâmbătă de The New York Times, în care cotidianul american expune și critică modul în care președintele american și-ar fi utilizat funcția imediat după investire pentru a câștiga bani. Ancheta, cu titlul ”Mlaștina pe care a construit-o Trump” (aluzia jurnaliștilor se referă la solganurile de campanie de acum patru ani când promitea să curețe ”mlaștina”) inventariază întâlnirile ”președintelui-om de afaceri” cu mai mulți lideri mai mari sau mai mici, din toate colțurile lumii, care ar fi căutat să obțină favoruri din partea Washingtonului.
Un om de afaceri-președinte a transferat „căutătorii de favoruri” în Washington către hotelurile și stațiunile familiei sale – și a câștigat milioane de oameni ca „portar” la propria administrație – New York Times
Printre aceștia, Liviu Dragnea, despre care NYT scrie că „și-a asigurat ceea ce a descris în mod eronat ca fiind o cină privată, genul de întâlnire care ia luni de zile pentru a fi aranjată, chiar și pentru șefi de state.
Ulterior, Dragnea a postat o fotografie făcută împreună cu Trump, sugerând că a obținut promisiunea strângerii relațiilor între cele două țări.
Pentru politicienii străini mai puțin importanți în ierarhia diplomatică a Washingtonului, chiar și o simplă întâlnire cu președintele Americii ar putea reprezenta o victorie propagandistică importantă, scrie NYT.

NYT scrie că Liviu Dragnea s-ar fi oprit la hotelul lui Trump, întâlnirea cu președintele american nefiind o „cină privată”, ci o sincronizare aranjată
”În săptămâna învestirii în funcție a președintelui Trump, un politician român pe nume Liviu Dragnea se oprea la hotelul lui Trump pentru o cină. Întors acasă, Dragnea – pe atunci șeful PSD – a primit interdicție de a ocupa funcții importante și s-a confruntat cu acuzații de corupție. Dar în Washington a strâns mâna președintelui ales.
În acea seară, dat fiind că Trump și anturajul său au trecut pe la hotel, Dragnea și premierul țării (n.red. Sorin Grindeanu la acea vreme) au profitat de ocazie. Dragnea și-a asigurat ceea ce a descris în mod eronat ca fiind o cină privată, genul de întâlnire care ia luni de zile pentru a fi aranjată, chiar și pentru șefi de state. Ulterior, Dragnea a postat o fotografie făcută împreună cu Trump, sugerând că a obținut promisiunea strângerii relațiilor între cele două țări.
NYT: Pentru politicienii străini mai puțin importanți în ierarhia diplomatică a Washingtonului, chiar și o simplă întâlnire cu președintele Americii poate reprezenta o victorie propagandistică importantă
Pentru politicienii străini mai puțin importanți în ierarhia diplomatică a Washingtonului, chiar și o simplă întâlnire cu președintele Americii ar putea reprezenta o victorie propagandistică importantă. Reprezentanți din 33 de țări au trecut pragului hotelului din Washington, potrivit jurnalistului Zach Everson care ține evidența intrărilor și ieșirilor din clădire.”
„Faptul că ar putea să aibă o întâlnire, să aibă o strângere de mână și să facă o fotografie care să fie distribuită departe și înapoi acasă – este aur pentru ei”, a spus Alan M. Madison, a cărui companie organizează întâlniri pentru guvernele și partidele politice străine din Washington. „Aproape că vor face orice pentru a realiza acest lucru.”
NYT susține că de pe urma acestor întâlniri avute la hotelurile sale sau la reședința sa de la Mar A Lago, Trump ar fi câștigat milioane de dolari
Datele federale privind declarațiile fiscale depuse de Donald Trump și de imperiul său de afaceri, care au fost dezvăluite de The New York Times luna trecută, au arătat că, chiar și în timp ce își valorifica imaginea de om de afaceri de succes pentru a câștiga președinția, zone mari ale deținerilor sale imobiliare erau sub stres financiar, acumulând pierderi în deceniile precedente.
Dar, odată ce Trump a ajuns la Casa Albă, afacerea sa de familie „a descoperit un nou flux de venituri profitabile: oamenii care doreau ceva de la președinte. O anchetă a The Times a descoperit peste 200 de companii, grupuri de interese speciale și guverne străine care au patronat proprietățile domnului Trump în timp ce obțineau beneficii de la el și administrația sa. Aproape un sfert dintre acești patroni nu au fost raportați anterior”, scrie NYT.
Înregistrările fiscale – împreună cu listele de membri pentru Mar-a-Lago și clubul de golf al președintelui din Bedminster, N.J., precum și alte surse – dezvăluie câți bani valorează această nouă linie de afaceri. Doar 60 de clienți cu interese în joc la administrația Trump ar fi adus afacerii sale de familie aproape 12 milioane de dolari în primii doi ani de președinție, a constatat The Times. Aproape toți și-au văzut interesele avansate, într-un fel, de domnul Trump sau de guvernul său.
În septembrie 2019, ambasadorul României în SUA, George Maior, a declarat, la ieșirea de la DNA că a dat declarații procurorilor în calitate de martor în dosarul ”legat de vizita în SUA a fostului președinte al Camerei Deputaților în SUA”
Elliott Broidy, fostul fundraiser pentru campania lui Donald Trump și cel care l-a invitat în ianuarie 2017 pe Liviu Dragnea la ceremonia de învestire a președintelui Donald Trump, a fost pus sub acuzare de procurorii federali americani, transmite Bloomberg. El este acuzat că ar fi luat ilegal bani ca să facă lobby pentru ca administrația Trump să renunțe la investigarea unui scandal de fraudă în centrul căruia se află fondul public de investiții din Malaezia.
Elliott Broidy este cunoscut în România după ce l-a invitat în ianuarie 2017 pe liderul PSD, Liviu Dragnea, la ceremonia de inaugurare a președintelui Donald Trump. La câteva luni după acest episod, compania sa activă în zona contractelor militare, Circinus, și-a deschis o filială în România. La 1 februarie 2018, Circinus a semnat un acord cu Romarm.
În septembrie 2019, ambasadorul României în SUA, George Maior, a declarat, la ieșirea de la DNA că a dat declarații procurorilor în calitate de martor în dosarul ”legat de vizita în SUA a fostului președinte al Camerei Deputaților în SUA”. Maior a mai spus că nu a avut nici o implicare în această vizită din 2017 și că a avut ”o discuție foarte plăcută cu domnii procurori”.
G4Media.ro a dezvăluit pe data de 6 iunie că vizita lui Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu efectuată în Statele Unite în ianuarie 2017, când au participat la ceremonia de inaugurare a președintelui Trump, a intrat în atenția anchetatorilor americani.
Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
-
Exclusivacum 3 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 5 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 5 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 3 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zile„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!



