PREŞEDINTELE ION ILIESCU LA BUCUREŞTI

Preşedintele României, domnul Ion lliescu a sosit azi la Bucureşti, venind de la New York, unde a luat parte la lucrările celei de-a 45 a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. şi Ia reuniunea mondială la nivel înalt pentru copii – UNICEF.
După cum se ştie, în timpul şederii la New York, preşedintele României a avut numeroase întîlniri şi convorbiri cu lideri politici din diverse ţări, cu înalte oficialităţi ale Organizaţiei mondiale, oameni de afaceri. 

IERI

Încă o dată – în interviul luat ieri parlamentarilor români la întoarcerea de la Strasbourg – un tînăr teleast a confundat rolul activ al reporterului cu agresivitatea gratuită. 

K.O. 

În timp ce hoţii de metale preţioase din întreprinderi devin tot mai activi, piaţa neagră a aurului, platinei şi argintului este tot mai înfloritoare. Parcă Banca Naţională se ocupă de regimul acestor metale…

Ziarul Libertatea din 5 octombrie 1990 pag. 1-a ►

Caricatură de ANDO

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• ISTORIA CRIMINOLOGICĂ A LITERATURII ROMÂNE

La Tribunalul Capitalei urmează să se înregistreze zilele acestea o nouă asociaţie apolitică, total nelucrativă şi parţial independentă – Uniunea Neocititorilor Români. În urma indiscreţiilor -comise de unul dintre membrii comitetului de iniţiativă, aflăm că U.N.R.-ul îşi propune, în urma ultimelor evenimente şi luări de poziţie din lumea literelor, să întreprindă ample cercetări în scopul întocmirii urgente a Istoriei Criminologice a Literaturii Naţionale Contemporane. Viitoarea monografie – ce urmează a fi editată sub auspiciile Penclubului european şi Interpolului – va cuprinde cinci mari capitole: I) Originea etnică şi penală a scriitorilor români; II) Bolile mintale şi invalidităţile fizice ale membrilor Uniunii Scriitorilor, la 1 decembrie 1989 (studiu psihiatric şi antropometric); III) Cazierele oamenilor de litere români, ale ascendenţilor, descendenţilor şi colateralilor pînă la gradul IV inclusiv; IV) Serviciile secrete şi literatura română de la origini şi pîriă în zilele1 noastre; V) Fraude, escrocherii şi averi, ilicite în lumea scriitorilor, după 23 august 1944.
Sîntem asiguraţi că va fi vorba de o adevărată lucrare de referinţă în materie care va exclude, prin profunzimea investigaţiilor, orice confuzii şi exagerări pe această temă, furnizînd cercetătorilor contemporani şi viitori o viziune exactă a fenomenului nostru literar. Se speră că această monumentală monografie, ce va contribui major la sporirea prestigiului culturii naţionale, va fi introdusă ca obiect de studiu, începînd cu clasele gimnaziale.

• RÎlOASA EMITE…

Potrivit corespondentului BBC din Covasna, malversaţiunile Vetrei Româneşti continuă la scară europeană. Reportajul realizat recent pe această temă de ziaristul britanic intr-un sat de munte din Albania relevă că cercurile naţionaliste din România au reuşit o nouă racolare senzaţională in persoana ministrului de externe al Ungariei, dl. Jossef Antall. Conformîndu-se ordinelor transmise de centrală de la Rîioasa a organizaţiilor extremiste româneşti, dl Antall a făcut recent la Strasbourg, aserţiuni provocatoare de natură a prejudicia excelentele raporturi bilaterale dintre Budapesta şi Bucureşti, susţinînd că România trebuie să schimbe sistemul legislativ în scopul garantării drepturilor minorităţilor.
Surse UDMR apreciază – potrivit aceluiaşi corespondent – că acest amestec grosolan în treburile interne ale României ar fi fost puse la cale de iredentismul românesc pentru a justifica organizarea la Arad, în zilele următoare, a unor manifestaţii antimaghiare ,la care vor participa şi numeroşi aşa-zişi turişti din Australia. Reportajul, realizat cu obiectivitate ireproşabilă a fost titrat în limba finlandeză.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 5 octombrie 1990 pag. a 2-a ►

DREPTUL LA REPLICĂ

Peripeţiile unui întreprinzător particular din Occident

Pentru a fi mai bine înţeles sînt nevoit să abordez cronologic evenimentele ce ţin de acest subiect. Argumentele prin care dezmint informaţiile greşite din articolul dvs. din Libertatea – „Doamna directoare desfiinţează hala de carne de la Unirii 2” din 3 oct. 1990, le voi sublinia. Mă numesc Pora Liviu, ardelean braşovean absolvent al Facultaţilor de Comerţ exterior şi Drept din Bucureşti, cu practică în ambele profesiuni. În 1983 am emigrat împreună cu familia (soţia medic, trei, copii), văzind in aceasta singura şansă de a ne păstra demnitatea. N-am fost membri de partid.
Am creat o marcă şi o firmă sub tricolorul românesc în RFG, singura de altfel din lume, am creat o reţea sub acest tricolor în RFG, etichete, ambalaje corespunzătoare, iar produsele – alimentare – au prins rădăcini pe piaţă. Succesul a mai fost punctat şi de participarea la cele mai mari tîrguri de produse alimentare din lume (Anuga 1986, Koln şi ICOFA Munchen). Este relevant în acest sens comentariul Europei Libere din oct. 1987 unde se arată că un tînăr întreprinzător român, pe nume Liviu Pora pune în umbră, prin calitatea şi prezentarea produselor sale giganticele întreprinderi de comerţ exterior ale ţării.
Am trăit cu oamenii din ţară şi împreună cu cei din străinătate momentele, de bucurie şi suferinţă ale revoluţiei. În primele zile de după revoluţie (prima jum. a lunii ianuarie) am venit cu ajutor alimentar – un convoi din partea firmei – pe care le-am distribuit in zona Suceava. Ulterior am mai organizat două convoaie de ajutor în aprilie şi în august pe care le-am distribuit in zona Bacău-Vaslui. După revoluţie, prin interzicerea noului guvern a exportului de alimente, reţeaua din RFG urma să dispară. Am scris primului ministru arătînd că este păcat ca singura reţea şi singurele produse sub tricolor din Occident, din RFG să dispară, propu-nînd un schimb de produse alimentare similare în care intrau mal multe produse alimentare decît ieşeau. Mi s-a sugerat să trec la realizarea unei reţele asemănătoare şi în România.

Am găsit destul de rapid un spaţiu care mi se părea mai aproape de ideal. Spaţiul de la Carne „Unirii 2”. Spaţii mari de vinzare, multă faianţă ce uşura întreţinerea, spaţii frigorifice. Revin, arătind ca profilul firmei consta in produse alimentare şi specialităţi alimentare. Produse pe care Bucureştiul le avea odată, dar nu le mai are.
Cred că contractul de închiriere la suma de 250.000 lei lunar rentabilizează spaţiul, ICL Alimentara încheind o tranzacţie favorabilă ei.
După închirierea spaţiului, a doua mare problemă era fondul de marfă. Bănuiam că există, dar nu în cantităţile imense pe care le-am găsit, întrucît voiam să vînd în lei la preţuri accesibile pentru toţi, baza fondului trebuia să provină din surplusul ce a fost destinat mai înainta pentru export şi din creşterea de productivitate ca urmare a condiţiilor îmbunătăţite din agricultură (măsuri de stimulare ale guvernului, ajutor in nutreţuri din Occident etc.).
Libertatea, în numărul din 3 oct. face afirmaţia că urmează să cresc încasările de la circa 5 mil. lei zilnic la 20 mil, adică de cel puţin 4 ori. Pe cine deranjează dacă măresc volumul de marfă de 4 ori? Ca să nu mai vorbim de calitate, prezentare, igienă şi servire. Mai afirm că n-a fost vorba nici un moment de eliminarea cărnii ci doar de mărirea volumului, îmbunătăţirea igienii şi ambalării etc. Mărirea volumului se va face prin îmbunătăţirea echipamentului de tranşare (adus din RFG), prin mecanizarea lucrărilor de descărcare, prin inzecirea punctelor de desfacere etc. igienizarea – prin aparate speciale aduse din RFG, prin executarea de canalizări corespunzătoare. De asemenea, dorim lărgirea sortimentului, îmbunătăţirea ritmicităţii. 
Revenind la furnizori! Concluzia acestora: marfă există, chiar prea multă, dar comerţul de stat nu vrea să o preia. Abatorul din Reghin trimite carne preambalată la Halele Obor. Şoferul este trimis acasă cu înjurături, că ei nu au nevoie de marfă preambalată, că de unde mai cîştigă ei, măcelarii, dacă nu din tranşare? La Vaslui, Fabrica de Lapte se plînge că i s-a întors în luna iulie un autotren plin cu brînză de la Bucureşti, întrucît nici o alimentară n-a vrut să-i ia produsele. Şeful Fabricii de Preparate Carne de la Reghin se pling că îi este milă de ţăranii care vin cu porci supraingrăşaţi (peste 150 kg)întrucît nu îi mai poate prelua. La spaţiul pe care sint în curs de a-l amenaja, trei camioane aşteaptă, unul chiar de trei zile, pînă cînd d-nul Tănase are chef să descarce. Să se strice, pe el nu-l interesează. Se întreabă opinia publică de ce?
După ce mi-am asigurat fondul de marfă, urmaşă modernizez şi să igienizez spaţiul, să se apropie cit de cit de cerinţele unui comerţ civilizat.    
Dar blocaj. Unele ministere au dat instrucţiuni prin care se interzice ca produsele de balanţă (carne, lapte, deci şi preparatele) să fie furnizate firmelor particulare totuşi legea prevedea o modalitate ca şi acestea să fie oferite firmelor particulare dar în limita stabilită da organul teritorial comercial.
După depăşirea şi acestei oprelişti, surpriză! Iniţial bucuros, d-nul măcelar Tănase nu mai doreşte, să se privatizeze! El vrea să iasă la pensie de la stat. Consider comentariile de prisos. În acest sens, refuză echipele de muncitori trimise pentru modernizare şi igienizare.

Ce dorim noi:
Să ne lase domnul măcelar Tănase să modernizăm magazinul pentru ca pe 16 oct. să lucreze în plin. (Devizul modernizării: 1,2 mii. lei suportaţi de firma noastră).
Magazinul, pînă la finele anului, să atingă standardul din R.F.G.
Să ne lase d-nul măcelar Tănase să dublăm volumul de carne desfăcută, inclusiv preambalată, la care să mai adăugăm zilnic 30 tone preparate carne şi brînzeturi, 3 tone peşte, zilnic.
Să ne lase d-nul măcelar Tănase să-i invităm cu drag pe consumatori ca, într-o atmosferă de curăţenie, calm şi bunăvoinţă să fie serviţi.
Şi, în sfîrşit, îi rugăm pe consumatori să aibă înţelegere pentru o temporară închidere de 10 zile pentru, amenajări. Constructorul va lucra zi şi noapte, inclusiv, sîmbăta şi duminica.
Îl rugăm pe toţi să ne lase să ne apucăm de treabă! Să înceteze loviturile sub centura!
Mulţumim redacţiei „Libertatea” pentru fair play.

Cu stimă,
Liviu PORA

Ziarul Libertatea din 5 octombrie 1990 pag. a 3-a ►

Ziarul Libertatea din 5 octombrie 1990 pag. a 4-a ►

Istoria neromanţată a „României Libere”

Comisia Naţională a aprobat organizarea şi desfăşurarea activităţii unor întreprinderi mici cu titulatura de „România Liberă” (întreprinderile „România liberă” care are ca obiect de activitate „editarea ziarului România Liberă” după cum rezultă din cererea nr. 1836/12.III.1990 – obiect care a fost anulat prin haşurare şi schimbat cu „elaborarea de materiale de presă.”; Editura „România Liberă”: R.L. Informatică)deşi se putea stopa asemenea iniţiativă avînd în vedere că se ştia de existenta unui cotidian de mare tiraj „România Liberă” care a funcţionat de peste  40 ani ca ziar de stat. Cu aceeaşi uşurinţă, Primăria municipiului Bucureşti a eliberat autorizaţii de funcţionare a celor 6 întreprinderi mici prevalîndu-se de acordurile date de Comisia Naţională pentru Industria Mică şi Servicii.
În acest context deoarece salariaţii întreprinderilor înfiinţate lucrează numai pentru apariţia cotidianului „România Liberă”, s-a luat măsura asocierii, color 6 întreprinderi în Societatea „R”‘ conform prevederilor art. 35 din Decreţul-Lege nr. 54/1990. Societatea „E” are ca obiect de activitate „servirea necesităţilor de cultură şi de informare a cetăţenilor români” aşa cum rezultă din acordul nr. 001 din. 1 aprilie 1990 emis de Comisia Naţională pentru Industrie Mică si Servicii semnat de preşedintele acesteia Virgil Pascu şi Autorizaţia nr. 830/19 aprilie 1990 eliberată de Primăria municipiului Bucureşti.
Din verificările efectuate a rezultat că urmare scrisorii nr. 4545/9 iulie 1990 a Editurii PRESA LIBERA – Comisia Naţională pentru Industrie Mică şi Servicii cu adresa nr. 1571/1990 face cunoscut că în baza acordurilor date, nici cele 6 întreprinderi şi nici Societatea „R” nu au fost automate pentru editarea cotidianului „România Liberă”.
Urmare acestei comunicări, Editura PRESA LIBERĂ cu nr. 4748/17 iulie 1980 către ‘Societatea „R” a solicitat ca incepînd cu această dată ziarul „Romania Liberă” să revină la statutul său iniţial dle instituţie de stat urmînd ca toate operaţiile de editare si administrare, inclusiv cele de ordin financiar să le realizeze prin intermediul Editurii „PRESA LIBERA” solicitare la care Societatea „R” nu a dat nici un răspuns. Din notele de relaţii date de directorii adjuncţi Stoiescu Dan George şi Nicolae Gheorghe din cadrul Comisiei Naţionale pentru Privatizare rezultă situaţia de fapt menţionată mai sus.
In luna aprilie a.c.. după ce se obţinuseră autorizaţiile respective redacţia cotidianului „România Liberă” a continuat să funcţioneze ca ziar, proprietate de stat, în sensul că, aprovizionarea cu hirtie, tipărirea, difuzarea, cheltuielile redacţionale (retribuţiile personalului, cheltuielile cu deplasările în ţară si străinătate, poştă, telefon, telegraf, transporturi, corespondenţi, provincie ş.a.) s-au făcut de Editura ,,PRESA LIBERA”. Totodată veniturile realizate din vînzarea ziarului „România Liberă”, revistelor „Acasă” şi „Carusel” s-au reflectat în evidenţele Editurii „PRESA LIBERA”. 

Astfel, în luna aprilie a.c. faţă de veniturile realizate din vînzarea ziarului „România Liberă” de 24.831,5 mii lei, cheltuielile au reprezentat 10.698,6 mii Iei, deci un beneficiu de 14.132,9 mii lei. 
Redacţia celor 6 întreprinderi asociate în Societatea „R” continuă să deţină un spaţiu de 1017 m.p, (32 camere) care se află în întreţinerea întreprinderii de administrare, a clădirilor Bucureşti şi, dispune de mijloace fixe în valoare de 1.196,8 mii lei, care aparţin Editurii „PRESA LIBERA” (636,8 mii lei) şi întreprinderii de administrare a clădirilor (580 mii lei) precum şi obiecte de inventar în valoare de 68,5 mii lei pentru care pînă în prezent, nu s-au încheiat contracte de închiriere între părţi.
Mijloacele finaciare necesare desfăşurării activităţii celor 6 întreprinderi mici şi Societăţii „R” nu au fost asigurate din resurse proprii şi nici prin credite acordate de bănci deşi din cererile de înfiinţare a întreprinderilor rezultă existenţa unul capital social total de 210 mii lei, iar dintr-un act constitutiv al Societăţii „R” reieşea existenţa unor „părţi sociale” în valoare de 1,200 mii lei. 

Răspunzind unei întrebări mai vechi privind măsurile preconizate de Guvern pentru elucidarea modalităţilor de privatizare a ziarului „România Liberă”, reprezentantul executivului a precizat că în conformitate cu articolul 29 din Legea 54 pe 1990 singurul for îndreptăţit in acest sens este Tribunalul municipiului Bucureşti la sesizarea organelor interesate. Nemulţumit de răspunsul dat, domnul senator Vasile Mois vicepreşedinte al Senatului a înaintat domnului Eugen Dijmărescu un protest al grupului de senatori şi a cerut an răspuns mai concludent la o viitoare intîlnire.

Ultima oră • Ultima oră

INTERPELARE IN SENAT

In şedinţa Senatului României domnul Sever Georgescu, secretar de stat a răspuns interpelării formulate de domnul senator Kiraly Karoly cu privire la reprezentativitatea populaţiei de naţionalitate maghiară în conducerea prefecturilor. O dată cu adoptarea Legii 5/l990 şi-au încetat activitatea CPUN-urile constituite provizoriu Ia nivelul unităţilor administrativ-teritoriale pe principiul reprezentării formaţiunilor politice. Legea 5/1990 nu stipulează necesitatea acordului partidelor la numirea conducerii prefecturilor, pe care o face primul ministru. Prin urmare, principiul de constituire a acestei administraţii provizorii exclude criteriile de apartenenţă politică, etnică etc. Aceste criterii vor deveni operante numai în momentul alegerilor locale. Raportată la prevederile legale, poziţia UDMR nu poate fi susţinută. In prefecturi există persoane de origine etnică maghiară, însă ele fiu reprezintă UDMR-ul şi nici nu fac politica acestuia, fiind numite pentru a rezolva problemele locale.

În faţa acestor argumente – a precizat domnul Sever Georgescu – poziţia UDMR este cu atît mai greu de înţeles, cu cit sub aspectul originii naţionale, în judeţul Covasna prefectul, un subprefect şi 4 membri ai prefecturii sînt de origine maghiară; în judeţul Harghita, prefectul, un subprefect şi 3 membri sînt de origine maghiară, in judeţul Mureş, subprefectul este de origine maghiară; în judeţele Hunedoara, Alba, Arad, Cluj, Timiş şi altele etnicii maghiari sînt reprezentaţi cu membri în conducerea prefecturilor.