Actualitate
Remember 28 septembrie 1990 – Presa acum 30 de ani
O.K.
Dacă astă-vară pe litoral, printre turiştii străini, arabii şi turcii erau majoritari sînt şanse ca în seria a doua, în extrasezon, să avem oaspeţi dragi tot din zona Golfului: soldaţii americani! Un examen, insă, pentru miss-urile noastre; soldaţii s-ar putea să fie însoţiţi şi de familii. Cîte oare le vor sparge vînturile, valurile?
AZI
Ştiaţi că unii oameni se trag din cîrtiţe? Dacă nu, aflaţi că stimata noastră colegă, Marilena Rotaru de la „R.L.”, îşi revendipă această obîrşie!
Corespondenţă de la trimisul nostru special la O.N.U.
Preşedintele României, domnul Ion lliescu, a sosit la New-York, pentru a lua parte la lucrările celei de-a 45-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U. şi la Reuniunea mondială la nivel înalt pentru copii – UNICEF. Domnul Ion lliescu este însoţit de domnii Vasile Secăreş, şeful Departamentului de Analiză Politcă al Preşedinţiei, Virgiliu Radulian, preşedintele Consiliului Naţional Român pentru UNICEF, Augustin Buzura, preşedintele Societăţii culturale „România”, Gheorghe Manciur, şeful Protocolului de experţi, precum şi de un grup de ziarişti de la diferite publicaţii, de la Radio şi Televiziune, de la Agenţia Română de Presă „Rompres”. În drum spre New York, de la bordul avionului au fost adresate, conform uzanţei diplomatice, telegrame de survol şefilor de stat sau guvern ai Ungariei, Austriei, R. F. Germania, Belgiei, Marii Britanii, Irlandei şi Canadei.
Pe durata cit se va afla la New York, domnul Ion lliescu va avea o serie de întîlniri cu lideri politici de pe diferite continente, precum şi cu înalte oficialităţi din ierarhia Organizaţiei mondiale.
Este pentru prima dată după Revoluţie cind ţara noastră este prezentă la cel mai inalt nivel politic, într-un dialog mondial. Participarea la acest nivel este, totodată, expresia dorinţei de multiplicare şi îmbogăţire a contactelor internaţionale şi a atenţiei acordate contribuţiei la discutarea unor probleme care privesc lumea întreagă. Preşedintele român va prezenta comunităţii internaţionale, noua înfăţişare a României – angajată pe drumul ireversibil al democraţiei şi al edificării unor soluţii politice, economice şi sociale noi. În acelaşi timp, vor fi puse în evidenţă valenţele noii deschideri a ţării noastre spre lume, ale participării ei la cooperarea internaţională şi la rezolvarea unor probleme presante cu care se confruntă omenirea.
Şeful statului român va exprima sprijinul faţă de procesele pozitive din viaţa internaţională, manifestate prin încetarea „războiului rece” şi tendinţele de conlucrare în numeroase chestiuni şi va pleda pentru soluţii constructive, realiste menite să contribuie la menţinerea păcii, afirmarea şi organizarea colaborării internaţionale.
Octavian ANDRONIC
Ziarul Libertatea din 28 septembrie 1990 pag. 1-a ►
(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)
• Scrisoare deschisă
Stimate domnule COPOSU, dizolvarea organizaţiei de tineret condusă de ION RĂDOI A CONSTITUIT O GRAVĂ EROARE cu dureroase consecinţe pentru unitatea partidului.
Trebuie spus că încă din ianuarie, tineri cu simţ politic pragmatic, de exemplu DRAGOŞ DĂNAU şi CRISTIAN DRAGHICI, ne-au atras atenţia că dacă nu vom promova elemente tinere şi capabile în conducerea partidului ne vom putea considera un partid fantomatic prin impactul negativ pe care gerontocraţia il va avea în rîndurile electoratului. Domnii Cristian Drăghici şi Dragoş Dănău au avut dreptate, lucru dovedit şi de rezultatul catastrofal pentru P.N.Ţ.-c.d. al alegerilor.
Marea greşeală a partidului nostru a fost că nu am atras de partea noastră intelectualitatea, intelectualitate ce a aderat astfel la grupări independente. Şi aceasta pentru ce domnule COPOSU, pentru a nu vă periclita scaunul?
O caracteristică degradantă a conducerii partidului o constituie imoralitatea şi politicianismul caţavencian. Pină cînd vor continua?
În mod normal un partid care obţine un rezultat submediocru îşi schimbă în mod radical conducerea. Prin urmare vă întreb în final: Cînd aveţi de gînd să convocaţi congresul PNŢ-cd, domnule COPOSU?
În numele mai multor tineri membri ai P.N.Ţ.-c.d., NESTOR IULIAN
• FUZIUNE
Este dată ca aproape sigură fuziunea Grupului de Dialog Social cu Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei. În urma discuţiilor avute nu de mult, liderii celor două grupări au hotărît să-şi unească forţele într-o formaţiune care să îmbine dialogul cu disciplina, preocupările sociale cu principiile democraţiei. Noua grupare se va numi, probabil, GDACS, şi membrii săi vor purta uniforme pe ai căror epoleţi vor figura iniţialele amintite. Se studiază oportunitatea adăugirii la uniformă, a unor arme albe, un stilet de pildă.
AMBIDEXTRU
Ziarul Libertatea din 28 septembrie 1990 pag. a 2-a ►
Ziarul Libertatea din 28 septembrie 1990 pag. a 3-a ►
Ziarul Libertatea din 28 septembrie 1990 pag. a 4-a ►
Un interviu de ultimă oră
Aşa cum am anunţat in ziarul nostru de ieri, publicăm astăzi partea a doua a interviului acordat de preşedintele Ion lliescu domnului Horia Puşcaşiu, pentru postul de radio „Vocea Americii”
– E adevărat, s-au creat în ultimul timp nişte breşe, dar totuşi România a fost izolată internaţional de întreaga comunitate internaţională şi nu mă refer doar la Statele Unite, în acest context, de pildă, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, preşedinţii acestor ţări sînt invitaţi, sînt în vizite şi contacte politice şi diplomatice mereu. Şi în acest context vă întreb: izolarea României nu s-a datorat puţin, foarte puţin, şi controversatului său preşedinte, Ion lliescu?
– Toţi sîntem oameni şi nimeni nu poate să evite şi posibile greşeli. Perioada aceasta foarte densă în evenimente ne-a pus în faţa multor probleme, multor confruntări şi, fără îndoială, nu contest posibile orientări nu totdeauna adecvate şi negăsirea totdeauna a limbajului potrivit cu toţi factorii care concură la realizarea contextului politic în care se dezvoltă societatea românească. Deci eu nu omit, nici de o parte, nici de alta şi erorile şi greşelile şi posibilele orientări neadecvate. Dar este o perioadă de confruntări, sînt exploatate, sint exacerbate unele omisiuni şi unele greşeli pentru a acuza puterea, dar asemenea manevre politice nu slujesc interesul naţional.
– Dar nu pot să nu profit de prilej şi să vă întreb, bineînţeles din punct de vedere biografic. Cine este omul Ion lliescu, cum l-aţi caracteriza?
– Asta se poate răspunde şi foarte mult şi foarte scurt. Scurt, pentru că timpul ne este limitat, mai ales al dvs.
– Sînt un om la 60 de ani, am parcurs o viaţă destul de tumultuoasă, şi antebelică si în perioada războiului, şi după război. Am avut o viaţă deci, tulbure, am rămas orfan de tată la virsta de 15 ani, am fost un om activ in viaţa socială încă din tinereţe, în viată politică a ţării. Sînt inginer de profesie, am practicat o scurtă perioadă de timp şi meseria de inginer, am lucrat şi în domeniul gospodăririi apelor. Pe plan politic, am intrat în controversă destul de timpuriu, după o perioadă promiţătoare din viaţa politică a ţării, după ’65, cînd personal m-am angajat într-o activitate politică susţinută, vie, cu speranţa unei deschideri, deschidere care nu s-a produs, ceea ce a produs ruptura dintre mine şi Ceauşescu, în 1971, şi periferizarea mea, ceea ce a şi făcut să se reunească o serie de simpatii din partea unui număr mare de oameni care m-au cunoscut, care au lucrat cu mine şi inclusiv propulsarea mea, după evenimentele din decembrie, in fruntea noii structuri statale, care lua naştere atunci, Consiliul Frontului Salvării Naţionale.
– Şi omul, omul Ion lliescu din punct de vedere uman, mi-aţi spus politic, biografic puţin.
– Sînt un om destul de discret. Nu mi-a plăcut şi nu-mi place publicitatea. Am preferat să duc o viată mai reţinută din punctul de vedere al manifestării personale, nu mi-a plăcut să mă afişez, să ies în linia întii şi în general apreciez decenta, indiferent de funcţia socială pe care o are fiecare, şi modul reţinut de…
– Domnule preşedinte, totuşi spuneaţi – şi se ştie – aţi crescut, aţi fost educat, aţi fost alintat, uneori chiar, şi la urmă marginalizat de către guvernul anterior. Democraţia se învată greu. Şi cu cînd am plecat în Occident mi-a fost greu, mi-a trebuit luni, ani de zile s-o învăţ. In ce măsură credeţi că aţi reuşit să învăţaţi în 7 luni, sau cîte au trecut de la revoluţie, 9, în ce măsură, ce impresie vă face, de pildă, faptul ca mergeţi pe străzile Bucureştiului sau circulaţi pe străzile Bucureştiului şi vedeţi «Jos Iliescu”, pentru că dv. totuşi aţi crescut într-un regim în care aşa ceva nu se putea?
– În primul rînd vreau să vă spun că eu, prin firea mea sînt un democrat, şi un om deschis şi liberal în concepţii. Cei care au lucrat cu mine şi în anii tinereţii şi ulterior cunosc maniera mea foarte deschisă şi răbdătoare de a asculta şi părerile altora, pentru că printre altele democraţia ca practică a relaţiilor umane presupune şi răbdarea necesară de a asculta şi părerile celorlalţi, nu de a afirma numai părerile proprii, de a monologa. Eu am fosţ omul dialogului dintotdeauna, aşa încît adaptarea mea la această nouă deschidere la viata politică n-a fost grea şi lumea a putut constata acest lucru, mai ales în zilele foarte agitate ale activităţii Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, în care s-au reunit reprezentanţii tuturor formaţiilor existente, la vremea respectivă. Sint o fire destul de răbdătoare şi nu mă impresionează nici manifestările foarte dure şi violente, m-am obişnuit.
– Şi nici chiar „Jos Iliescu”?
– Şi nici chiar jos şi nici măcar chemarea la moarte a lui Iliescu, cind am auzit zilele trecute, adică sînt mai ales în momente din acestea de maladie socială, de criză socială, de criză morală a societăţii, de criză în relaţiile umane, peste tot apar asemenea excese şi manifestări de violenţă verbală şi uneori şi fizică. Trebuie să ne obişnuim cu aşa ceva, ca o fază de infantilism politic, pînă la consolidarea unei veritabile democraţii care să promoveze toleranţa necesară din partea tuturor şi înlăturarea oricăror extremisme. Eu am fost întotdeauna adversarul extremismelor de orice fel pentru că un extremism în anumit sens alimentează reacţia inversă, violenta de un sens alimentează violenţa de sens invers. Dar totuşi „Jos Iliescu” se poate spune intr-o democraţie. Se spune „Jos Bush”, „Jos Cosiga”, de ce nu chiar şi „Jos Iliescu”. Nu este o manifestare neapărat…
– Eu mă refeream nu numai la lozinci, ci şi la manifestările violente de exprimare a lor.
– Ce vă spune atunci „Cînd Iliescu apare soarele răsare?”
– A fost atunci o anumiţă formă de exprimare a simpatiei din partea oamenilor, legată şi de un fenomen specific. În timpul campaniei electorale a fosţ o întîmplare: cind apăream noi la miting se însenina, şi oamenii au dat o anumită expresie a simpatiei candidatului pe care il susţineau. Asta nu are nimic deosebit.
– Domnule preşedinte, puterea. Ce înseamnă pentru dumneavoastră noţiunea de putere? A fi preşedintele unei ţări este un job, este o sarcină extrem de stresantă. Şi mulţi sînt acei care se întreabă de ce un Nixon, un Kennedy, au vrut să devină preşedinţi. Care au fost motivele pentru care aţi dorit să ajungeţi preşedinte? Şi in acest context are vreo legătură cuvîntul putere?
– În primul rînd, nu ştiu dacă este rezultatul unei dorinţe, prezenţa mea în funcţia de preşedinte. A fost o conjunctură care a evoluat rapid, şi care m-a propulsat din partea formaţiunii care s-a născut atunci după decembrie, candidat pentru această funcţie. In al doilea rind funcţia de preşedinte la noi este puţin diferită de cea din America, adică atribuţiunile preşedintelui presupun o putere mai limitată decît a preşedintelui american, care conduce şi executivul. La noi s-a produs şi această delimitare a funcţiilor puterii în stat, puterea legislativă la parlament, puterea executivă la guvern, puterea judiciară, iar preşedintele este un factor de conciliere, de adunare a tuturor acestor factori în jurul unui obiectiv comun de interes naţional. El se desprinde din momentul alegerii ca preşedinte de o formaţiune politică anume care l-a propulsat candidat al ei şi devine exponentul intereselor naţionale. Este o răspundere nu uşoară, sigur, mai ale în momentele stresante prin care trece societatea românească. Asumarea acestei răspunderi nu este neapărat numai o plăcere – şi n-am aspirat niciodată la putere, nu sint deloc tipul de om care să dorească să-şi instaureze puterea personală în stat. Privesc aceasta ca un mandat, un mandat limitat în timp, un mandat limitat în atribuţiuni pe care mă străduiesc să-l îndeplinesc şi atît, iar în condiţiile date – am spus-o şi în decembrie, cind am apărut în formaţiunea aceasta provizorie – în condiţiile noastre asumarea acestei răspunderi este şi un mare risc personal, pe care un politician, abil nu şi l-ar fi asumat.
– Dar nu v-aţi gîndit niciodată in perioadele acestea de ameninţări, de stres „domnule demisionez”?
– Le-am şi propus la CPUN de două ori cind au fost şi momente acute am spus că sint dispus oricînd să ofer această plăcere şi această funcţie de a prezida Consiliul Provizoriu oricui altcuiva, care doreşte să-şi asume această răspundere. Nu s-au găsit amatori.
– Domnule preşedinte, la sfîrşitul acestui interviu as vrea sa vă întreb. Nn pot să-i spun joc ziaristic, ci mai degrabă o unealtă de ziarist. Dacă vreţi, să-mi răspundeţi foarte concis ce vă spune, de pildă, cuvintul democraţie?
– Democraţia are originea ei istorică largă, care s-a şi amplificat in conţinut pe măsura evoluţiei ei istorice. Deci, ea vine de la greci, de la practica societăţii elene, dar care avea o limită socială, un spectru restrins al manifestării ei. În zilele noastre noţiunea de democraţie a căpătat într-adevăr esenţă, ea democraţie a poporului. Deci ea înseamnă în primul rînd exercitarea drepturilor membrilor cetăţii, ai cetăţenilor, de a determina factorii de putere care să realizeze conducerea, gestiunea, managementul social şi înseamnă deci in primul rind respectarea opţiunilor majorităţii, care stabileşte aceste structuri, dar in acelaşi timp ea pre-supune neapărat completarea cu asigurarea dreptului de existenţă, de manifestare ale tuturor minorităţilor componente ale societăţii, deci şi ale minorităţii politice şi ale minorităţii profesionale şi naţionale ş.a.m.d. Avem în vedere aceste ambe laturi ale exercitării democraţiei. Şi cred că facem eforturi pentru a realiza îmbinarea lor.
– Dar mă gîndcam mai mult la o imagine care vă vine in minte, stârnită de un cuvînt al meu, substantiv sau adjectiv, de pildă comunism.
– Apropo de democraţie?
– Negru, alb, roşu, sînt curios cum reacţionaţi la aceste cuvinte.
– Eu nu ştiu democraţie să impresioneze numai după nişte cuvinte. Cind vorbim de politică, vorbim de experienţa parcursă, care din păcate a fost o experienţă falimentară, pentru că ea a pornit de la nişte idealuri generoase şi de la o utopie care s-a dovedit; ca orice utopie, neeficientă în viaţa practică şi deci a fost o experienţă istorică falimentară. Noi am adoptat o orientare practicistă, pragmatică, adică să pornim de la realităţile vieţii, de la realităţile societăţii româneşti, să ne debarasăm de orice feluri de fetişuri, de orice fel de utopii, de orice fel de scheme rigide, prefabricate, prestabilite, toate elementele care determină politica noastră concretă şi politica economică şi socială şi relaţiile umane să se bazeze pe realităţile istorice concrete date de societatea românească, şi să luăm în considerare întreaga experienţă mondială în dezvoltarea civilizaţiei contemporane ca să ne conectăm la procesele mari pe care le cunoaşte lumea în dezvoltarea sa la acest sfirşit de secol.
– Şi intr-adevăr o ultimă întrebare: „Vocea Americii” ?
– Salut această posibilitate ca prin „Vocea Americii” să mă adresez ascultătorilor săi. Sper ca acest prim contact pe care îl voi avea totuşi şi cu societatea americană să fie şi un prilej de deschidere. Şi noi să învăţăm să ne adresăm lumii americane, să găsim înţelegerea necesară pentru a fi înţeleşi mai bine de către partenerii noştri, pentru că noi vrem, dorim, cu toată sinceritatea să se deschidă o eră nouă in relaţiile româno-americane.
– Domnule preşedinte, vă foarte mulţumeşc, mult succes la New York.
– Mulţumesc.
Interviu cu Stelian Tanase după Reuniunea Consiliului Europei
– difuzat de „Europa Libera”, joi 20 sept. a.c. –
Emil Hurezeanu: Am stat de vorbă, la Strasbourg, cu Stelian Tanase, redactor-şef al publicaţiei „22”, editată de Grupul de Dialog Social, care a fost invitat oficial al Consiliului Europei. Să-i ascultăm părerile.
Stelian Tănase, ne întîlnim la Strasbourg, capitala Europei, aşa cum se spune, „locul comun” al Europei, nu?
Stelian Tănase: Asta dovedeşte că noi rămînem într-o provincie în afara Europei.
Întrebare: Răminem in continuare?
Răspuns: Da. Cred că sintem din ce în ce mai depărtaţi de Europa, după felul în care evoluează situaţia în România.
Întrebare: Ai fost alături de Doina Cornea, reprezentantul României?
Răspuns: Nu al României, ci al forţelor democratice şi reprezentant nu m-a numit nimeni. Am fost invitat împreună cu Doina Cornea pentru activitatea, să spunem, democratică din ultimele luni de după Revoluţie.
Întrebare: S-a discutat în aceste zile, aici, despre identităţi naţionale, culturale, drepturile omului, despre echilibrul puterilor în stat. Ai luat parte la multe din aceste discuţii, ai intervenit chiar direct.
Răspuns: Miercuri, am luat cuvintul la comisia în care s-a discutat problema puterii şi contraputerii şi unde s-a făcut o analiză a evoluţiei proceselor democratice din ţările central şi est-europsne. Am arătat situaţia dramatică în care ne aflăm astăzi cînd puterea identifică înca opoziţia ca fiind duşman sau după vechile metodologii, să le zicem bolşevice. Am arătat, pe de altă parte, dezvoltarea societăţii civila care, în ciuda tuturor opreliştilor, ia amploare şi credinţa mea că singura şansă a României în acest sfîrşit de secol este o rapidă democratizare a societăţii româneşti, democratizare căreia i se opun forţe foarte puternice, vechile structuri. Aceste structuri, rămase în aceleaşi locuri, în aceleaşi poziţii, susţin astăzi evoluţia Frontului, partid politic care după părerea mea, reprezintă forţa cea mai conservatoare a societăţii româneşti. Această forţă se foloseşte, de asemenea, de forţele conservatoare care există în societatea românească. Bineînţeles, este un proces în mişcare şi nu trebuie să etichetăm grăbit. Procesul este in plină desfăşurare şl ar fi foarte greşit din partea noastră să tragem concluzii să spunem aşa întrebare: Cazul românesc a fost de referinţă aici, nu numai în intervenţiile tale şi ale Doinei Cornea, ci şi în general, în plen, în grupurile de lucru…
Răspuns: A fost de referinţă, pentru că România începe tot mai mult să fie o excepţie. Mi se pare că ăsta-i rolul nostru istoric în a doua jumătate a acestui secol. România merge cel mai ezitant şi este cea mai rămasă în urmă în ce priveşte procesul democratic, lucru pe care l-au subliniat aproape toţi vorbitorii cind a fost vorba despre ţara noastră. România, continuă să fie un mister şi o enigmă, contra-măsurile şi încetineala cu care se dezvoltă procesul democratic surprind tot mai mult dună Revoluţie – sau revolta populară – atit de spectaculară, în care părea că vechile structuri de putere au fost pur şi simplu bulversate de mulţimea care s-a aflat în stradă. Lucrurile evoluează altfel, se pare că există o forţă de reacţie a vechilor structuri mai mare decît am bănuit şi care reuşeşte astăzi să încetinească, să îngheţe şi chiar să dea înapoi o evoluţie posibilă, mult mai rapidă care, iată, nu se întîmplă, istoria are propriile ei secrete.
Întrebare: Stelian Tănase, crezi că sînt utile astfel de întîlniri?
Răspuns: Sînt foarte utile, pentru că, în primul, rînd, verificăm imaginea României – vorbesc din punctul nostru de vedere – în lume. Este o imagine mai deteriorată ca oricînd. Aş spune că pînă şi Ceauşescu se bucura de oarecare simpatie sau de oarecare credit. Guvernul de la Bucureşti nu mai are însă nici un credit astăzi, puteţi întreba pe oricine, pe aceste culoare, în aceste săli, despre asta.
Orice vorbitor care a luat cuvintul nu a spus un cuvînt bun despre ceea ce se întîmplă în România, despre poziţia preşedintelui Iliescu sau a guvernului Român de astăzi. Este trist, noi ani vrea ca toată lumea să vorbească de bine şi România, guvernul şi preşedinţia şi societatea românească. Este foarte trist, pentru că i-maginea este întristătoare. Nu mai este o surpriză faptul că mereu, cind plec undeva, în-tîlnesc această imagine, pe care aş dori cît mai repede s-o schimbăm, România să aibă a-ceeaşi imagine extraordinară din luna ianuarie, dar pentru aceasta trebuie să ne înscriem rapid în fapte. Spunea cineva marţi că a fost şi Petre Roman, că a vorbit aici cu o persoană importantă şi i s-au cerut fapte, nu vorbe. La capitolul fapte, puterea este absolut descoperită. Fantele pledează împotriva ideii că ar fi un guvern democratic, pledează pentru asta situaţia da la Tîrgu Mureş, contra demonstraţiile din 28-29 ianuarie, evenimentele din 13-15 iunie, care, după părerea mea – vreau să spun acest lucru şi am să-l spun – a fost o lovitură de stat şi tentativă de lovitură de stat, dar dată de putere. Este acelaşi scenariu din Polonia din 13 decembrie, acum aproape 10 ani, cînd un preşedinte, Jaruzelski, a dat o lovitură pentru a distruge opoziţia. Iliescu cred că a făcut acelaşi lucru şi România se află în aceeaşi situaţie post-lovitură de stat, ca în Polonia. Neşansa sa a fost, din fericire, reacţia internaţională extrem de puternică. Neşansa sa a fost că, pe plan european; procesele sint cu totul altfel şi el se află în contratimp istoric. Neşansa sa a fost că nu a avut nici un suport puternic în România, adică Armata nu a vriit să fie implicată în această tentativă de lovitură, din fericire. Sper că aceasta a servit ca lecţie istorică. Iliescu este, după părerea mea, un personal defunct al scenei politice de astăzi.
Întrebare: Ai multe lucruri de făcut şi acasă. Eşti unul din membrii Biroului Operativ Executiv al noii Societăţi a Ziariştilor din România…
Răspuns: Este vorba de organizaţia ziariştilor români care s-a înfiinţat ca o asociaţie individuală, fiecare ziarist se înscrie în mod individual, datorită opţiunilor sale individuale, sociale, politice, şi conform felului în care se vede activitatea presei în societatea românească de astăzi. Asociaţia are un Comitet Director alcătuit din cinci oameni, P.M. Băeanu, Sorin Roşca-Stănescu, Vartan Arachelian, Cornel Nistoreseu şi cel care vă vorbeşte. A rămas această formulă, pentru a-i reprezenta toate opiniile, o formulă democratică, şi pentru că fiecare din cei pe care i-am numit au ziare grele la spate, pentru a le face, sau cum e domnul Vartan Arachelian, care are o misiune foarte grea la Televiziune şi pentru toţi este o lipsă de timp. Atunci, am hotărît ca, prin rotaţie, să asigurăm preşedinţia acestei asociaţii şi, de asemenea, fiecare dintre noi, să nu se rupă de viaţa reală a breslei. Presa are probleme din ce „în ce mai mari, datorită linei simulate lipse de hîrtie – politică pe care o practica şi Ceauşescu – a unei pretinse lipse acute de spaţiu de imprimare. Iată, nouă ni s-a redus numărul de pagini la 16, domnul ministru al culturii ne-a dat explicaţia că nu mai există nici un fel de spaţiu tipografic şi, la o săptămînă, a apărut ziarul ,,Azi”, exact în spaţiul tipografic „inexistent”, exact cu hîrtia „inexistentă”. Apar mereu altele. Văd în Casa Scînteii alte jurnale apărute, iar noi nu am revenit la 24 pagini, cum a fost hotărîrea că după alegeri vom reveni la 24 pagini. Aceste ziare, care apar nu întîmplător, sînt de orientare proguvernamentală.
Întrebare: Proiectul controversat al Legii Presei… ?
Răspuns: Numai cîteva lucruri. Ministrul Justiţiei a găsit că are căderea să dea un proiect al Legii Presei, ceea ce este unul în multele paradoxuri ale situaţiei din România. Acest proiect, datorită opoziţiei jurnaliştilor, a fost ne vom opune cu toată energia noastră la acel proiect de Lege a Presei. Noi sîntem pentru un act normativ simplu, pentru care sa spună clar, ca dea americană, sau franceză, clar despre ce e important în legătură cu informaţia.
Întrebare: Aş vrea să ştiu despre ce ai vorbit şi cum a fost primită intervenţia ta?
Răspuns: Ca şi marţi, cînd şi doamna Doina Cornea s-a făcut atent ascultată, crea ca şi eu am făcut acest lucru. Dar, nu este meritul meu în nici un fel, ci este situaţia gravă a României, o situaţie percepută aici astfel. România interesează astăzi foarte mulf organismele internaţionale opinia publică. De aceea, acest subiect dureros pentru toată lumea este foarte atent. Orice subiect care priveşte România, în presă, ziare şi în astfel de reuniuni internaţionale, stîrneşte imediat interesul.
Prin problemele de care am vorbit, legate de dramatismul situaţiei noastre, să explic acestor lideri politici care au venit aici, cauzele ce au distrus România şi au dus la situaţia de astăzi. De altfel, guvernul va avea un raport pe masa sa, ce doi funcţionari ai ambasadei române din Paris notau de zor, în vreme ce s-au ostenit inutil, că le-aş fi dat copia discursului meu. Este foarte bine că sint aici si urmăresc.
Actualitate
Colmatizarea lacunelor: armata SUA se indreaptă spre drone comerciale după retragerea RQ-7B Shadow
Decizia Armatei Statelor Unite de a suspenda întreaga sa flotă de drone RQ-7B Shadow a dus la o lacună de capacitate pentru soldații care se bazau anterior pe aceste drone pentru operațiuni de recunoaștere și supraveghere. Deși armata analizează un nou sistem de platformă care să fie disponibil soldaților începând cu sfârșitul anului 2027, acest interval de așteptare este considerat prea lung. Astfel, potrivit colonelului Nick Ryan, directorul Managerului de Capacitate al Armatei pentru Sisteme Aeriene Nemancate, armata se îndreaptă către opțiuni disponibile comercial.
„Există o lacună în care unitățile noastre nu au active și nu au capacitate de antrenament în acest moment, pentru a învăța și a dezvolta TTP-uri [tactici, tehnici și proceduri],” a declarat Ryan pentru Breaking Defense înainte de conferința anuală a Asociației Armatei SUA. „Am început să gândim în afara cutiei pentru a ajuta cu această problemă.”
Liderii armatei au anunțat planul de retragere a dronelor Shadow la începutul lunii februarie, ca parte a unei reconfigurări mai ample a aviației. Până la sfârșitul lunii septembrie, toate aceste drone fuseseră retrase din unități, conform lui Ryan. Planul pe termen lung este de a desfășura un nou Sistem Aerian Nemandat Tactical Future (FTUAS) la nivelul brigăzii, iar două companii — Griffon Aerospace și Textron Systems — sunt în prezent în competiție pentru acest contract râvnit. Dacă această competiție rămâne pe calea cea bună, armata se așteaptă să desemneze un câștigător în cursul acestui exercițiu fiscal și să înceapă primirea noilor drone spre sfârșitul exercițiului fiscal 2027.
Potrivit lui Ryan, acest plan prezintă probleme pentru soldații care au nevoie de o capacitate interimară acum, iar declarații de nevoi operaționale emergente au sosit din diverse unități, inclusiv Grupurile de Luptă Multi-Domeniu din Indo-Pacific și Europa.
O parte din planul de viitor include, în parte, utilizarea listei Blue UAS a Unității de Inovație în Apărare (DIU) — o inițiativă menită să ajute armata să selecteze mai repede sisteme comerciale complet lipsite de piese chinezești. Teoretic, dacă o dronă se află pe lista aprobată, o unitate poate să o achiziționeze.
Cu toate acestea, atunci când armata a apelat la această listă la începutul anului, niciuna dintre dronele listate nu ar fi putut umple lacuna creată de retragerea Shadow, astfel că Ryan și ceilalți au colaborat cu DIU pentru refresh-ul listei Blue UAS.
„Probabil că nu putem include ceva atât de mare precum Shadow pe lista DIU Blue, cum ar fi un Grup 3 care cântărește câteva mii de kilograme, deoarece acest lucru ar depăși probabil … 350,000 de dolari,” a spus Ryan. În schimb, opțiunile potențiale ar putea fi în intervalul Grup 2, cântărind mai puțin de 55 de kilograme, având capacitatea de a zbura mai mult de patru ore pe distanțe mai mari de șase mile, observând atât ziua, cât și noaptea, și posibil având capacitatea de a desemna cu laser.
„Aceasta este suficient pentru a umple lacuna pentru moment, pentru a permite unităților să aibă măcar ceva cu care să se antreneze, ceea ce este mai bine decât nimic în acest moment,” a explicat Ryan.
Serviciul este, de asemenea, interesat de adăugarea dronelor cu vizionare la prima persoană pentru nivelurile de echipă și pluton, a adăugat el.
După ce DIU a lansat apelul pentru refresh-ul listei Blue mai devreme în acest an, au venit 360 de propuneri din partea a 220 de companii pentru opțiuni atât de platformă, cât și de tehnologie de suport. Această listă a fost acum restrânsă la 36 de platforme zburătoare de la aproximativ 15 furnizori, iar aceste capabilități sunt programate pentru teste la începutul lunii noiembrie la 29 Palms al Corpului Marin din California de Sud. După ce dronele vor fi testate, vor fi demontate pentru a inspecta toate componentele, după cum a explicat Emeneker. Dacă părțile trebuie înlocuite, companiile vor avea opțiunea de a face aceasta.
Până la începutul lunii decembrie, Emeneker preconizează că dronele care vor trece de testare vor începe să apară pe lista Blue și vor fi continuu adăugate pe o bază rolling. Până la sfârșitul lunii februarie, a adăugat el, dronele care nu vor fi selectate de către servicii vor fi eliminate din listă.
„Vom lista produsele cât mai repede posibil, nu vrem ca utilizatorii finali să aștepte și nici să facem companiile să aștepte,” a spus Emeneker.
Între timp, oficialii din Comandamentul Aviației și Rachetelor ale Armatei și din Comandamentul de Dezvoltare a Capacităților de Luptă ale Armatei vor lucra la obținerea autorizațiilor de aeronavigabilitate, astfel încât, de îndată ce dronele potrivite sunt oficial adăugate pe listă, fie ca substitut pentru misiunea Shadow sau drone cu vizionare la prima persoană, serviciul poate face recomandări unităților.
„Dacă putem obține mai multe sisteme disponibile care sunt conforme cu NDAA [Legea de Apărare Națională], de care armata este cu adevărat interesată să achiziționeze … și Congresul alocă fonduri pentru unități, atunci unitățile vor merge absolut acolo și vor începe să achiziționeze aceste lucruri,” a declarat Ryan.
Actualitate
Adaptarea rapidă și colaborarea în industria apărării: Răspunsul la provocările viitoare
Amenințările cu care se confruntă Statele Unite și aliații săi continuă să prolifereze. Cu adversari de nivel apropiat sau egal care desfășoară sisteme de armament din ce în ce mai avansate în toate domeniile, diversitatea, sofisticarea și cantitatea provocărilor cresc continuu. Chiar și cei cu capacitate industrială și tehnologică limitată au acces la armament modern, relativ ieftin, capabil să cauzeze daune semnificative.
Pentru a rămâne cu un pas înainte în acest mediu complex și dinamic de amenințări, armata americană are nevoie de o bază industrială robustă și agilă, capabilă de prototipare rapidă și dezvoltare, de producție de înalt volum și de capacitatea de a crește sau redirecționa producția în funcție de cerințe în schimbare.
Aceasta a fost una dintre numeroasele teme importante discutate la conferința Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale, desfășurată recent în capitala națională. Într-un mediu geopolitic tot mai complex, cum arată viitorul dezvoltării armamentului? Și cum pot industria și guvernul să colaboreze cel mai bine pentru a aduce aceste sisteme critice în mâinile militarilor noștri mai repede? Iată patru piloni cheie ce pot oferi Statelor Unite acest avantaj decisiv într-o eră de amenințări în creștere.
Colaborarea în centru
Pentru a atinge obiectivul comun de a permite luptătorilor noștri să rămână cu un pas înainte în fața amenințărilor în evoluție rapidă, clienții noștri guvernamentali adoptă cu înțelepciune noi filozofii de achiziție care încurajează colaborarea între industrie.
Inițiativele precum Weapon Open System Architecture (WOSA), utilizată de Forțele Aeriene ale Statelor Unite și acum de Marine, încurajează modularitatea și interoperabilitatea între furnizorii de componente. De exemplu, includerea acestor standarde WOSA în Arhitectura de Referință a Armamentului de la Baza Aeriană Eglin va sprijini producția de înalt volum și iterația rapidă a tehnologiilor pe măsură ce amenințările viitoare evoluează.
Guvernul poate lua măsuri suplimentare pentru a încuraja standardele deschise și modularitatea plug-and-play, în special la nivelul subcomponentelor. De exemplu, ar putea considera furnizarea de informații despre solicitări direct către furnizorii majori de subsisteme prin intermediul vehiculelor de contractare, cum ar fi Contractul de Achiziție Agile Larg de la Eglin. Aceasta ar asigura că principalii contribuitori din ecosistemul de armament au aceeași informație, indiferent de relația primar-subcontractant. De asemenea, deschide ușa guvernului pentru a avea relații directe cu furnizorii majori de subsisteme.
Indiferent de mecanisme, dialogul robust între guvern și industrie este esențial. Acest dialog ajută la alinierea așteptărilor cu capacitățile industriei, în timp ce menține industria receptivă la obiectivele guvernului. Comunicarea cerințelor devreme și frecvent cu privire la programele de achiziție va duce la rezultate mai bune pentru toți.
La L3Harris, ne concentrăm, de asemenea, pe căutarea oportunităților de colaborare nu doar cu guvernul, ci și cu colegii din industrie și noi intrări emergente. De la integrarea de noi tehnologii în procesele noastre de fabricație până la parteneriate cu instituții academice și start-up-uri strategic aliniate, colaborăm cu alți inovatori disrupte pentru a cultiva oportunități de echipă care aduc capacități robuste și discriminate în luptă – și în cele din urmă continuă să ofere Statelor Unite un avantaj considerabil în fața celor care ar dori să ne facă rău.
Actualitate
Cum sa alegi o optiune practica de inchirieri masini
Inchirierea unei masini in Bucuresti a devenit un serviciu din ce in ce mai cautat atat de catre turisti, cat si de catre cei care viziteaza orasul in scop de afaceri. Alegerea corecta a unei companii de inchirieri auto este esentiala pentru a avea parte de o experienta placuta si lipsita de surprize neplacute. Expertii in domeniu recomanda sa te ghidezi dupa cateva criterii esentiale, printre care reputatia companiei, transparenta costurilor, politica de kilometraj si optiunile flexibile de livrare si rezervare a masinii.
Reputatia companiei: un indiciu al calitatii serviciilor
Primul pas in alegerea unei companii de inchirieri auto este sa analizezi reputatia acesteia. O companie bine cotata in randul clientilor este, in general, un semn ca ofera servicii de calitate. Recenziile online reprezinta o sursa utila pentru a te informa despre experientele anterioare ale altor clienti.
Este important sa cauti opinii pe platforme independente, nu doar pe site-ul companiei. Astfel, vei putea obtine o imagine obiectiva asupra modului in care aceasta interactioneaza cu clientii si isi gestioneaza flota de masini. Un alt mod de a evalua o companie este sa ceri recomandari de la persoane de incredere care au folosit servicii similare. Experientele lor directe iti pot oferi o imagine clara asupra calitatii serviciilor, a starii masinilor si a transparentei tarifelor.
Costuri: fii atent la toate detaliile
Un alt aspect important pe care trebuie sa il iei in considerare pentru serviciul de inchirieri auto din Bucuresti este costul total al serviciului. Pretul afisat initial poate parea atractiv, dar este esential sa te asiguri ca nu exista taxe ascunse care sa ridice semnificativ costul final. Asigura-te ca intelegi exact ce include tariful de inchiriere – de la taxe obligatorii, asigurari, pana la eventuale comisioane de livrare sau returnare a masinii.
Verifica daca exista vreo taxa suplimentara in cazul returnarii intarziate sau daca esti obligat sa achizitionezi asigurari suplimentare. Unele companii percep si un depozit de garantie, care poate varia in functie de masina inchiriata si perioada de inchiriere. Aceasta suma va fi blocata pe cardul tau de credit pana la finalul contractului, asa ca este important sa ai suficiente fonduri disponibile.
Compararea ofertelor mai multor companii te poate ajuta sa gasesti cea mai buna optiune pentru nevoile tale. Un pret mai mic nu este intotdeauna cel mai bun, mai ales daca include limitari semnificative sau taxe suplimentare.
Politica privind kilometrajul: limitari sau libertate
Un alt element de luat in calcul este politica privind kilometrajul. Unele companii de rent a car otopeni ofera masini cu kilometri nelimitati, ceea ce este ideal daca intentionezi sa calatoresti pe distante lungi sau sa vizitezi mai multe locuri in afara Bucurestiului. Insa, alte companii impun o limita de kilometri zilnica sau pentru intreaga perioada de inchiriere, iar depasirea acesteia atrage costuri suplimentare per kilometru.
Daca planifici sa faci multe drumuri in afara orasului sau sa petreci mult timp la volan, opteaza pentru o companie care nu impune o limita de kilometri sau care are o limita suficient de generoasa. Astfel, vei putea calatori fara stresul unor costuri neprevazute.
Rezervare online: rapiditate si eficienta
Un avantaj major pe care multe companii de inchirieri auto il ofera este posibilitatea de a face rezervari online. Acest sistem nu doar ca iti economiseste timp, dar iti permite si sa compari diferite optiuni de masini si tarife fara sa parasesti confortul casei. Platformele online ale companiilor permit adesea vizualizarea in timp real a disponibilitatii masinilor, iar procesul de rezervare este simplu si rapid.
Rezervarea online poate aduce si beneficii suplimentare, precum reduceri pentru early booking sau accesul la oferte speciale. In plus, poti alege si servicii suplimentare, cum ar fi asigurari extinse, GPS, scaune pentru copii sau optiuni de livrare la adresa. Aceasta flexibilitate iti permite sa iti personalizezi experienta in functie de nevoile tale, evitand astfel neplacerile la fata locului.
Inchirieri auto de la Aeroportul Otopeni: o solutie rapida si practica
Pentru cei care ajung in Bucuresti pe calea aerului, inchirierea unei masini direct de la Aeroportul Otopeni poate fi cea mai convenabila solutie. Majoritatea companiilor de inchirieri auto care opereaza in Bucuresti au birouri la aeroport si ofera optiunea de a prelua masina direct din parcarea de la sosiri. Acest serviciu este extrem de util, mai ales daca ai un program incarcat si doresti sa te deplasezi rapid fara a depinde de transportul in comun sau taxiuri.
Este indicat sa rezervi masina in avans pentru a te asigura ca este disponibila la momentul sosirii si pentru a evita posibilele aglomeratii sau intarzieri la biroul de inchirieri auto otopeni. Inainte de a opta pentru acest serviciu, verifica daca exista costuri suplimentare pentru preluarea de la aeroport si citeste recenziile altor clienti pentru a te asigura ca firma ofera un serviciu rapid si eficient.
Inchirierea unei masini in oras: livrare la adresa ta
Daca te afli deja in Bucuresti si ai nevoie de o masina, multe companii ofera livrarea direct la adresa specificata de tine. Fie ca esti la birou, acasa sau intr-un hotel, masina poate fi livrata rapid si fara batai de cap. Acest serviciu este foarte util pentru cei care nu au timp sa se deplaseze la sediul companiei pentru a ridica masina.
Cand alegi o astfel de optiune, este important sa verifici daca exista taxe suplimentare pentru livrare, dar si sa te asiguri ca masina va fi livrata la timp. Este recomandat sa stabilesti toate detaliile cu compania in avans, pentru a evita eventualele neplaceri sau intarzieri.
Asigurare: protectie suplimentara pentru linistea ta
O alta componenta esentiala a inchirierii unei masini este asigurarea. Majoritatea companiilor ofera o forma de asigurare de baza inclusa in pret, dar aceasta poate acoperi doar daunele minore sau accidentele usoare. Daca vrei o protectie mai mare, poti opta pentru o asigurare suplimentara, care sa acopere si daune mai mari, furtul sau eventualele costuri legate de defectiuni tehnice.
Este important sa citesti cu atentie termenii si conditiile politelor de asigurare oferite de companie, pentru a te asigura ca ai acoperirea necesara. O asigurare suplimentara poate fi utila, in special daca intentionezi sa conduci mult sau in zone aglomerate, unde riscul de accidente minore poate fi mai ridicat.
Verifica masina inainte de a o prelua
Inainte de a pleca cu masina inchiriata, este recomandat sa o inspectezi cu atentie impreuna cu un reprezentant al companiei. Asigura-te ca orice zgarietura sau dauna existenta este notata in contract, pentru a evita eventualele neplaceri la returnarea vehiculului.
De asemenea, verifica starea tehnica a masinii: farurile, franele, nivelul uleiului si alte componente esentiale. Daca observi vreo problema, raporteaz-o imediat. Astfel, vei preveni eventuale probleme pe durata inchirierii si vei evita conflictele la returnarea masinii.
Concluzie
Rent a car Bucuresti poate fi o experienta usoara si placuta daca faci alegerile corecte. Specialistii recomanda sa acorzi atentie reputatiei companiei, sa fii atent la transparenta costurilor si sa te asiguri ca politica de kilometraj este potrivita pentru planurile tale de calatorie. De asemenea, rezerva online pentru a beneficia de cele mai bune oferte si optiuni, iar daca ajungi pe Aeroportul Otopeni, alege o companie care poate livra masina rapid si eficient. Cu o planificare atenta, vei putea explora Bucurestiul si imprejurimile fara griji.
-
Exclusivacum 3 zile
Controversa imobiliară privind Familiile Nichita și Lupu: De la un accident tragic la tranzacții frauduloase/Cazul White Tower
-
Exclusivacum 3 zile
Familia Albu: o călătorie controversată de la scrutinul public la beneficii mănoase în Ploiești
-
Exclusivacum 2 zile
Primarul care a părăsit Cătina cu ghivecele și pietrele în brațe: o poveste de alegeri și controverse
-
Exclusivacum 2 zile
Fraude imobiliare în România: Scandalurile Nordis și White Tower dezvăluie un sistem corupt
-
Exclusivacum 3 zile
Colaborarea între victime și abuzatori – O problemă persistenta în rândul polițiștilor din MAI
-
Exclusivacum 2 zile
Ipocrizia lui Ciolacu: oferte controversate pentru marea industrie
-
Exclusivacum 4 zile
Indiferența autorităților: impactul distructiv al Rafinăriei Astra asupra comunității din Mimiu
-
Exclusivacum 4 zile
Bătăia de joc a PSD: Pensionarii militari cer urgent reparații pentru drepturile lor