Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a desfășurat recent 316 percheziții în cadrul unui dosar penal privind nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, în contextul măsurilor adoptate pentru combaterea infracționalității și asigurarea ordinii publice. Ancheta a arătat că o societate comercială din afară ar fi comercializat arme și muniție pe teritoriul României, fără respectarea condițiilor legale.

În ultimele 24 de ore, MAI a intervenit la 4.442 de evenimente, dintre care 2.938 au fost pentru menținerea ordinii publice și 1.504 pentru situații de urgență. Dintre acestora, 170 de autori ai infracțiunilor au fost prinși în flagrant, iar 36.417 verificări au fost realizate cu aplicația eDAC pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.

Acțiuni Ongoing ale Ministerului Afacerilor Interne:

Principalele misiuni desfășurate:

• Prevenirea și combaterea infracționalității
• Creșterea siguranței rutiere
• Acordarea de asistență medicală de urgență
• Supravegherea și controlul frontierei de stat

Detalii relevante:

• Au fost constatate 896 de posibile infracțiuni, iar 22 de persoane urmărite au fost depistate.
• Eforturile MAI au dus la identificarea și sancționarea a numeroase fapte penale, contribuind astfel la creșterea siguranței cetățenilor.

Intervenții la Frontieră și Siguranță Publică:

În zona de frontieră, 3.654 de polițiști de frontieră au acționat, controlând peste 168.000 de persoane în ultimele 24 de ore. 31 de cetățeni străini au fost respinși la intrare, iar bunuri în valoare de 1.295.445 de lei au fost confiscate.

Misiunile de asistență medicală au fost de asemenea importante, cu 1.258 intervenții, iar 7 aeronave au fost ridicate pentru misiuni aero-medicale.

Servicii Publice:

De asemenea, MAI a eliberat 3.342 de permise de conducere și a înmatriculat 5.217 vehicule, evidențiind angajamentul instituției de a oferi servicii eficiente cetățenilor.

Concluzie:

Activitățile MAI reflectă o mobilizare extensivă în scopul menținerii ordinii, siguranței publice și respectării legii. Aceste acțiuni au rolul de a asigura un mediu mai sigur pentru cetățeni și de a preveni infracționalitatea, demonstrând determinarea Ministerului Afacerilor Interne în a face față provocărilor actuale. (Paul D.).

Potrivit publicației Lumea Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se confruntă cu critici pentru că nu a reușit să rezolve în mod eficient cererile de transfer ale unor judecători, ceea ce a dus la aglomerarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) cu dosare care ar fi putut fi gestionate la nivelul CSM-ului. Recent, doi judecători, Adrian-Cristian Calin și Calin Dediu, au obținut de la ICCJ obligația de a fi transferați la instanțe dorite de ei, după ce cererile lor au fost refuzate de CSM în repetate rânduri.

Decizia ICCJ a implicat următoarele transferuri:

1. Judecătorul Adrian-Cristian Calin va fi transferat de la Tribunalul București la Curtea de Apel București, cu data efectivă de 1 noiembrie 2024.
2. Judecătorul Calin Dediu va sări de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca, de asemenea cu intrare în vigoare pe 1 noiembrie 2024.

Pe 3 octombrie 2024, Secția pentru judecători a CSM a pus în aplicare aceste decizii, având în vedere că sunt definitive.

Minuta CSM: CSM a hotărât în unanimitate:

• Punerea în executare a Deciziei civile nr. 4081/26.09.2024, privind transferul judecătorului Adrian-Cristian Calin.
• Punerea în executare a Deciziei civile nr. 4057/25.09.2024, referitoare la transferul judecătorului Calin Dediu.

Deciziile ICCJ:

1. Decizia nr. 4057/2024 anulează Hotărârea nr. 2892 din 21 noiembrie 2023 a CSM și obligă CSM să emită o hotărâre pentru transferul lui Dediu Calin.
2. Decizia nr. 4081/2024 anulează hotărârea Consiliului și obligă CSM să dispună transferul lui Adrian-Cristian Calin.

Deciziile au fost pronunțate de judecători renumiți ai ICCJ, subliniind tensiunile existente între instituțiile din sistemul judiciar românesc și provocările confruntate de CSM în gestionarea cererilor de transfer.

Această situație reflectă nu doar probleme interne de organizare, ci și implicațiile pe care politicile judiciare le au asupra desfășurării activităților legale. (Irinel I.).