Actualitate
Măsuri necesare pentru atenuarea efectelor pandemiei pe termen scurt, mediu şi lung
România în și după pandemie! Situația creată în România de apariția și evoluția pandemiei, al cărei impact socioeconomic este îngrijorător, dacă nu chiar dezastruos, pentru unele sectoare, a determinat constituirea unui grup de reflecție în cadrul Academiei Române, format din academicieni, cercetători din institutele Academiei Române, reprezentanți ai mediului universitar. Acesta a analizat și propus o serie de măsuri necesare pentru atenuarea efectelor pandemiei pe termen scurt, mediu și lung. Grupul de reflecție consideră că pandemia a generat o criză care reprezintă o oportunitate pentru relansarea societății și economiei românești în cadrul unui program strategic de dezvoltare durabilă. Principalele sectoare analizate și pentru care sunt propuse obiective și acțiuni pentru atenuarea sau chiar eliminarea efectelor crizei sunt educația, cercetarea științifică, agricultura, resursele minerale și energia, mobilitatea. 1. EDUCAȚIA Prin evoluția spectaculoasă înregistrată în ultimul deceniu, tehnologia informației și comunicațiilor poate și trebuie să contribuie la modernizarea și eficientizarea procesului de educație și instruire a elevilor și studenților. În acest scop se impune necesitatea regândirii întregului proces formativ-educativ, în contextul evoluției tehnologiei, al trecerii la noua revoluție industrială bazată pe integrarea calculatoarelor, al comunicațiilor cu obiectele fizice, unde comunicarea între mașini (M2M) și comunicarea între oameni și mașini (H2M) joacă un rol esențial. Sistemul național de educație și instruire trebuie adaptat la cerințele impuse de mobilitatea și globalizarea pieței forței de muncă. ACADEMIA ROMÂNĂ Calea Victoriei, nr. 125 | sector 1 | 010071 | Bucureşti | Tel: +40 21.212.97.57 ➢ Dotarea tuturor școlilor cu mijloace tehnice pentru asigurarea condițiilor necesare educației on-line (calculatoare, tablete, table inteligente, infrastructuri de comunicații, acces la platforme on-line). ➢ Pregătirea tuturor profesorilor pentru utilizarea eficientă a infrastructurii în procesul de educație digitală. ➢ Lansarea unui program coerent de educație continuă a cetățenilor pentru adaptarea la evoluția tehnologiei comunicațiilor și calculatoarelor, a roboticii și inteligenței artificiale. 2. CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ ➢ Reorganizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare și orientarea cercetării inclusiv spre programe care să susțină economia și trecerea la economia digitalizată (noua revoluție industrială). ➢ Înființarea Fundației Române pentru Știință, cu fonduri publice și private, cu misiunea de a gestiona programe naționale de cercetare, politicile pentru cercetare-dezvoltare, infrastructura pentru cercetare, transferul tehnologic și valorificarea rezultatelor. ➢ Alocarea a cel puțin 2% din buget pentru susținerea programelor de cercetaredezvoltare și inovare, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor dezvoltate. ➢ Lansarea unui program național pentru stimularea creativității, inovării și invențiilor, cu aplicabilitate în economie și societate. ➢ Adoptarea unui program național pentru susținerea companiilor private și publice, românești sau internaționale, destinate dezvoltării de programe de cercetaredezvoltare-inovare în România. ➢ Crearea și susținerea centrelor de excelență în universități și institute de cercetare și a centrelor de transfer al cunoștințelor, inovațiilor și invențiilor în mediul economic. Întărirea cooperării între universități, institute de cercetare și mediul economic. 3. ECONOMIA ➢ Susținerea unui program național pentru dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar, aerian și implementarea tehnologiilor digitale pentru optimizarea mobilității. ➢ Susținerea unui program național pentru optimizarea activităților în mediul urban și rural, implementarea unor concepte precum „orașe inteligente“, „transport inteligent“, „clădiri inteligente“ ș.a. ACADEMIA ROMÂNĂ Calea Victoriei, nr. 125 | sector 1 | 010071 | Bucureşti | Tel: +40 21.212.97.57 ➢ Încurajarea și susținerea întreprinzătorilor pentru dezvoltarea industriei pe baza unor inovații și invenții românești. Identificarea unor domenii tehnologice și industriale care pot conduce la relansarea unor sectoare industriale cu capital autohton (mașini agricole, automobile, echipamente electrice și de automatizare, sisteme de programare, fabrici de ulei, fabrici de zahăr, produse chimice, industria de armament etc.) 4. AGRICULTURA ➢ Susținerea programului de irigații și valorificarea potențialului hidrologic natural al râurilor și lacurilor, înscris într-un program național de amenajare a terenurilor agricole. ➢ Inițierea și susținerea unui program național de împăduriri și refaceri a fondului forestier, precum și a perdelelor forestiere pentru protecția terenurilor agricole. ➢ Lansarea și susținerea unui program național pentru revigorarea sectorului zootehnic (creșterea porcilor, ovinelor, bovinelor) și valorificarea eficientă a produselor, prin crearea la nivel regional a combinatelor de prelucrare a laptelui, cărnii ș.a. ➢ Crearea unor ferme complexe, cu participarea statului și a mediului privat, pentru asigurarea necesarului de produse alimentare de calitate superioară. ➢ Crearea centrelor regionale de colectare, stocare și livrare de produse alimentare prin implicare direcțiilor județene pentru susținerea agriculturii. ➢ Susținerea directă a explotațiilor agricole generatoare de produse agroalimentare, necesare pieței interne (carne, lapte, legume, fructe și derivate ale acestora). 5. RESURSELE / ENERGIA ➢ Regândirea sistemului de exploatare și valorificare a resurselor minerale și energetice (gaze, petrol, cărbune, minereuri critice). ➢ Regândirea și reavizarea sistemului energetic național și a celui minier ca sisteme strategice aflate sub controlul statului. 6. SECURITATEA CIBERNETICĂ ➢ Crearea unui sistem național coerent de securitate cibernetică, în contextul creșterii complexității infrastructurilor și a vulnerabilităților determinate de noua revoluție industrială și de digitalizarea economiei și a societății. Pentru operaționalizarea unor asemenea obiective, se impune viziune, coerență și responsabilitate din partea factorilor de decizie. ACADEMIA ROMÂNĂ Calea Victoriei, nr. 125 | sector 1 | 010071 | Bucureşti | Tel: +40 21.212.97.57 În acest sens, sunt necesare acțiuni în următoarele direcții: A) Reconsiderarea rolului economic și social al statului și al parteneriatului public-privat. Statul reprezintă un agent economic sui generis, a cărui intervenție crește odată cu mărirea gradului de complexitate a economiei, cu extinderea globalizării, a digitalizării pe plan mondial, în contextul unor probleme majore, generate de dezastre naturale, pandemii, degradarea mediului. B) Investigarea atentă a problemelor legate de migrarea populației și de reducerea îngrijorătoare a numărului de locuitori din anumite zone; lansarea unui program de stopare a declinului demografic și de creștere a natalității. C) Asigurarea premiselor necesare și suficiente pentru refacerea economiei și dezvoltarea durabilă a României prin: – Îmbunătățirea stării de sănătate a populației; – Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă; – Asigurarea unui nivel de educație cât mai apropiat de cerințele economiei și societății moderne; – Promovarea și susținerea finanțării investițiilor publice și private, ca factor de creștere economică și de progres social; – Regândirea sistemului de împrumuturi și dobânzi pentru susținerea sectorului economic și a inițiativelor private; – Elaborarea unor măsuri și instrumente de creștere a eficienței economice și de protecție a mediului; – Conceperea și implementarea unor programe pentru creșterea rezilienței economice, a vitezei de recuperare a declinului economic și social; – Promovarea conceptelor legate de implementarea noii revoluții industriale, cu profunde consecințe în toate sectoarele socio-economice; – Acordarea unei atenții sporite schimbărilor structurilor industriei, comportamentului consumatorilor, pozițiilor pieței și atractivității sectoarelor; – Stimularea creativității și inovării pentru progresul social și economic al țării; – Refacerea încrederii populației în viitorul țării, în forța unității naționale; – Mobilizarea întregului potențial intelectual pentru relansarea societății românești și consolidarea prestigiului României, ca țară cu o economie modernă, cu un sistem de educație performant, cu un sistem de sănătate eficient, cu un program coerent de dezvoltare generală. ACADEMIA ROMÂNĂ Calea Victoriei, nr. 125 | sector 1 | 010071 | Bucureşti | Tel: +40 21.212.97.57 D) Valorificarea oportunităților oferite de Uniunea Europeană, cu rol complementar față de eforturile la nivel național, determinante pentru dezvoltarea socio-economică a țării pe termen mediu și lung. E) Operaționalizarea strategiei naționale de dezvoltare durabilă până în anul 2030, document oficial ca interfață la agenda ONU, cu accent pe noua paradigmă a dezvoltării durabile, având la bază reducerea inechități sociale și a sărăciei extreme. F) Participarea activă, cu resurse proprii și cu resurse atrase, la programul european „Green Deal“, cu impact major asupra ecosistemelor naturale la nivelul întregii țări, pentru creșterea eco-eficienței și a capacității de protecție a mediului. G) Constituirea unei comisii guvernamentale pentru analiza modului de gestionare a capitalului bancar, menită să vizeze rata dobânzilor, facilitățile privind perioada de grație și rambursare a creditelor, dobânzile subvenționate ș.a., precum și modul de susținere a capitalului bancar național public și privat. H) Elaborarea unui Program Național pentru gestionarea durabilă a resurselor minerale și a Programului Geologic Național de reevaluare a acestor resurse, cu recomandări de valorificare a lor. ➢ Academia Română își propune să organizeze periodic dezbateri pe teme de interes național, cu invitarea unor reprezentanți ai instituțiilor interesate, ai mediului de afaceri și ai factorilor de decizie. ➢ Academia Română se oferă să constituie un grup de lucru cu scopul analizării evoluției decalajelor în diferite domenii din țara noastră, în comparație cu statele dezvoltate din Europa; rezultatele urmează să fie publicate trimestrial, într-un buletin informativ cu menționarea principalilor indicatori la nivel național și internațional. ➢ Academia Română își manifestă disponibilitatea de a participa activ la elaborarea strategiei de dezvoltare a României pe termen mediu și lung. Biroul Prezidiului Academiei Române ACADEMIA ROMÂNĂ Calea Victoriei, nr. 125 | sector 1 | 010071 | Bucureşti | Tel: +40 21.212.97.57 Grupul de reflecție a fost alcătuit din: Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române Acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române Acad. Nicolae Anastasiu, Secția de Științe Geonomice, Academia Română Acad. Florin Filip, președintele Secției de Știința și Tehnologia Informației, Academia Română Acad. Nicolae Săulescu, Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Academia Română Prof.univ. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, director Institutul de Economie Națională Dr. Luminița Chivu, director Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu“ Dr. Marioara Iordan, director adjunct Institutul de Prognoză Economică Dr. Filip Cârlea, director Centrul de Promovare a Energiilor Regenerabile Prof.univ. Radu Munteanu, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Dr. Ovidiu Badea, director Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“
Actualitate
O nouă axă defensivă în Orientul Mijlociu: Arabia Saudită, Turcia și Pakistanul pun bazele unei alianțe de tip NATO
Liderii Arabiei Saudite, Turciei și Pakistanului au semnat astăzi un acord de apărare comună fără precedent, creând o alianță bazată pe principiul apărării colective. Pactul, ce amintește de structura NATO, vine într-un moment de tensiuni extreme în regiune și stipulează clar că orice agresiune armată împotriva unuia dintre cele trei state va fi considerată un atac împotriva tuturor membrilor.
Jurământul de la Mecca: Solidaritate islamică și interese strategice comune Documentul istoric a fost parafat de Prințul Moștenitor saudit Mohammed bin Salman, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și prim-ministrul pakistanez Muhammad Sharif, în cadrul summitului desfășurat în orașul sfânt Mecca. Semnatarii au invocat legăturile istorice profunde și „frăția” dintre cele trei națiuni, subliniind că acest pas este esențial pentru promovarea păcii și stabilității într-un climat marcat de incertitudine. Dincolo de retorica diplomatică, acordul vizează consolidarea descurajării colective și intensificarea cooperării militare la toate nivelurile.
Umbrela nucleară și parteneriatele tehnologice: O rețea defensivă complexă Acest nou tratat se suprapune peste acordul semnat anul trecut între Riad și Islamabad, care a plasat practic Arabia Saudită sub „umbrela nucleară” a Pakistanului. Includerea Turciei, stat membru NATO, adaugă o dimensiune strategică nouă, oferind Riadului și Islamabadului un acces facilitat la industria de apărare turcă, aflată într-o expansiune fulminantă. Deși oficialii de la Ankara subliniază că noul pact nu înlocuiește acordurile bilaterale existente, configurația trilaterală semnalează o schimbare majoră în arhitectura de securitate a regiunii.
Provocarea iraniană: Între descurajarea strategică și testul realității din teren Noua alianță ar putea fi testată mult mai curând decât se anticipa, pe fondul amenințărilor constante venite din partea forțelor susținute de Iran. În timp ce Washingtonul ar putea vedea cu ochi buni această redistribuire a responsabilităților de securitate între aliații săi regionali, unii analiști rămân sceptici cu privire la aplicabilitatea imediată a clauzei de apărare colectivă. Rămâne de văzut dacă, în cazul unui atac iminent din partea proxy-urilor Teheranului, Ankara și Islamabadul vor interveni militar pentru a proteja regatul saudit, transformând semnăturile de astăzi într-o realitate operativă.
Actualitate
Vânătoarea din orbită: Forța Spațială alocă 615 milioane de dolari pentru detectarea țintelor aeriene ultrarapide
O nouă strategie de supraveghere globală: Trei companii selectate pentru a revoluționa monitorizarea spațială
Forța Spațială a Statelor Unite accelerează eforturile de monitorizare a amenințărilor hipersonice și a țintelor aeriene cu mișcare rapidă, acordând comenzi de lucru în valoare totală de 615 milioane de dolari. Contractele vizează dezvoltarea unor sateliți de ultimă generație capabili să detecteze obiecte aflate în zbor dincolo de limitele radarului convențional. Beneficiarii acestor fonduri sunt companiile Rocket Lab, STR și un al treilea actor a cărui identitate rămâne protejată sub paravanul „securității operaționale”.
Această rundă de finanțare reprezintă o etapă esențială în programul SB-AMTI (Space-Based Airborne Moving Target Indicator), un mecanism contractual flexibil lansat în luna aprilie a acestui an. Inițiativa este gestionată de biroul de portofoliu pentru detecție și țintire spațială, având ca scop final crearea unei rețele de senzori orbitali care să elimine „zonele oarbe” în fața noilor tehnologii de zbor ale adversarilor.
Dincolo de hegemonia SpaceX: Diversificarea tehnologică devine prioritate națională
Decizia de a distribui aceste fonduri către mai mulți jucători din industria aerospațială marchează o schimbare de paradigmă. Deși SpaceX a dominat prima etapă a programului cu un contract masiv de 4,6 miliarde de dolari, precum și un acord suplimentar de 1,6 miliarde pentru lansări viitoare, oficialii americani subliniază importanța de a nu depinde de o singură soluție tehnică.
Col. Ryan Frazier a explicat că nucleul acestei noi etape este diversificarea capacităților. Prin explorarea unor inovații și tehnologii unice, Forța Spațială urmărește să obțină avantaje de performanță distincte, garantând că armata va dispune de cea mai avansată tehnologie disponibilă pe piață. Această abordare multi-vectorială este văzută ca o plasă de siguranță strategică în fața evoluțiilor imprevizibile din teatrele de operațiuni.
Revoluția „Flatellites”: Rocket Lab propune o arhitectură inovatoare pentru Neutron
Dintre contractorii anunțați, Rocket Lab se detașează cu o cotă de 397 de milioane de dolari. Compania cu sediul în California va dezvolta și opera o constelație de „Flatellites” – un design revoluționar de sateliți plați, optimizați pentru comunicare de mare bandă și latență scăzută.
Aceste platforme orbitale vor fi transportate în spațiu de noua rachetă Neutron, un lansator de clasă grea programat pentru primul zbor spre finalul acestui an, de la complexul din Wallops Island, Virginia. Designul plat permite optimizarea spațiului în interiorul rachetei, facilitând desfășurarea rapidă a unor rețele vaste de senzori, esențiale pentru detectarea țintelor mobile în timp real.
Misterul celui de-al treilea jucător: Securitatea operațională ascunde identitatea unor contractori cheie
Un aspect neobișnuit al acestui anunț este menținerea sub anonimat a celui de-al treilea beneficiar al contractului. Purtătorii de cuvânt ai comandamentului au precizat că decizia este dictată strict de protocoalele de securitate operațională (OPSEC), menite să protejeze profilurile misiunilor sensibile și capacitățile specifice dezvoltate.
Această practică a Pentagonului, de a ascunde detaliile despre contractori și valorile exacte ale premiilor, devine din ce în ce mai frecventă. Justificarea oficială este nevoia de a preveni transferul de informații strategice către puteri rivale precum China. Utilizarea unor vehicule contractuale non-tradiționale permite ocolirea cerințelor standard de raportare publică, oferind armatei o mai mare libertate de mișcare, dar și un grad sporit de discreție în cursa pentru supremație tehnologică în spațiul cosmic.
Actualitate
Senatul respinge cererile lui Trump: fără un miliard de dolari pentru cuirasatul „Trump-class”
Senatul a prezentat o rezoluție de continuare bipartizană care va menține finanțarea guvernului federal până pe 11 decembrie, dar a refuzat în mod clar cererea Casei Albe de a aloca un miliard de dolari pentru programul cuirasatului Trump-class. Măsura urmărește să evite închiderea parțială a guvernului la 1 octombrie, când începe anul fiscal 2027.
Diferențe majore față de varianta Camerei Reprezentanților
Rezoluția Senatului diferă substanțial de cea adoptată deja de Cameră. În timp ce varianta Camerei asigură finanțare doar până pe 4 decembrie, Senatul propune o prelungire mai lungă. Mai important, senatorii au respins majoritatea cererilor de excepții bugetare (anomalii) solicitate de Pentagon, în special cele legate de apărare.
Respingerea finanțării pentru cuirasatul Trump-class
Una dintre cele mai importante cereri respinse a fost alocarea de un miliard de dolari pentru începerea lucrărilor de propulsie nucleară a viitorului cuirasat Trump-class. Fără această excepție, Pentagonul nu ar putea demara achizițiile anticipate necesare construcției navei. Senatul a decis să nu includă această sumă în rezoluție.
Fără flexibilitate pentru contractele multianuale de muniții
Senatorii au respins, de asemenea, o cerere importantă care ar fi permis Pentagonului să angajeze fonduri pentru cinci programe majore de muniții: interceptoarele PAC-3 pentru sistemul Patriot, rachetele de croazieră Tomahawk, rachetele aer-aer AMRAAM și două variante ale rachetelor Standard Missile-3. Fără această derogare, guvernul riscă penalități de anulare a contractelor multianuale din cauza cantităților negociate anterior.
În locul acestor flexibilități, Senatul a inclus doar prevederile standard care interzic Pentagonului să inițieze programe noi sau contracte multianuale folosind fondurile din rezoluția de continuare.
Fără scutire de la reducerile automate de cheltuieli
O altă cerere respinsă a vizat scutirea fondurilor de reconciliere aprobate anul trecut de la mecanismul de sechestrare (reduceri automate). Fără această excepție, aproximativ 8% din fondurile neangajate ar deveni indisponibile.
Următorii pași în Congres
Senatul urmează să voteze rezoluția în această săptămână, înainte de începerea vacanței de august. Camera Reprezentanților, deja în pauză, și-a adoptat propria variantă pe 21 iulie. Cele două texte vor trebui fie unificate, fie una dintre camere va trebui să adopte varianta celeilalte, pentru ca proiectul să ajungă pe masa președintelui Donald Trump.
Președinta Comisiei de buget din Senat, Susan Collins, a descris rezoluția drept „un pas important” pentru evitarea închiderii guvernului, în timp ce senatoarea Patty Murray a salutat faptul că textul limitează cererile de noi fonduri și flexibilități pentru Pentagon.
-
Exclusivacum 3 zile„Jos labele de pe Ministrul Barbu!”: Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină
-
Exclusivacum 3 zileDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXII. Împăratul” fără coroană al xanaxului: Cum a rămas incompatibilul Marcel Bălan cu buza umflată și cu DGIPI-ul la ușă
-
Exclusivacum 3 zileDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXI. EDIȚIE SPECIALĂ:– ZOOTEHNIE PENALĂ ȘI TRĂDARE LA BĂICOI
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXIV: CUM A RĂMAS „IUDA” CU BUZA UMFLATĂ ȘI CLANȚA LINSĂ
-
Exclusivacum 5 zileDe la cai „intact dopați” la autobuze îngropate în datorii: Imperiul lui Nae de pe hipodrom și din TCE
-
Exclusivacum 2 zileSezonul XXXIII al „Grădiniței de Cadre”: REPUBLICA PENALĂ PRAHOVA: DE LA ACADEMIA DE CĂMĂTĂRIE, LA PUMNI ÎN GURA COPIILOR SUB PRIVIREA BLÂNDĂ A POLIȚIEI
-
Exclusivacum 3 zileProcurorul (ex) „Portocală” la prânz, cu justiția la desert: Fostul procuror-fabrică de dosare se plimbă cu Mercedes-ul pe cazul „viața bună”
-
Exclusivacum 18 oreFABRICA DE CHESTORI „CU DEDICAȚIE”: CUM VREA ANP SĂ DISTRIBUIE STELUȚE AURII PRIN SPATELE LEGII



