Actualitate
Povestea lui Ovi D. Pop, artistul fotograf care a adus numele României pe poziția 9 a celui mai prestigios top al fotografiei mondiale: „Până să descopăr partea artistică a fotografiei, a trebuit să trec printr-o perioadă dificilă din viaţa mea”
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Artistul fotograf orădean Ovi D. Pop a reușit să aducă numele României pe poziția 9 în prestigiosul top realizat de Photographic Society of America (PSA), un veritabil „clasament WTA” în arta fotografică. PSA este singura organizație acreditată pentru a realiza topuri mondiale anuale. Fotografia sa, „6 chairs”, care surprinde diferite stadii ale maternității, a fost selectată din alte mii de fotografii pentru a ilustra catalogul anual ”Who’s Who in Photography” din iunie 2020, o poziție râvnită de zeci de mii de fotografi din întreaga lume.
Relația lui Ovi D. Pop cu aparatul foto a început acum 30 de ani, așa cum el însuși mărturisește în prezentarea autobiografică.

În mai puțin de șapte ani de când a descoperit latura artistică a fotografiei, Ovi D. Pop a ajuns între primii zece artiști fotografi ai lumii
Au trecut de atunci mai bine de 20 de ani până să decidă să se concentreze exclusiv asupra fotografiei artistice. Din 2013, a ales un nou parcurs pe care, spune el, l-a descoperit într-un moment critic din viața sa. În mai puțin de șapte ani, Ovi D. Pop a ajuns între primii zece artiști fotografi ai lumii, devansând cel puțin alți 10.000 de artiști fotografi care participă la concursuri internaționale.

„Fotografia este pentru mine mai mult decât o pasiune, este un mod de viață, la care ia parte inclusiv familia mea. Cel mai mândru sunt atunci când obțin premii pentru fotografii, care îi înfățișează pe fiul meu sau pe soția mea. Ei sunt foarte implicați în proiectele mele fotografice și pentru mine este foarte importantă susținerea lor. Fără ei, cu siguranță, nu aș avea succesul pe care îl am”, mărturisește artistul.
Photographic Society of America (PSA) este cea mai prestigioasă organizație mondială din domeniul fotografiei
Înființată în 1934, Societatea este destinată fotografi lor profesioniști și „amatorilor seriosi”, așa cum se arată în descrierea organizației și are membri în peste 80 de țări. Anual, PSA realizează un top mondial, fiind singura organizație care este acreditată să facă acest lucru. În anul 2019, așa cum recent a anunțat PSA, fotograful orădean Ovi. D. Pop a intrat în clasamentul mondial pe locul nouă, fiind primul artist român care reușește o astfel de performanță – atât la categoria PID (Pictorial Divison) Color, cât și la Mono.
Punctajul obținut de Ovi D. Pop a fost 3690, față de 5.141, punctajul fotografului clasat pe primul loc (Yuk Fung Garius, Honk Kong), la Color, și 3733, față de 5188, punctajul realizat de același ocupant al locului I, Yuk Fung Garius, la Mono.
Pentru a intra în clasamentul PSA, artiștii fotografi sunt punctați atât pentru fotografiile care le-au fost acceptate în saloanele și competițiile internaționale de fotografi e, cât și pentru participarea în jurii internaționale.

Ovi D. Pop: „Ca la tenis, şi la noi este un singur top mondial, alcătuit de Photographic Society of America”
În anul 2019, Ovi D. Pop a fost prezent în peste 25 de astfel de jurizări, realizate inclusiv online, în peste 12 țări. Este de menționat faptul că, anual, peste 10.000 de fotografi din lume participă la astfel de competiții, însă doar 5% dintre aceștia ajung în topurile PSA.
„Ca la tenis, şi la noi este un singur top mondial, alcătuit de Photographic Society of America. Acest clasament este realizat anual, pe seama rezultatelor obţinute. Practic, este o medie a fotografiilor acceptate la concursuri, notele obţinute de acele fotografii şi numărul de juraţi care au ierahizat fotografiile unui concurs sau salon. În acest top, în ultimii zece ani, colegul Nagy Lajos s-a clasat în top 30, în anul 2014, la categoria «natura». Eu am intrat prima dată în acest top în anul 2015, iar un an mai târziu am fost pe locul 30 la categoria «monochrome». În 2017, am fost clasat pe locul 26 la aceeaşi secţiune. Atunci şi orădeanca Valentina Stan a fost pe locul 30 la secţiunea «travel»”, a declarat Ovi D. Pop, care a mulţumit soţiei sale, Antonia Pop, precum şi modelelor sale, pentru susţinere.

Artistul mărturisește, într-un interviu pentru presa locală, că drumul până aici nu a fost ușor.
„Armonie… Cu greu mi-am găsit acest drum. Având o firmă de publicitate de 22 de ani, le-am creat multora imagine, de asemenea, am scos multe cărţi cu Oradea şi judeţul Bihor, care conţineau fotografiile mele. Însă, până să descopăr partea artistică a fotografiei, a trebuit să trec printr-o perioadă dificilă din viaţa mea. Fotografia mi-a adus împlinire, fericire, mulţi prieteni dar a atras şi destui rău-voitori”, a mărturisit Ovi D. Pop.
În catalogul „Who’s Who in Photography PSA Worldwide 2019”, fotografia „Six chairs” realizată de Ovi D. Pop a fost aleasă pentru ilustrare la categoria PID Mono
În acest top mondial, artistul fotograf orădean Ovidiu D. Pop s-a clasat pe locul IX, atât la categoria color, cât şi la monochrome. În acest top au fost cuprinşi peste 10.000 de artişti fotografi din întreaga lume, care participă la concursuri de artă fotografică.

Artistul spune că, în fiecare an, călătorește 2-3 luni, și a avut mai multe expoziţii personale în Oradea, Carei Cluj Napoca, Valea lui Mihai, Hajduszoboszló, Gyula, Bruxelles, Cernăuţi, respectiv mai multe expoziţii de grup în: Cluj Napoca, Bucureşti, Szeged, Budapesta, Bratislava, Kosice, Cernăuţi, Ujhorod, Chişinău, Kolkatta, Shenzen, Guangzhou şi în Macau.
„Toate acestea, însă, nu le cuantific în ani, ci în realizări şi în bogăţia momentelor pe care am reuşit să le surprind cu ajutorul luminii şi a umbrelor. Aparatul foto este canalul prin care reuşesc să redau ceea ce văd cu ochii şi cu sufletul”, spune artistul.
A câștigat sute de medalii de aur și trofee în peste 70 de țări, dar a și jurizat în cadrul mai multor Saloane Internaţionale de fotografie din România, Croaţia, India, Italia, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Ecuador, Australia, China, Georgia şi Ucraina.
Actualitate
E-2D Advanced Hawkeye intră într-o nouă etapă: modernizarea radarului aeropurtat va fi finalizată până la sfârșitul deceniului
Programul Block II a trecut testul critic al proiectării
Avionul american de avertizare timpurie E-2D Advanced Hawkeye urmează să primească una dintre cele mai ample modernizări de la intrarea sa în dezvoltare. Programul Block II a trecut analiza critică a proiectării, o etapă esențială prin care se verifică dacă noul sistem îndeplinește cerințele operaționale stabilite.
Depășirea acestui prag deschide calea pentru livrarea primelor aeronave modernizate până la sfârșitul anilor 2020, potrivit informațiilor furnizate de Marina Statelor Unite și de compania producătoare.
Modernizarea va include un cockpit redesenat, o arhitectură deschisă pentru sistemele de misiune și o putere de calcul semnificativ îmbunătățită.
Arhitectură deschisă și tehnologii mai ușor de integrat
Unul dintre principalele obiective ale programului Block II este introducerea unei arhitecturi Open Mission Systems. Aceasta va permite înlocuirea mai rapidă a componentelor devenite depășite și integrarea unor tehnologii noi fără dependență de soluții proprietare.
Noua arhitectură ar trebui să reducă problemele asociate cu învechirea pieselor și să permită actualizări tehnologice mai rapide, pe măsură ce apar noi cerințe operaționale.
Modificările aduse cockpitului și sistemelor de zbor sunt concepute pentru a reduce volumul de muncă al piloților și pentru a îmbunătăți imaginea operațională asupra câmpului de luptă. Echipajele vor putea astfel să se concentreze mai mult asupra misiunilor complexe de coordonare și conducere a operațiunilor aeriene.
Un centru aeropurtat pentru comanda și controlul luptelor
E-2D Advanced Hawkeye este o aeronavă tactică de avertizare timpurie, capabilă să opereze de pe portavioane. Elementul său distinctiv este radarul de mari dimensiuni, montat deasupra fuselajului, care detectează amenințările aflate la distanță și furnizează informații esențiale pentru forțele participante la luptă.
Echipajul aeronavei nu se limitează la supravegherea spațiului aerian. Operatorii pot coordona alte platforme și pot contribui la gestionarea întregului dispozitiv militar, transformând E-2D într-un nod aeropurtat de comandă și control.
Prin modernizarea Block II, avionul ar urma să-și păstreze rolul de principal centru aerian pentru coordonarea operațiunilor, oferind forțelor navale capacități mai reziliente și mai eficiente într-un mediu maritim contestat.
Testele de zbor încep în 2029
Testarea în zbor a noilor sisteme este programată să înceapă în anul fiscal 2029. Compania producătoare intenționează să aplice modernizarea atât aeronavelor deja aflate în serviciu, cât și avioanelor noi care vor fi construite în perioada următoare.
Producătorul consideră programul Block II cea mai importantă actualizare realizată de la dezvoltarea modelului E-2D. Primele aeronave modernizate sunt așteptate să fie livrate până la sfârșitul deceniului.
Depășirea analizei critice a proiectării marchează finalizarea unei etape importante pentru echipele implicate și confirmă direcția tehnică aleasă pentru modernizarea aeronavei.
E-2D poate coordona mai multe tipuri de misiuni
Deși rolul principal al aeronavei este asigurarea comenzii și controlului aerian, E-2D poate sprijini simultan mai multe tipuri de operațiuni.
Printre acestea se numără coordonarea atacurilor aeriene, sprijinirea forțelor terestre și gestionarea misiunilor de căutare și salvare. Capacitatea de a administra misiuni desfășurate în paralel crește valoarea aeronavei în cadrul operațiunilor complexe, în care avioane de luptă, bombardiere, elicoptere, drone, nave și submarine trebuie să acționeze sincronizat.
Aeronava a fost implicată în operațiuni împotriva Iranului
E-2D Advanced Hawkeye a participat recent la Operațiunea Epic Fury împotriva Iranului, într-un dispozitiv militar american care a inclus bombardiere, avioane de luptă, elicoptere, drone de atac unidirecționale, distrugătoare și submarine.
Prezența aeronavei într-o astfel de operațiune evidențiază rolul său în coordonarea forțelor și în furnizarea unei imagini comune asupra situației tactice.
E-2D, soluție de rezervă pentru apărarea aeriană americană
În trecut, Pentagonul a analizat posibilitatea renunțării la programul aeronavei E-7 Wedgetail, destinată Forțelor Aeriene, și achiziționării unui număr suplimentar de E-2D ca soluție temporară.
Planul a întâmpinat opoziție în Congres, iar dezvoltarea E-7 a fost reluată ulterior. Discuția a demonstrat însă importanța acordată de armata americană aeronavelor capabile să furnizeze avertizare timpurie și să coordoneze forțele de pe câmpul de luptă.
Japonia operează deja aeronava, Franța o va primi în 2027
Statele Unite nu sunt singura țară care utilizează E-2D Advanced Hawkeye. Japonia operează deja acest tip de aeronavă, iar Franța este așteptată să primească primul său exemplar în 2027.
Prin modernizarea Block II, E-2D va beneficia de sisteme mai flexibile, o capacitate de procesare sporită și o integrare mai rapidă a noilor tehnologii. Obiectivul este ca aeronava să rămână un element central al operațiunilor aeriene și navale americane într-un mediu de securitate tot mai complex.
Actualitate
Casa Albă accelerează ofensiva pentru supremația dronelor americane
Aproape 100 de reprezentanți ai industriei și administrației, reuniți la Washington
Administrația Trump își intensifică eforturile pentru dezvoltarea producției interne de drone. Aproape 100 de reprezentanți ai companiilor și ai instituțiilor guvernamentale s-au reunit la Eisenhower Executive Office Building, în cadrul primei ediții a evenimentului „Drone Dominance”, organizat la Casa Albă.
La întâlnire au participat reprezentanți ai aproximativ 40 de companii, care au primit informații despre direcțiile strategice ale administrației în domeniul sistemelor aeriene fără pilot. Printre oficialii prezenți s-au numărat Sebastian Gorka, director principal pentru combaterea terorismului în cadrul Consiliului Național de Securitate, Emil Michael, subsecretarul Apărării pentru cercetare și inginerie, și Kelly Loeffler, șefa Administrației pentru Întreprinderi Mici.
Obiectivul Washingtonului: nu doar suficiență, ci dominație
În discursul adresat participanților, Emil Michael a subliniat că Statele Unite nu urmăresc doar să atingă un nivel minim de producție sau să ajungă la paritate cu adversarii.
Obiectivul declarat este ca industria americană să devină capabilă să producă suficiente drone pentru a obține un avantaj clar în plan operațional și strategic.
Evenimentul face parte dintr-o abordare guvernamentală mai amplă, menită să consolideze producția internă într-un moment în care producătorii trebuie să răspundă simultan cerințelor Departamentului Apărării, reglementărilor Administrației Federale a Aviației și noilor restricții privind utilizarea materialelor și mineralelor strategice provenite din Rusia, Iran, Coreea de Nord și, în special, China.
Investiții de sute de milioane de dolari pentru industria americană
Pentru sectorul apărării, administrația promite noi investiții destinate extinderii capacităților de producție și consolidării lanțurilor de aprovizionare.
Un exemplu recent este un împrumut condiționat în valoare de 820 de milioane de dolari acordat companiei Performance Drone Works prin intermediul Office of Strategic Capital. Autoritățile au anunțat că, în următoarele două săptămâni, ar putea fi prezentate și alte acorduri similare.
Finanțările urmăresc dezvoltarea unei baze industriale capabile să răspundă cererii militare și să reducă dependența de furnizorii externi pentru componente critice.
Companiile au primit acces direct la instituțiile guvernamentale
După sesiunile de dimineață, participanții au putut vizita o expoziție organizată sub forma unui târg, unde mai multe instituții și structuri guvernamentale au avut standuri proprii.
Printre acestea s-au aflat Departamentul Apărării, inclusiv structura responsabilă de portofoliul autonomiei, Departamentul Comerțului, Administrația pentru Întreprinderi Mici, Export-Import Bank of the United States, Departamentul pentru Securitate Internă și Administrația Federală a Aviației.
Companiile au avut astfel ocazia să discute direct despre finanțare, reglementări, exporturi, securitatea lanțurilor de aprovizionare și oportunitățile de participare la programele militare.
De la baterii și camere la senzori și motoare
Evenimentul nu s-a adresat exclusiv producătorilor de drone complete. La reuniune au participat și companii care dezvoltă componente esențiale pentru aceste sisteme, precum baterii, camere video, senzori termici și motoare.
Această abordare reflectă intenția administrației de a construi un ecosistem industrial complet, capabil să susțină producția de drone de diferite dimensiuni și categorii, de la platforme de supraveghere până la aparate de atac.
Ordinul executiv a declanșat reorganizarea sectorului
Evenimentul de la Casa Albă a avut loc la puțin peste 14 luni după ce președintele Donald Trump a semnat, în iunie 2025, ordinul executiv intitulat „Unleashing American Drone Dominance”.
În luna următoare, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a emis o directivă menită să reducă procedurile birocratice și să accelereze dezvoltarea, achiziția și introducerea dronelor în serviciul militar.
De atunci, Pentagonul a adoptat mai multe măsuri pentru punerea în aplicare a inițiativei. Printre acestea se numără crearea unei structuri dedicate portofoliului autonomiei, elaborarea unor planuri pentru alocarea a aproape 55 de miliarde de dolari către Defense Autonomous Warfare Group și dezvoltarea programului Drone Dominance.
Pentagonul pregătește un miliard de dolari pentru drone de atac
Programul Drone Dominance este prezentat drept un mecanism prin care Pentagonul intenționează să cheltuiască un miliard de dolari în următorii doi ani pentru achiziția de drone mici, destinate misiunilor de atac.
Pentru selectarea furnizorilor, Departamentul Apărării organizează competiții succesive, în cadrul cărora companiile trebuie să își demonstreze capacitățile tehnologice și operaționale.
Prima rundă, denumită Gauntlet 1, s-a concentrat pe drone mici, de tip „one-way attack”, proiectate să lovească ținta fără a reveni la bază. Potrivit datelor publice, 11 companii au primit contracte pentru livrarea a 24.320 de astfel de arme aeriene.
A doua rundă vizează drone cu încărcături letale
Pentru Gauntlet 2, Pentagonul a selectat 19 companii care au fost invitate să își testeze dronele la Fort Carson, în statul Colorado.
Demonstrațiile, programate în această lună, includ platforme echipate cu diverse încărcături letale. Companiile cu cele mai bune rezultate ar putea primi o parte din contractele pentru furnizarea celor 60.000 de drone pe care Departamentul Apărării estimează că le va comanda în cadrul acestei etape.
Prin aceste programe, administrația americană încearcă să transforme producția de drone într-o capacitate industrială strategică, susținută de finanțare federală, cerere militară și reguli menite să limiteze dependența de lanțurile de aprovizionare controlate de rivali geopolitici.
Actualitate
Armata SUA integrează inteligența artificială în noua arhitectură de comandă și control
Armata americană dezvoltă componenta de inteligență artificială a arhitecturii Next Generation Command and Control (NGC2) împreună cu firma de software și tehnologie Striveworks, au declarat oficiali militari americani.
Anunțul vine într-un moment în care armata se pregătește să extindă, anul viitor, utilizarea platformei la nivel de corp de armată, cu o atenție specială acordată operațiunilor din regiunea Indo-Pacifică.
Mai multe date, presiune mai mare asupra structurilor de comandă
Trecerea de la nivelul diviziei la cel al corpului de armată va presupune procesarea unui volum considerabil mai mare de date și informații provenite din sisteme software, senzori și surse operaționale.
Joseph Welch, responsabil pentru achiziții în domeniul comandamentului, controlului și contracarării sistemelor de comandă adverse, a explicat că extinderea operațională va crește importanța instrumentelor bazate pe inteligență artificială.
Aceste soluții vor avea rolul de a sprijini procesarea informațiilor și de a ajuta comandanții să ia decizii într-un ritm adecvat unui câmp de luptă dominat de fluxuri de date în timp real.
Striveworks va construi fundația AI a sistemului NGC2
În luna iunie, Armata SUA a anunțat că Anduril va dezvolta stratul de date de bază al arhitecturii NGC2. Acesta este considerat fundația sistemului, deoarece oferă un cadru comun pentru aplicațiile software și serviciile care urmează să fie integrate.
Striveworks va completa această infrastructură prin dezvoltarea stratului de inteligență artificială. Compania, cu sediul în Austin, Texas, este specializată în operațiuni AI și în gestionarea modelelor utilizate pentru analiza datelor.
Obiectivul este transformarea volumului uriaș de informații colectate de pe câmpul de luptă în date utile pentru misiune. Potrivit directorului general al companiei, Jim Rebesco, activități care necesită astăzi ore întregi de muncă din partea statelor-majore ar putea fi realizate în doar câteva secunde.
De la drone și senzori la decizii operative
Noua arhitectură este concepută pentru a reuni date provenite de la drone, senzori și alte fluxuri operaționale. Cantitatea de informații generată de aceste sisteme depășește însă capacitatea de procesare manuală a personalului militar.
Stratul de date ar urma să elimine izolarea informațiilor în sisteme separate, în timp ce componenta AI va permite asocierea modelului potrivit cu setul de date relevant și cu obiectivul specific al misiunii.
În același timp, arhitectura va păstra mecanismele de supraveghere umană și de guvernanță, astfel încât rezultatele furnizate de algoritmi să poată fi verificate și utilizate în condiții de încredere operațională.
Testele de la nivel de divizie fac loc extinderii regionale
Prototipurile NGC2 au fost deja testate la nivelul diviziilor 4 Infanterie și 25 Infanterie. Următoarea etapă presupune adaptarea arhitecturii pentru operațiuni la nivel de corp de armată, unde volumul și complexitatea datelor sunt semnificativ mai mari.
În anul fiscal 2027, armata intenționează să introducă și să extindă sistemul în cadrul I Corps, cu sediul la Joint Base Lewis-McChord, în statul Washington. Structura are responsabilități asupra unităților americane desfășurate în regiunea Asia-Pacific.
Un registru comun pentru algoritmi și modele AI
Striveworks va furniza mai multe funcții esențiale pentru componenta de inteligență artificială: un registru de modele, instrumente de validare, mecanisme de implementare și sisteme de monitorizare.
Această infrastructură va permite urmărirea modelelor pe întregul lor ciclu de utilizare — de la dezvoltare și testare până la implementarea în teren și supravegherea performanței.
Un alt obiectiv este crearea unui depozit comun pentru algoritmii dezvoltați de militari și de alte structuri pentru nevoi specifice. În loc ca un model să rămână disponibil doar unei singure unități, acesta va putea fi accesat și adaptat de alți utilizatori din ecosistemul NGC2.
Armata vrea să reducă timpul dintre dezvoltare și utilizare
Prin stabilirea unor standarde comune, noul strat AI va permite integrarea mai rapidă a unor tehnologii dezvoltate de industrie sau de structurile militare.
Sistemul ar trebui să reducă intervalul dintre apariția unei noi capabilități și folosirea ei efectivă în operațiuni. În loc ca adoptarea unui algoritm să dureze luni sau ani, unitățile ar putea beneficia de soluții noi într-un timp mult mai scurt, cu condiția ca acestea să fie validate și compatibile cu arhitectura comună.
NGC2 este astfel construită ca o infrastructură digitală menită să unifice comunicațiile de pe câmpul de luptă, să elimine blocajele dintre sistemele informatice și să accelereze procesul de decizie la nivel tactic și operațional.
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 2 zileEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 3 zileMEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar
-
Exclusivacum 4 zileBombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică
-
Exclusivacum o ziOrganigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum 3 zileOperațiunea „Reorganizarea”: cum vrea MEDAT să taie statul în felii și să-l servească intereselor de partid



