AZI

Din cotidianul „Dreptatea” reţinem ca administraţia şi redacţia nu au sediu. Dar „R. L.” divulga că secţia de presă a partidului are. Tot nomenclatura!
–––––––––––––
Domnul Robu este atacat furibund pe motive de imoralitate, lichelism, arivism şi oportunism politic. De domnul Corneliu-Vadim Tudor.

EVRIKA!

Luni, la emisiunea în limba maghiară a Televiziunii Române, domnul Gheza Seoci, secretar al U.D.M.R., a declarat că după unificarea Germaniei pentru care  îi feiicită pe germani, aşteaptă cu nerăbdare „să ne unim şi noi cu Ungaria de vest!”. Pe unde ?
–––––––––––––
Clubul G.D.S.S. are de acum şi o secţie de handbal, formată din cei opt tineri români de naţionalitate maghiară, cărora li s-a refuzat azilul politic în Suedia. Dacă n-a ajuns preşedinte al României domnul Liiceanu poate aspira măcar la preşedinţia Federaţiei Române de Handbal.

Nu există, probabil, în istoria întregii vieţi politice româneşti un caz cît de cît asemănător cu cel pe care-l etalează, cu incredibilă nonşalanţă, domnul Gheorghe Popilean. Escroc notoriu, condamnat în mai multe rînduri şi pe diverse termene pentru înşelăciuni, domnia sa şi-a descoperit, după revoluţie, vocaţia de om politic. Mai precis, cu nasul său versat, a descoperit o posibilitate facilă şi aparent onorabilă de a-şi practica talentele ilicite pe spezele statului: a devenit fondator şi conducător de partid. Şi nu numai oarecare ci chiar partidul republican creştin — în speranţa, probabil, că în acest fel Dumnezeu o să mai închidă un ochi la isprăvile sale. Am avut privilegiul de a ne ţine cititorii la curent cu majoritatea performanţelor politice ale domnului Popilean (cu excepţia celei referitoare la numărul de voturi obţinut în alegeri, din motive… obiective!) acestea constituindu-se, în timp, într-o veritabilă epopee pe care ne-am permis să o numim „Popiliada”. Profitînd din plin de jena şi timiditatea poliţiei şi de „orbul” Procuraturii, preşedintele de partid exclus la ultima reuniune a acestuia, revine in forţă: la 20 iulie, Gheorghe Popilean a convocat, totuşi, un congres extraordinar al partidului din care nu mai face parte, cu următoarea stupefiantă ordine de zi: raport asupra activiţăţii desfăşurate de P.R.C. între 10 aprilie şi 20 iulie (şi a fost activitate, nu glumă); măsuri, de perfecţionare a activităţii (ce pungăşii i-or mai fi trecut prin cap?) şi excluderea din  partid a… actualei conduceri a partidului considerată disiden-

Octavian ANDRONIC

_{(Continuare în pag. a Ill-a)
–––––––––––
(Urmare din pag. I)}

tă! Pomposul comunicat prezentat „Rompresului“ dă amănunte în legătură cu cei excluşi, anunţînd triumfător, că partidul dispune la această oră de impresionantul efectiv de 535 persoane. Probabil că numărătoarea s-a făcut pe principiul steagurilor lui Pristanda.
Lăsînd însă gluma la o parte, ne întrebăm, cu firească uimire: cît timp îşi va mai bate joc de opinia publică şi de autorităţi (în faţa cărora are de răspuns în legătură cu delapidarea unei jumătăţi de milion de lei din subvenţiile primite de la stat pentru partidul său) acest individ pentru  care morala şi bunul simţ nu valorează nici cît două cepe degerate? Cît va mai dura această sinistră şi jenantă „popiliadă”, de natură să-şi pună amprenta de primitivism asupra întregii noastre vieţi politice?

Ziarul Libertatea din 27 iulie 1990 pag. 1-a

Economia de piaţă
​Caricatură de ANDO

SUEDIA REFUZĂ SĂ ACORDE AZIL POLITIC UNOR SPORTIVI ROMÂNI

Opt tineri români, care nu s-au mai întors în ţară, după un turneu de handbal disputat în Suedia, nu au obţinut azil politic în această ţara, aşa cum au cerut, şi au fost expulzaţi la 24 iulie în România, s-a anunţat dintr-o sursă a poliţiei.
Cei opt tineri, în vîrstă de 17—18 ani, aparţin minorităţii maghiare din România şi au cerut azil politic în Suedia, afirmînd că sînt oprimaţi, şi că nu au nici un viitor în ţara lor.
Potrivit serviciilor suedeze de imigrare, fiecare caz a fost analizat în mod individual, dar aceste cazuri ţineau mai mult de condiţii sociale decît politice. Avocatul celor opt tineri a făcut apel în urma hotărîrii autorităţilor suedeze, sperînd să mai poată amîna expulzarea, dar fără succes.
Tinerii au cerut să fie expulzaţi în Ungaria, dar şi această cerere a fost respinsă de autorităţile suedeze. Cei opt români au fost îmbarcaţi miercuri dimineaţă, în avionul Goteborg – Copenhaga, urmînd ca de aici să ajungă la Bucureşti cu un avion Tarom.

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• POŞTA RUBRICII  No Comment

În peisajul publicistic actual mi-a fost dat să citesc multe aberaţii, vulgarităţi. Aproape că am devenit imun la ele. Totuşi, colaboratorul dv. care nu are curajul de a-şi divulga numele, semnînd „Ambidextru” depăşeşte, orice limită. Desigur, oricine are dreptul la opinii personale, chiar la convingeri inumane, precum xenofobia sau mizantropia. Însă a te exprima ascuns după un pseudonim nu este tocmai un act de bărbăţie. Păcat că sub pretextul libertăţil (doar aşa se cheamă gazeta, nu?) publicaţi mojicii ultranaţionalişte, cum nici legionarii, nu şi-ar fi permis.
Ultimul exemplu îl avem în numărul din 17 iulie.
Cum vă permiteţi să batjocoriţi. numele unor personalităţi din U.D.M.R.? Indiferent de convingerile dv. politice, ar trebui să ştiţi că orice om are dreptul de a i se scrie numele corect, ortografic. Dacă nu sînteţi de acord cu opiniile respectivelor personalităţi, vă priveşte. Dar nu uitaţi că ei reprezintă totuşi sute de mii de alegători, de contribuabili, de cetăţeni. Nu ştiu de unde a scos dl. „Ambidextru”. aberaţia că maghiarii ar avea obiceiul de a scrie „Roman Peter“ sau „lliescu Janos”, dar eu am văzut nu, o dată scris „Gheorghe Doja” sau chiar „Al. Petofi”. Aşa că…
În ce priveşte aluziile Ia „hortismul” U.D.M.R.-ului, ele, sînt lipsite nu doar de justificare, ci şi de orice bun gust. Batjocorind oameni precum Tokes Laszlo, Doina Cornea sau Gabriel Liiceanu, v-aţi gîndit că fără ei — şi alţii ca ei — poate că România ar, mai geme sub clanul Ceauşescu? Ori, poate, domnilor, foşti lăudători de la „Informaţia“”, care abia v-aţi „reorientat” nici nu v-ar deranja? Atunci ar continua, în voie acţiunea de „purificare” a ţării? Caci, nu-i aşa, evreii au plecat deja, germanii abia mai  sînt, doar maghiarii au mai rămas să vă deranjeze?
Domnilor, nu vă mai străduiţi să-l depăşiţi     în josnicie pe C.V. Tudor. Sînt destule probleme reale de care să vă ocupaţii: corupţia, degradarea morală, avorturile, delinevenţa. Astfel, cu asemenea practici vă miraţi că Europa civilizată refuză să primească România?
Dumnezeu să vă dea înţelepciune să vă opriţi la timp pe drumul periculos pe care v-aţi angajat.

Prof. ZUBRECZKY ANTAL
Braşov

PROTEST
Domnule Director,
Sînt profund indignat de „informaţia” pe care o publicaţi in ziarul Dvs. din data de 23 iulie a.c. prin care afirmaţi că  secretarul I al Ambasadei Japoniei „şi-a pus maşina Honda la dispoziţia manifestanţilor, aducîndu-le flori care au fost folosite ca recuzită şi făcînd alte mici servicii utile”. Această afirmaţie nu corespunde realităţii.
Sper că veţi avea amabilitatea de a publica in ziarul Dvs. cuvenita dezminţire.
Vă rog, să primiţi, Domnule Director, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni.

Kanji TSUSHIMA Charge d’Affaires a.i.

N. R. Autoturismul Honda C.D. 909 s-a aflat duminică în piaţă, transportîndu-l acolo pe domnul Masanobu Yoshii, secretar al ambasadei. Domnia sa a afirmat că nu s-a aflat decît în calitate de observator al evenimentelor. Florile şi sprijinul logistic au fost se pare, acordate de alţi C D.-işti
 

AMBIDEXTRU

​Ziarul Libertatea din 27 iulie 1990 pag. a 2-a

​Ziarul Libertatea din 27 iulie 1990 pag. a 3-a

​Ziarul Libertatea din 27 iulie 1990 pag. a 4-a

În exclusivitaţe pentru „LIBERTATEA” de la Agenţia de Presă Novosti

În perioada actualului guvern rubla nu va deveni convertibilă!

… considera cîştigătoru concursului pentru cel mai bun proiect de transformare a rublei în valută. liber convertibilă, Saltan Dzarasov. Concursul a fost organizat de Universitatea din Boston. Au participat peste 600 de proiecte. Premiul în valoare de 20 000 de dolari a fost împărţit între şase cursanţi din U.R.S.S., S.U.A. şi R.F.G.
Proiectul lui Saltan Dzarasov prevede crearea unei valute externe cervoneţ, a cărei convertibilitate va fi asigurată de rezervele de aur ale ţării, fapt care va permite atragerea capitalurilor străine şi a know-how-ului. Afluxul de investiţii şi tehnologii
de vîrf va duce la însănatoşirea situaţiei economică, ceea ce îrnpreună cu măsurile antiinflaţioniste (inclusiv îngheţarea preţurilor şi a salariilor) va consolida rubla şi va spori necontenit puterea sa de cumpărare pînă la nivelul cervoneţului.

Saltan Dzarasov apreciază rezervele de aur ale ţării la 4 000 de torne, ceea ce, în opinia sa, este suficient pentru programul propus de el. Bariera insurmontabila pentru realizarea programului, consideră Dzarasov, este lipsa dorinţei actualei conduceri sovietice de a lua măsuri hotărîte pentru trecerea la economia de piaţă.

Văzută cu ochiul liber!

• ÎN DEZBATEREA SENATULUI ROMÂNIEI: LEGEA ÎNTREPRINDERILOR (BBC — 23 Iulie)

În Senat au început astăzi, dezbaterile pe marginea Legii reorganizării întreprinderilor de stat în regii autonome şi societăţi comerciale, care au debutat, deja, săptămîna trecută în Camera Deputaţilor.
Întîrzierea din Senat s-a datorat absenţei unui reprezentant al guvernului, determinînd chiar şi intervenţia neobişnuită la televiziune a preşedintelui Senatului, Alexandru Bîrlădeanu.
Astăzi însă a asistat la lucrări Adrian Severin, ministru cu reforma pe lîngă cabinetul primului ministru.
Înainte de a relua cîteva din aspectele expunerii sale de motive, voi enumera unele din întrebările adresate azi de senatori guvernului, care îşi aşteaptă rîndul la răspuns, ca multe altele trimise guvernului desemnat. De exemplu, cînd va fi finalizat proiectul de lege funciară şi ce a făcut Ministerul Agriculturii în ultimele 6 luni? Cînd vor fi înaintate proiectele de lege privind pensiile ţăranilor şi respectiv, cooperativele? Cînd se vor trimite fondurile promise pentru înlăturarea, efectelor seismului din luna, mai? Cînd se vor lua măsuri de combatere a banditismului pe căile ferate, în special în zonele de graniţă? Cînd va fi anulat impozitul pentru cei care nu au copii? Cînd se va reveni asupra controversatei legi a învăţămîntului. adoptată în luna mai? Ce s-a întîmplat cu cadrele universitare recuzate de studenţi? Cum s-a făcut ocuparea posturilor universitare? Cum vor fi numiţi prefecţii de judeţe, dată fiind confuzia ce domneşte după desfiinţarea CPUN-urilor?
Un pas în direcţia problemelor fundamentale ale economiei. îl constituie Legea întreprinderii, pentru care a pledat astăzi, în Senat Adrian Severin, venind, şi cu lămuriri în punctele care au atras atenţia deputaţilor şi presei. În chestiunea bonurilor de valoare, el a susţinut că măsura ar avea, mai ales motivaţii etice şi psihologice. Este o măsură premergătoare privatizării, în care 30 la sută din patrimoniul. privatizat în 1948 va fi restituit populaţiei, în mod gratuit, a spus domnul Severin. Dat fiind că populaţia nu este obişnuită să deţină bonuri de valoare, distribuirea, bonurilor va avea un rol educativ, ca un fel de joc de „Monopolis” a spus ministrul Severin. El a negat posibile expresiuni inflaţioniste ale bonurilor de valoare —. la care s-a referit, dealtfel, şi dl. Bîrlădeanu în alocuţiunea să televizată — susţinînd că ele nu pot apare decît dacă se tipăresc bancnote noi şi preţurile variază. Dar — a  mai spus dl. Severin — cei mai săraci vor putea vinde bonurile pentru a-şi satisface nevoile imediate, iar cei care deţin mari sume de bani — obţinute toate prin mijloace dubioase — le vor „curăţi” prin achiziţionarea bonurilor.
Dar nu înseamnă tocmai acest lucru o sporire a masei monetare aflate pe piaţă, în condiţiile unei absenţe a mărfurilor? — întrebare ridicată, de altfel, şi de acad. Bîrlădeanu. Se ridică şi alte întrebări privind cointeresarea populaţiei prin bonurile de valoare. Ele nu vor aduce dividente pînă la privatizarea efectivă. Cel care le deţine nu are nici un avantaj concret, aşadar, decît dacă le vinde. Şi nu le poate vinde decît prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Privatizare, prevăzută în proiectul de lege, dar a cărei funcţionare rămîne şi ea, de stabilit.
Aşadar, o sumedenie de întrebări esenţiale, cărora poate Senatul sau guvernul le vor găsi răspunsuri, în timpul dezbaterii „Legii Întreprinderilor”.

• SCIZIUNEA DIN PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL (FRANCE PRESSE)

Criza în care s-a aflat principalul partid de opoziţie din România, Partidul Naţional Liberal (PNL – centru dreapta), de la începutul lunii iulie s-a soluţionat prin crearea unui nou partid, PNL— aripa tînără, a anunţat luni mişcarea în cadrul unei conferinţe de presă „Obiectivul principal” al noului partid este „crearea unei opoziţii credibile, sprijinite pe liberalism”, a declarat cu acest prilej Dinu Patriciu, deputat de Timişoara şi fost secretar executiv al PNL.
Patru secretari executivi ai PNL au fost excluşi la data de 6 iulie după ce au criticat „vechea gardă” a partidului. Biroul executiv al partidului, prezidat de Radu Câmpeanu, candidat care a pierdut alegerile prezidenţiale la 20 mai (cu 10,64% din voturi) a arătat atunci că aceştia au fost excluşi „din cauza gravităţii acţiunilor lor repetate, neconcordante cu disciplina de partid”.
Dinu Patriciu a apreciat luni că PNL a pierdut alegerile de la 20 mai în special pentru că „nu a ştiut să cîştige încrederea intelectualităţii române”. El a caracterizat, de asemenea, drept „incoerentă” poziţia parlamentară a PNL, care „după alegeri a adoptat o atitudine de compromis şi nu de opoziţie fermă sau constructivă”.
Această sciziune exprimă, potrivit observatorilor, o criză latentă care îi opune pe „vechii” aderenţi ai PNL, care au trăit în condiţii dificile în perioada comunistă şi pe cei „tineri”, care vor să înnoiască partidul liberal după eşecul electoral.
Cu mai puţin de 7 la sută din voturi la alegerile legislative de la 20 mai, PNL dispune de 29 de deputaţi (din 396) şi de 8 senatori (din 119).