Connect with us

Actualitate

Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Radu Jude și ”Noul Val” în cinematografia românească. Austeritate, realism, umor negru + ”rivalitatea” artistică premiată la marile festivaluri de film ale lumii

Publicat

pe

„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.

„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.

„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o „scenă” unde „actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.

Atunci când vorbim despre ”noul val” în cinematografia românească este adusă în prim-plan perioada care debutează la mijlocul anilor 2000. Criticii de film consideră că acest ”Noul Val Românesc” – există și sintagma ”Noul Cinema Românesc”, de altfel – a debutat cu două pelicule recunoscute internațional și câștigătoare ale unor premii consacrate.

Este vorba despre două scurtmetraje românești din anul 2004 – Un cartuș de Kent și un pachet de cafea, în regia lui Cristi Puiu (Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin), și Trafic, în regia lui Cătălin Mitulescu, care a câștigat premiul Palme d’Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes.

Potrivit criticilor – dacă se ia în calcul strict criteriul estetic – filmele ”Noului Val Românesc” pot fi caracterizate printr-un stil auster, realist și, de regulă, minimalist, un stil în care amprenta predominantă este cea a umorului negru.

Cristi Puiu, promotorul ”Noului Val” în cinematografia din România

Regizor și scenarist, Cristi Puiu a… pictat începând de la 10 ani, iar după 1990 a trecut examenul de admitere la Ecole Superieure d’Arts Visuels din Geneva – departamentul de Pictură.

Totuși, abandonează cursurile de pictură după primul an de studii, iar adevărata sa pasiune va fi pusă în valoare. Începe studiile de film la aceeași școală, absolvindu-le în 1996. Cristi Puiu este considerat, în ultimă instanță, promotorul ”Noului Val” în cinematografia românească și a debutat ca regizor în 2001 – pelicula Marfa și banii obținând mai multe premii internaționale (la festivalurile de film de la Cottbus, Salonic, Trieste, Angers și Buenos Aires).

Regizorul Cristi Puiu

”Cu unii actori sunt prieten, cu alţii nu sunt prieten. Contează mult relaţia personală pe care o ai cu un actor, şi în plus şi în minus. Din prietenie poate să meargă la minima rezistenţă, cum din prietenie poate să dea maximum. Totul este în funcţie de respectul său faţă de sine şi faţă de meseria lui. Există actori, şi nu puţini, care din capul locului vin cu idei despre cum trebuie să arate personajul lor şi îmi fac tot felul de propuneri. La mine pe platou nu permit aşa ceva. Primul lucru pe care îl cer este să ştie textul. Îl ascult rostindu-l şi abia apoi poate să-mi facă propuneri”, mărturisește Cristi Puiu.

”Jean-Luc Godard are sută la sută dreptate: „fiecare tăietură e o minciună“. De asta mi-aş dori ca filmele mele să se desfăşoare în timp real. Dar cum nu se poate, încerc ca bucăţile dintre tăieturi să nu poată fi puse la îndoială sub aspectul adevărului”

Cristi Puiu

Regizorul bucureștean Cristi Puiu este un artist prolific și recompensat pe măsură, deținând un palmares impresionant din care nu lipsește ”Ursul de Aur” al Festivalului Internațional de Film de la Berlin, primit – în 2004 – pentru Un cartuș de Kent și un pachet de cafea.

Mai mult, Cristi Puiu a câștigat chiar în acest an și premiul pentru cel mai bun regizor la secțiunea Encounters de la Berlinale – Berlin International Film Festival pentru Malmkrog.

  • 2017 Premiile Gopo – Gopo pentru cel mai bun film de lung metraj, Gopo pentru cea mai bună regie și Gopo pentru cel mai bun scenariu – Sieranevada
  • 2016 Festivalul de Film de la Chicago – Premiul Silver HugoSieranevada
  • 2012 Premiile Gopo – Premiile Gopo pentru cel mai bun film de lung metraj, Gopo pentru cea mai bună regie și Gopo pentru cel mai bun scenariu – Aurora
  • 2005 Festivalul de Film de la Cannes – Premiul „Un Certain Regard” – Moartea domnului Lăzărescu
  • 2005 Festivalul de Film de la Chicago – Premiul Special al Juriului – Moartea domnului Lăzărescu
  • 2005 Festivalul Internațional de la Reykjavik – Premiul „Descoperirea Anului, acordat noilor talente” – Moartea domnului Lăzărescu
  • 2004 Festivalul Internațional de la Berlin – „Ursul de Aur pentru cel mai bun film de scurt-metraj” – Un cartuș de Kent și un pachet de cafea

Cristian Mungiu: ”Când îmi va pieri entuziasmul pentru film, mă voi apuca de altceva”

Cristian Mungiu  – regizor, producător și scenarist – a absolvit cursurile Academiei de Teatru și Film din București în 1998. A studiat limba și literatura engleză și americană, a lucrat o perioadă ca profesor, însă s-a făcut remarcat ca ziarist/moderator la radio și televiziune.

Filmul său – 4 luni, 3 săptămâni și 2 zilese află pe locul 4 în clasamentul Cele mai bune 10 filme românești din toate timpurile, realizat (2008) de către 40 de critici de film.

Regizorul Cristian Mungiu

Într-un interviu acordat GÂNDUL.RO, Cristian Mungiu mărturisea că ia fiecare zi ”step by step” și că își dorește ca România să nu se afunde și mai tare în ”lipsa completă de valori și în relativizarea valorilor etice și sociale”.

”Eu o iau așa, zi după zi, step by step, și sper să nu ne afundăm mai tare în această lipsă completă de valori și în această relativizare a tot ceea ce înseamnă valori etice și sociale. Mi se pare că discursul public în momentul de față este cât se poate de complicat și cât se poate de nefericit. Sunt o grămadă de lucruri care sunt răstălmăcite, în mod evident, în fața noastră. E o tendință foarte revanșardă în societate și bate un vânt de restaurație foarte ciudat. Sper că într-un an, doi, trei de aici încolo lucrurile să se schimbe. Chiar dacă eu nu sunt optimist fără niște motive foarte precise, or, motivele de a fi optimist nu le văd la orizont , sper să se schimbe ceva”, spunea Cristian Mungiu.

”E foarte simplu. Depinde ce fel de cinema vrei să faci, de ce faci cinema. Eu fac cinema ca să povestesc de lucrurile care mă preocupă, despre lucrurile pe care le observ în jurul meu. Deocamdată, locuiesc aici, observ viața din jurul meu prin perspectiva realității de aici. Mă interesează să fac filme pentru cei care trăiesc și suferă, și se bucură alături de mine în acest loc deocamdată. Sigur că în acești 10 ani am primit o grămadă de întrebări și oferte de a mă duce să fac filme în altă parte. Poate într-o bună zi o să mă duc”

Cristian Mungiu

În 2016, Cristian Mungiu a devenit Cel mai bun regizor la Festivalul Internațional de Film de la Cannes – pelicula Bacalaureat. În 2007, câștigase deja Marele Premiu ”Palme d’Or” la Festivalul de Film de la Cannes pentru filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile. Tot în 2007, pentru același film – 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile – a devenit ”Cel mai bun regizor european”, premiu oferit de Academia Europeană de Film. Iar lista premiilor obținute de Cristian Mungiu nu se oprește aici.

  • Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul Dakino (2000), pentru scurtmetrajul Zapping
  • Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film Transilvania (2002), pentru filmul Occident
  • Premiul acordat de către Federația Internațională a Presei Cinematografice la Festivalul de Film de la Cannes (2007) pentru filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile
  • Premiul acordat de administrația educației naționale din Franța la Festivalul de Film de la Cannes (2007) pentru filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile
  • Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes (2012) pentru filmul După dealuri
  • Premiul pentru regie la Festivalul de Film de la Cannes (2016) pentru filmul Bacalaureat.

Pe data de  19 octombrie 2017, Cristian Mungiu a fost distins cu Legiunea de onoare în grad de cavaler, decorația fiindu-i înmânată de ambasadoarea Franței la București, Michele Ramis.

Radu Jude: ”Dacă spun că premiile sunt importante, mă mut de partea unora pentru care…”

Radu Jude a absolvit Universitatea Media, secția Regie film, în 2003. A lucrat ca asistent de regie, alături de regizorul Cristi Puiu (vezi ”Moartea domnului Lăzărescu”), iar apoi a început să regizeze scurtmetraje. Unul dintre acestea, Lampa cu căciulă (2006), a devenit cel mai premiat scurtmetraj românesc al tuturor timpurilor.

”Dacă spun că premiile sunt importante, mă mut de partea unora pentru care filmul ca artă nu contează deloc, dar contează covorul roşu – fie el şi de Dobroeşti –, revistele glossy, tinichelele confecţionate din diferite metale, fracul şi papionul, discursurile rostite tremurat, cu ochii în lacrimi etc.”, declara Radu Jude, la un moment dat, în Dilema Veche. 

În 2015, Radu Jude a primit Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor la Festivalul Internațional de Film de la Berlin – Aferim!

Rezgizorul Radu Jude

Într-un interviu acordat GÂNDUL.RO, regizorul spunea că Aferim! este un film despre ”mentalități și despre felul în care mentalitățile trec de la o persoană la alta”.

„Filmul pe care l-am făcut este despre mentalități și despre felul în care mentalitățile trec de la o persoană la alta – așa, ca o ciumă, ca o molimă… Pe lângă asta, filmul atinge o serie de alte subiecte, precum sclavia romilor, condiția femeii, relația dintre părinți și copii, educația, antisemitismul și, pe lângă toate acestea, e legat și de ceea ce numim convențional reprezentarea istoriei prin imagine și anume limitele pe care, de fapt, le are o reprezentare de tipul acesta”, mărturisea Radu Jude.

  • 2018 – Globul de Cristal la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary – Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari
  • 2016 – Marele Premiu al Juriului la Festivalul Internațional de Film de la Locarno – Inimi cicatrizate
  • 2016 – Cel mai bun regizor la Festivalul Internațional de Film de la Mar del Plata – Inimi cicatrizate
  • 2016 – Premiile Gopo – cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu – Aferim!
  • 2016 – Premiul Tobias Spencer – Festivalul Internațional de Film de la Haifa – Inimi cicatrizate
  • 2009 – Premiul CICAE-Forum la Festivalul Internațional de Film de la Berlin – Cea mai fericită fată din lume

Noul val în cinematografia românească, o lume în continuă mișcare

Dar acest ”Nou Val” în cinematografia românească este o adevărată lumea aflată în continuă mișcare. Și, trebuie spus, premiată la marile festivaluri.

Corneliu Porumboiu a primit – în 2015 – Premiul Un Certain Talent în secțiunea Un Certain Regard la Festivalul Internațional de Film de la Cannes – Comoara. În 2009 fusese recompensat cu Premiul Juriului în secțiunea Un Certain Regard la Festivalul Internațional de Film de la Cannes (Polițist, adjectiv), iar în 2006 a primit Caméra d’Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes (A fost sau n-a fost?), asta după ce – în 2004 – primise Premiul al doilea Cinefondation la Festivalul Internațional de Film de la Cannes – Călătorie la oraș.

În 2011, spre exemplu, Adrian Sitaru a primit premiul pentru Cel mai bun regizor la Festivalul Internațional de Film de la Locarno – Din dragoste cu cele mai bune intenții.

Călin Peter Netzer a realizat Poziția copilului, iar în anul 2013 a primit prestigiosul trofeu Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin.

2018 a fost un alt an în care ”Noul Val” al cinematografiei din România și-a făcut simțită prezența pe scena marilor festivaluri de film. Adina Pintilie a primit Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin pentru Nu mă atinge-mă.

Actualitate

Marina americană înființează un nou birou pentru consolidarea bazei industriale de apărare

Publicat

pe

De

Marina Statelor Unite lansează o structură dedicată consolidării bazei industriale de apărare, cu obiectivul de a-și securiza lanțul de aprovizionare și de a accelera integrarea tehnologiilor inovatoare în cadrul flotei.

Un nou responsabil pentru industria navală americană

Andrew Magliochetti, fost director al Biroului pentru Programe Destinate Întreprinderilor Mici din cadrul Marinei, va conduce noul Birou pentru Baza Industrială de Apărare. Numirea sa a fost anunțată luni de secretarul interimar al Marinei, Hung Cao.

În noua funcție, Magliochetti va acționa ca principal consilier civil al secretarului adjunct al Marinei pentru Cercetare, Dezvoltare și Achiziții. El va avea responsabilitatea de a coordona dezvoltarea și stabilitatea lanțului industrial care susține activitatea Marinei și a Corpului Pușcașilor Marini.

Accent pe producția internă și reducerea vulnerabilităților

Potrivit lui Hung Cao, noul responsabil va coordona măsuri menite să extindă ecosistemul național de producție, să reducă vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare și să accelereze adoptarea tehnologiilor comerciale cu utilizare duală.

Aceste tehnologii, care pot fi folosite atât în domeniul civil, cât și în cel militar, ar urma să contribuie la creșterea capacității operaționale a forțelor navale americane.

„Va conduce inițiativele pentru extinderea ecosistemului de producție internă, reducerea vulnerabilităților lanțurilor de aprovizionare și integrarea tehnologiilor comerciale cu utilizare duală, astfel încât să crească eficiența operațională a echipei formate din Marină și Corpul Pușcașilor Marini”, a declarat Cao.

Decizia vine după un memorandum prezidențial

Numirea lui Magliochetti are loc după emiterea unui memorandum prezidențial privind securitatea națională, prin care Pentagonului i s-a cerut să refacă atât capacitatea de producție, cât și nivelul concurenței din industria navală de apărare.

Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de extindere a structurii forțelor navale americane și de creștere a capacității industriei de a susține viitoarele programe de înzestrare.

Tehnologiile comerciale, aduse mai rapid pe câmpul de luptă

Magliochetti a declarat că o bază industrială flexibilă și sigură reprezintă fundamentul pregătirii pentru luptă. El a precizat că își propune să accelereze livrarea unor lanțuri de aprovizionare reziliente și a unor tehnologii avansate către militarii americani.

Obiectivul final este ca marinarii și pușcașii marini să dispună rapid de echipamente și soluții tehnologice capabile să le susțină într-un conflict de mare intensitate.

Citeste in continuare

Actualitate

FNSS prezintă İ-ZAHA, un vehicul amfibiu autonom destinat primului val al operațiunilor de desant

Publicat

pe

De

Vehiculul fără echipaj, proiectat pentru misiuni cu risc ridicat

Producătorul turc de vehicule militare FNSS a prezentat, în cadrul expoziției de apărare Teknofest, noul vehicul amfibiu autonom multifuncțional İ-ZAHA.

Platforma cu patru roți a fost concepută pentru a elimina echipajele umane din primul val al unui asalt amfibiu, considerat etapa cu cel mai ridicat nivel de risc. Vehiculul este destinat să opereze în cadrul unor echipe mixte om-mașină, alături de vehiculele de asalt marin aflate deja în dotarea Forțelor Navale Turce.

Opt tone, viteză de șapte noduri pe apă

İ-ZAHA are o masă de aproximativ opt tone și poate naviga de la zona maritimă către țărm. Vehiculul atinge o viteză de până la șapte noduri pe apă și poate rula cu maximum 70 de kilometri pe oră pe uscat.

Configurația sa permite utilizarea în mai multe tipuri de misiuni, de la sprijinul cu foc și deminare până la război electronic și combaterea dronelor.

Armament și sisteme pentru câmpul de luptă

Vehiculul poate fi echipat cu o mitralieră destinată sprijinului trupelor, sisteme pentru detectarea și neutralizarea minelor, module de război electronic și soluții pentru contracararea aeronavelor fără pilot.

La bord sunt integrate un sistem de navigație GNSS/INS, un modul de identificare „prieten sau dușman” — IFF — și capabilități de procesare a imaginilor bazate pe inteligență artificială.

Aceste tehnologii îi permit platformei să se deplaseze autonom, să identifice mediul operațional și să contribuie la desfășurarea unor misiuni în zone în care trimiterea unui echipaj uman ar implica riscuri majore.

Module interschimbabile pentru misiuni diferite

Una dintre principalele caracteristici ale İ-ZAHA este arhitectura sa modulară. Diferitele încărcături utile pot fi schimbate pe aceeași platformă de bază, în funcție de profilul operațional al misiunii.

Potrivit producătorului, înlocuirea unui modul poate fi realizată pe teren în aproximativ 40 de minute. Soluția permite adaptarea rapidă a vehiculului pentru operațiuni de sprijin cu foc, deminare, război electronic sau apărare împotriva dronelor.

FNSS accelerează dezvoltarea sistemelor autonome

FNSS este o companie privată turcă din industria de apărare, deținută integral de grupul Nurol Holding.

Directorul general al companiei, Selim Baybaş, a declarat că FNSS își extinde activitatea de cercetare și dezvoltare în domeniul vehiculelor fără echipaj și al platformelor autonome.

Potrivit acestuia, U-MAV reunește experiența inginerească a companiei, rezultatele obținute de vehiculele de asalt marin și investițiile continue în cercetare și dezvoltare, într-o platformă amfibie autonomă de nouă generație, destinată clasei grele.

Citeste in continuare

Actualitate

SUA accelerează ofensiva dronelor: Casa Albă vrea producție internă și supremație tehnologică

Publicat

pe

De

Aproape 100 de reprezentanți ai industriei și administrației, reuniți la Washington

Administrația Trump a făcut un nou pas pentru dezvoltarea producției interne de drone. Aproape 100 de reprezentanți ai companiilor și ai instituțiilor guvernamentale s-au reunit la Washington, în clădirea Eisenhower Executive Office Building, în cadrul primei ediții a evenimentului „Drone Dominance”, organizat la Casa Albă.

La reuniune au participat reprezentanți ai aproximativ 40 de companii, care au primit informații despre direcțiile strategice ale administrației americane în domeniul dronelor. Printre oficialii prezenți s-au numărat Sebastian Gorka, director principal pentru combaterea terorismului în cadrul Consiliului Național de Securitate, Emil Michael, subsecretar al Apărării pentru cercetare și inginerie, și Kelly Loeffler, administratorul Small Business Administration.

„Cavaleria guvernamentală a venit să se întâlnească cu propria dumneavoastră cavalerie din sectorul privat, pentru a ne asigura că Statele Unite nu vor avea doar suficiente drone sau o poziție de paritate, ci vor domina acest domeniu”, le-a transmis Emil Michael participanților.

Washingtonul vrea să rupă dependența de furnizorii străini

Evenimentul face parte dintr-un plan mai amplu al administrației americane, menit să consolideze producția națională de drone într-un moment în care industria trebuie să respecte simultan cerințele Departamentului Apărării, reglementările Administrației Federale a Aviației și noile restricții privind materiile prime strategice.

O ordonanță executivă acordă companiilor termen până la începutul anului 2027 pentru a elimina din lanțurile de aprovizionare materialele și mineralele critice provenite din Rusia, Iran, Coreea de Nord și, în special, China.

Pentru sectorul apărării, Emil Michael a anunțat noi investiții guvernamentale, după modelul unui împrumut condiționat în valoare de 820 de milioane de dolari acordat recent companiei Performance Drone Works prin intermediul Office of Strategic Capital.

„În următoarele două săptămâni veți vedea mai multe astfel de acorduri. Construim capacitatea industrială în Statele Unite pentru a garanta reziliența lanțului de aprovizionare și pentru a răspunde nevoilor industriei”, a declarat oficialul.

Un „târg” guvernamental pentru companiile din domeniu

După discursurile susținute în prima parte a zilei, participanții au putut vizita o expoziție organizată sub forma unui târg. Mai multe instituții americane au amenajat standuri unde reprezentanții companiilor puteau discuta direct despre finanțare, reglementări, achiziții publice și oportunități de colaborare.

Printre instituțiile prezente s-au aflat Departamentul Apărării, Departamentul Comerțului, Small Business Administration, Export-Import Bank of the United States, Departamentul pentru Securitate Internă și Administrația Federală a Aviației.

Un oficial al Casei Albe a precizat ulterior că evenimentul a fost conceput pentru a sprijini toate componentele producției interne de drone, nu doar fabricarea aparatelor propriu-zise. La reuniune au participat și producători de baterii, camere video, senzori termici și motoare.

De la ordinul prezidențial la reorganizarea Pentagonului

Reuniunea de la Washington a avut loc la peste un an de la semnarea, în iunie 2025, a ordinului executiv intitulat „Unleashing American Drone Dominance”, prin care administrația Trump a stabilit obiectivul extinderii rapide a capacităților americane în domeniul dronelor.

O lună mai târziu, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a emis o directivă menită să reducă procedurile birocratice și să accelereze dezvoltarea, achiziția și introducerea dronelor în dotarea forțelor armate.

În lunile care au urmat, Pentagonul a lansat mai multe inițiative pentru punerea în aplicare a programului. Printre acestea se numără înființarea funcției de manager al portofoliului pentru autonomia militară, prezentarea unui plan de aproape 55 de miliarde de dolari pentru înlocuirea inițiativei „Replicator”, creată în timpul administrației Biden, precum și dezvoltarea programului Defense Autonomous Warfare Group, cunoscut sub acronimul DAWG.

Un miliard de dolari pentru drone de atac de mici dimensiuni

Programul „Drone Dominance” este prezentat drept principalul mecanism prin care Pentagonul intenționează să aloce un miliard de dolari în următorii doi ani pentru drone de atac de mici dimensiuni.

Pentru selectarea furnizorilor, oficialii americani organizează competiții succesive, în cadrul cărora companiile trebuie să-și demonstreze rapid capacitățile tehnice și de producție. Ulterior, firmele câștigătoare primesc comenzi directe.

Prima rundă, denumită „Gauntlet 1”, s-a concentrat pe drone de atac de mici dimensiuni, concepute pentru o singură misiune. Potrivit clasamentului programului, 11 companii au obținut deja contracte pentru furnizarea a 24.320 de arme aeriene fără pilot.

Prin aceste măsuri, administrația americană urmărește să construiască o bază industrială capabilă să producă drone la scară largă, să reducă dependența de furnizorii externi și să asigure Statelor Unite un avantaj decisiv într-un domeniu devenit esențial pentru conflictele moderne.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

EPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”

Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, petrecerile pe bani...

Exclusiv16 ore ago

Autospeciala de hârtie: la IPJ Constanța, siguranța rutieră se face cu ITP și RCA, nu cu caroserie și frâne

Autospeciala-minune: dacă are ITP și RCA, e tank de intervenție IPJ Constanța a descoperit, cu ajutorul birocrației iluminate, secretul absolut...

Exclusiv16 ore ago

Grădinița juridică IGPR: toți știu Statutul, nimeni nu-l respectă

„Iexperții” juridici ai IGPR: 15 ani fără audiere, dar știau tot „de la grădiniță” Iexperții lui pește prăjit: „știau” de...

Exclusiv16 ore ago

ORGANIGRAMA CU CHILOȚI” DE LA TCE, RUȘINEA PLOIEȘTIULUI: CUM ÎȘI DĂ NAE COMISIONARU’ SINGUR CONTROL, JUSTIȚIE ȘI AUDIT, CU NEAMURILE LA BUTOANE

Incisiv de Prahova a pus mâna pe o „bombă”: Decizia nr. 12/20.08.2026 a C.A. TCE Ziarul nostru de investigații Incisiv...

Exclusiv17 ore ago

ROF-uri fantomă la DGMRU: când regulile devin mai secrete decât CIA black ops

DGMRU și DGF – „zei” ai secretului, la 5 metri deasupra CIA Știați că și DGMRU are Regulamentul de Organizare...

Exclusivo zi ago

La TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână

Într-o administrație în care normalitatea a devenit motiv de sărbătoare, orice gest de responsabilitate merită remarcat. Iar de această dată,...

Exclusiv2 zile ago

Operațiunea „Glock-ul de Hârtie”: cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri

Contabilul-șef al secretelor naționale, chestorul Grecu din MAI, își apără cu disperare „arma letală” OMAI S7/2018, un simplu ordin de...

Exclusiv2 zile ago

Vesta antiînjunghiere și creierul anti-logică: cum arată „uniforma modernă” văzută din birou

Uniformă de catalog, piele de cobai Acestea sunt reacțiile pielii unui polițist din cadrul Poliției Capitalei după 8 ore de...

Exclusiv2 zile ago

TCE Ploiești, cetatea lui Nae: organigrama croită pentru rude, fini și oameni de încredere

La TCE Ploiești, reorganizarea nu mai pare să aibă ca obiectiv principal eficiența unei societăți de transport public, ci consolidarea...

Exclusiv2 zile ago

Coca‑Cola HBC România – fabrica din Ploiești: „Coca‑Rola la cap – cum se spală imaginea cu verde 100%, iar gunoiul, oamenii și banii se duc pe câmp”

„Green” în prezentări, maro în realitate În broșurile lucioase și campaniile de PR, Coca‑Cola HBC România pozează în campion al...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI

Într-o țară normală, cu poliție normală, cuvintele „onoare”, „uniformă” și „ofițer” ar încăpea în aceeași frază fără să roșească nici...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși

Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă. Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, despre petrecerile lui...

Exclusiv3 zile ago

Digitalizare cu pixul și hârtia. Cronica unei „revoluții digitale” blocate la Direcția Rutieră

Tabletă la poză, pix la treabă De peste doi ani, polițiștii rutieri se chinuie cu aceeași problemă pe care Sindicatul...

Exclusiv3 zile ago

IPJ-ul cu papadia-n dotare: lecția de management „doi proști bat un deștept”

Papadia – noul instrument de lucru în Poliția Română Într-o scenă demnă de un sketch de comedie, relatată de Sindicatul...

Exclusiv3 zile ago

Adjunctul inspectoratului a uitat de polițiștii ultragiați?

Întrebări privind reacția conducerii IPJ Bacău după incidentul de la Buhuși Polițiștii agresați și amenințați în timpul unei intervenții la...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv