Economia românească a avut o dinamică abruptă în luna martie, cu o scădere de 4% venind după două luni de creștere, urmată de o adâncire a ritmului de scădere la -10% în aprilie (potrivit BNR). Date noi urmează să sosească în perioada următoare, oferind o imagine mai clară pentru trimestrul II. În estimarea noastră, este posibil ca o frânare abruptă a activității să fi condus la scăderi de până la 9% în Q2 față de Q1 2020 și de 17% față de anul anterior – intervalul de nesiguranță fiind foarte ridicat, totuși, se arată într-o analiză a XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia.

Producția industrială a revenit spectaculos în mai (ajustată sezonier) la nivel lunar, plus 15.1%, dar rămâne, în cazul primelor 5 luni ale anului, cu 17% mai jos față de perioada similară a anului anterior. Comenzile noi în industrie au revenit cu peste 19%, dar sunt cu aproape o treime mai jos decât anul anterior. În aceste condiții, redresarea completă va lua timp – cu toate că, în prima sa parte, putem vorbi de un profil de tip V, este probabil ca ritmul revenirii să se tempereze, aplatizând a doua linie a V-ului în zona sa superioară.

„Cu toate acestea, este evident că diferențele între sectoare sunt foarte ample și cifre generale nu pot reda întregul peisaj. Segmente precum transportul aerian, hotelurile și pensiunile și serviciile cu relaționare fizică au avut masiv de suferit, în timp ce o parte din comerțul cu amănuntul, consrucțiile, domeniul IT și serviciile care au putut funcționa cu angajații lucrând de la distanță au mers relativ bine sau chiar mai bine în raport cu trimestrul comparabil din anul precedent. O abordare diferențiată este necesară pentru a înțelege profilul general al perioadei următoare„, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Necunoscutele esențiale sunt, în continuare, traseul numărului de cazuri noi, măsurile la nivel public ce vor decurge din acesta și pașii următori ai politicilor fiscale și monetare, la nivel local și european. Pe datele actuale, o serie de afaceri, în special mici și mijlocii, și un număr important de angajați vor avea nevoie în continuare de sprijin.

„Perioada curentă este una foarte tensionată, dar inegală, percepută diferit în funcție de poziționarea angajaților sau a firmelor în cadrul sectoarelor: cei care au operat în domenii de sofisticare ridicată și fără o nevoie de prezență fizică la birou au fost favorizați în raport cu media. O surpriză plăcută a oferit și sectorul construcțiilor, care ar putea fi avantajat dacă investițiile vor fi susținute cu finanțare rapidă. Sectorul public, în general, este relativ mai puțin afectat față de cel privat, la fel și cei cu lichidități și planuri de siguranță puse la punct. Sectorul auto, inițial puternic afectat de scăderea cererii, limitări logistice și închiderile în scop de sănătate publică, ar putea reveni în atenție, pe măsură ce dorința de a evita transportul în comun se transformă în decizie de cumpărare”, mai spune Claudiu Cazacu.

Investițiile sunt alocate în funcție de riscul tolerat. Cei cu aversiune ridicată față de risc ar putea prefera titlurile de stat, o serie de emisiuni noi în lei și Euro fiind deschise publicului, în timp ce pentru cei cu apetit mai ridicat și viziune pe termen lung, interesul s-ar putea îndrepta către piața de capital, mai ales spre sectoare precum tehnologie și agricultură, deși încă insuficient reprezentate pe bursa locală.

La nivel global, oferta este una foarte variată, dar, în special în domeniul tehnologic din SUA, nivelul entuziasmului a atins cote foarte înalte, propulsând cotațiile Tesla, Amazon sau Zoom la niveluri istorice, ceea ce, în perspectivă largă, ar putea sugera mai degrabă nevoie de prudență investitorilor pregătiți, care doresc să evite riscuri speculative înalte. Titlurile unor companii care sunt în cursa pentru dezvoltarea unui vaccin au intrat, de asemenea, pe termen mediu pe radarul investitorilor, cu toate că știrile frecvente impun o atenție foarte ridicată și o viteză mare de reacție pentru beneficii optime.

„Declanșarea pandemiei COVID-19 a avut loc într-un scenariu caracterizat de o creștere economică aflată deja pe un trend de încetinire. Acest mix a generat, la nivel internațional, un șoc de nesiguranță și incertitudine cu efecte importante asupra evoluțiilor macroeconomice și financiare și a condus la adoptarea unui set de măsuri economice, monetare și fiscale fără precedent. Prognozele privind creșterea economică la nivel global au fost ajustate semnificativ față de estimările anterioare și indică o recesiune în anul 2020, urmată de o revenire economică în anul 2021. Piețele financiare internaționale au reacționat puternic după intensificarea crizei, cu scăderi sincronizate ale prețurilor activelor, dar și accentuări istorice ale volatilității și primelor de risc”, atrage atenția, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România.

Prognozele privind situația actuală a economiei nu sunt tocmai optimiste. Comisia Europeană estimează o scădere de 6% a economiei României în anul 2020. Ulterior, PIB-ul ar putea să avanseze cu 4% în 2021, în scădere față de nivelul prognozat în mai de 4,2%. Prin urmare, această revizuire descendentă nu reprezintă un semnal pozitiv, arătând că nivelul ridicat de incertitudine și persistența crizei actuale pun presiune asupra încrederii autorităților într-o revenire rapidă.

Comisia Europeană a avertizat că riscurile legate de perspectivele de creștere ar putea fi revizuite descendent, iar apariția unui al doilea val de infecții în România sau la nivelul unuia dintre principalii parteneri comerciali ai României (precum Germania sau Italia) ar putea să frâneze redresarea economiei. Un alt factor relevant este legat de traiectoria fiscală a țării și de abilitatea autorităților de a rezolva problemele dinaintea crizei. În cazul în care răspunsul va fi negativ, încrederea investitorilor ar putea avea de suferit, aspect care ar putea duce la costuri de finanțare mai ridicate și la o creștere economică mai lentă. Deși agențiile de rating au păstrat evaluarea datoriei publice românești în categoria de investiții, perspectiva a fost modificată la negativă. În acest context, implementarea în perioada următoare a unor măsuri de consolidare fiscală credibile va fi esențială pentru a asigura accesul la finanțare pe piețele externe la costuri sustenabile și, totodată, pentru a evita o ajustare abruptă la nivel intern, mai spune analistul XTB România.

Prognozele din mai ale Comisiei Europene indicau că deficitul guvernamental va ajunge la 9,2% din PIB în 2020, urmând să se majoreze până la 11,4% din PIB anul următor. Totuși, economia României a arătat semne de rezistență în primul trimestru al anului, când a avansat cu 2,4% în ritm anual. Totuși, această performanță a venit în contextul în care situația pandemiei în România se afla abia la început. Evoluția s-a bazat în mare parte pe consum și pe stocuri. Cel mai amplu impact este așteptat să se observe în T2, când restricțiile asupra circulației populației dar și suspendarea activității economice au pus presiune masivă asupra consumului privat și a veniturilor populației.

Conform Raportului de Stabilitate Financiară al BNR, există 17 sub-sectoare economice care pot fi puternic afectate de contextul economic generat de pandemie şi alte 17 domenii care pot fi afectate într-o manieră moderată. Sectoarele asupra cărora se așteaptă un impact ridicat au o importanţă semnificativă în economie. Acestea reprezintă 14% din numărul total al companiilor nefinanciare, contribuie cu 17% la valoarea adăugată brută şi angajează 21% din forţa de muncă. Potrivit BNR, aceste sectoare sunt reprezentate de: turism şi industria hotelieră şi a restaurantelor. Acestea au avut o importanță ridicată la nivelul contribuției la creșterea PIB în 2019. Industria hotelurilor şi a restaurantelor este bine reprezentată din punct de vedere al contribuţiei la evoluţia sectorului real: numărul firmelor reprezintă 5% din total (34.500), ponderea la valoarea adăugată brută este de 2%, iar aportul privind numărul angajaţilor se ridică la 4% (171.600), conchide Radu Puiu.