Actualitate
Dirijorul român Cristian Măcelaru, câștigător al unui Premiu Grammy 2020: ”Acel mare dirijor român al momentului. Cel mai probabil, va avea statura lui Sergiu Celibidache”
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o „scenă” unde „actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Cristian Măcelaru a reușit să devină – deși avea doar 19 ani – cel mai tânăr concertmaestru (n.red. – primul violonist sau instrumentist al unei orchestre simfonice) al celebrei Orchestrei Simfonice din Miami. Ulterior, cariera sa artistică a cunoscut doar un trend ascendent, fiind comparat cu Sergiu Celibidache și bucurându-se de aprecieri unanime în lumea atât de elegantă, complicată și sofisticată a muzicii simfonice. Și spune că viața sa poate fi caracterizată printr-un ”set de circumstanțe”.
„Întreaga mea viață este un set de circumstanțe care s-au întâmplat în timp ce îmi făceam planuri pentru alte lucruri”, afirmă, surprinzător, dirijorul român.
Cristian Măcelaru s-a stabilit în Statele Unite ale Americii de la vârsta de 17 ani, are acum 40 de ani – împliniți pe data de 15 martie – și va deveni, din septembrie 2021, directorul muzical al Orchestrei Naționale a Franței. Consideră că a fi la pupitrul unei astfel de orchestre simfonice reprezintă, practic, ”o validare” a felului în care gândește muzica, dar și o apreciere a modului prin care reușește să comunice ”esența artei” din perspectivă personală.
”Numirea în această funcție reprezintă o validare a felului în care gândesc eu muzica și o apreciere a modului prin care comunic esența artei din perspectiva prin care o înțeleg”, mărturisește Cristian Măcelaru.

Premiul Grammy 2020 pentru Best Classical Instrumental Solo, alături de violonista Nicola Benedetti
În anul 1985, dirijorul Christian Badea devenea primul dirijor român care primea un Premiu Grammy, fiind recompensat pentru opera Antony and Cleopatra a lui Samuel Barber. Iată că România se poate mândri, astăzi, cu încă un dirijor care primește un astfel de premiu extraordinar, recunoaștere fără echivoc a talentului și a activitătății sale artistice.
Cristian Măcelaru a câștigat Premiul Grammy 2020 pentru Best Classical Instrumental Solo. Albumul Wynton Marsalis Violin Concerto and Fiddle Dance Suit, înregistrat cu violonista scoțiană Nicola Benedetti (n.red. – pe care a dirijat-o).
Cristian Măcelaru s-a format ca violonist în România, în oraşul Timişoara, însă a devenit, la numai la 19 ani, cel mai tânăr concertmaestru al Orchestrei Simfonice din Miami. Cum a ajuns în SUA? Un concurs de împrejurări și chiar o… greșeală. Cristian Măcelaru provine dintr-o familie numeroasă – 10 frați – dar fiecare dintre ei avea un program alcătuit în amănunt în ceea ce privește școala și, bineînțeles, studiul muzical. A cântat în corul bisericii, iar începând cu clasa a cincea a participat la concursuri – naționale și internaționale – de vioară.
”Am crescut într-o familie cu zece fraţi în care era un program foarte bine definit în ceea ce priveşte şcoala şi studiul muzical. La sfârşitul clasei a doua am început să cânt în orchestra bisericii. Activităţile din casă se reduceau la făcut focul şi ce era strict necesar pentru că eram cel mai mic. Din clasa a cincea m-am axat foarte mult pe concursuri naţionale şi internaţionale de vioară. Dimineaţa eram la şcoală, iar ziua studiam“, a povestit Cristian Măcelaru.

Cristian Măcelaru și contactul cu America: ”Eu nu am ştiut la ce aplic, ei nu au ştiut pe cine iau”
Drumul către America a reprezentat, pentru Cristian Măcelaru, nu numai o provocare artistică și o etapă decisivă în viața sa, ci și o surpriză la care nu s-ar fi așteptat niciodată.
Aducându-și aminte de acea perioadă și de ”pașii” care l-au făcut să ajungă în SUA, Cristian Măcelaru recunoaște că totul a fost rodul întâmplării, plus o eroare a ”celor de la școală”. Totul a început cu o familie americană care dorea să înfieze un băiat din Timișoara. A intrat în contact cu familia respectivă, a devenit un adevărat ”ghid” pentru cei doi americani, iar la un moment dat a fost întrebat dacă nu ar dori să urmeze cursurile – două luni – unei școli de vară din Statele Unite ale Americii.
„O familie din Michigan a vrut să înfieze un băiat din Timişoara. Când s-a finalizat dosarul, a trebuit să stea o perioadă în România să se acomodeze cu copilul. Eu mergeam cu ei să le arăt oraşul, să mai vorbesc cu ei ca să învăţ engleză. I-am dus şi la un concert la care am cântat şi după aceea m-au întrebat dacă nu vreau să merg la o şcoală de vară de două luni în America. Bineînţeles că am vrut. Când au ajuns în State, au sunat la şcoală şi au spus să trimită un formular ca să aplic pentru tabăra de vară. Cei de la şcoală au înţeles greşit şi au trimis un formular să aplic pentru liceu. Nici eu nu ştiam foarte bine engleză. Am completat formularul şi l-am trimis înapoi la şcoală, ca după aceea să primesc o scrisoare că m-au acceptat pentru o bursă integrală de studii. Eu nu am ştiut la ce aplic, ei nu au ştiut pe cine iau. Părinţii au spus să merg un an să văd cum e şi aşa am rămas acolo, de la vârsta de 17 ani“.
Cristian Măcelaru a absolvit apoi Universitatea din Miami, putându-se lăuda, deși nu o face niciodată, cu studii universitare la vioara de performanţă. „După ce am terminat liceul, m-am mutat din Michigan în Florida, la facultate, unde am fost şi concert-maestru la filarmonică“, a adăugat el într-un interviu pentru Adevărul.
Activitate artistică impresionantă. Lawrence Foster: ”Acel mare dirijor român al momentului”
Redutabilul dirijor Lawrence Foster – a obținut Marele Premiu al Discului (Academia Charles Cross), pentru înregistrarea EMI a operei Oedip, de George Enescu – l-a descris pe Cristian Măcelaru ca fiind „acel mare dirijor român al momentului. Cel mai probabil, va avea statura lui Sergiu Celibidache“. Nu trebuie uitat nici că Laurence Foster a primit, în țara noastră – 2003 -, Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, categoria B (Muzică).
Publicul american a fost extrem de plăcut impresionat atunci când – în luna februarie a anului 2012 – Cristian Măcelaru l-a înlocuit pe Pierre Boulez la pupitru și a dirijat Chicago Symphony Orchestra. Spectacolele aufost lăudate de critică, iar prestația lui Cristian Măcelaru apreciată la justa valoare. În același an, dirijorul român a obținut, de altfel, Premiul Solti pentru Dirijori în devenire, onoare care nu mai fusese acordată decât o singură dată în istoria Fundaţiei Solti. În anul 2014, Cristian Măcelaru a fost recompensat și cu Premiul Solti pentru Dirijori, confirmând toate aprecierile primite de-a lungul timpului.

Cristian Măcelaru, diplomă de master ca dirijor şi violonist de performanţă
Activitatea artistică pe care o desfășoară dirijorul Cristian Măcelaru este una spectaculoasă.
A participat la desfăşurarea programelor Tanglewood Music Center şi Aspen Music Festival, studiind sub David Zinman, Rafael Frühbeck de Burgos, Oliver Knussen şi Stefan Asbury. Dar studiile sale principale s-au desfășurat alături de Larry Rachleff – la Rice University -, obținând o diplomă de master ca dirijor şi violonist de performanţă.
Cristian Măcealru este director muzical și dirijor al Festivalului de Muzică Contemporană Cabrillo, California (din august 2017) și dirijor principal al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Köln – începând cu stagiunea 2019/20). Dar nu numai atât. Pe lângă Philadelphia Orchestra, spre exemplu, Măcelaru dirijează și alte cunoscute orchestre simfonice ale Americii de Nord, putând fi amintite Chicago Symphony, Filarmonica din New York, Filarmonica din Los Angeles, Orchestra Simfonică Naţională, San Francisco Symphony, Saint Louis Symphony, Toronto Symphony sau Detroit Symphony.
Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
-
Exclusivacum 3 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Featuredacum 2 zileȘeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național
-
Exclusivacum 2 zile„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!
-
Exclusivacum 3 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 4 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!
-
Exclusivacum 3 zileCoca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!



