Actualitate
DOR DE ROMÂNIA. Interviu exclusiv cu Alina Zaharia, singurul producător de zacuscă din Portugalia: „Zacusca noastră cea de toate zilele a fost elementul la care m-am raportat în căutarea identității mele”
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Alina Zaharia, un nume predestinat să îndulcească viețile celor din jur, este singura româncă din Portugalia care produce zacuscă, fiind stabilită de mai bine de 12 ani în orașul Porto. Decizia de a răspunde celor din jur și a-i răsplăti cu abilitatea ei de a face dulceață delicioasă și zacuscă, folosind ingrediente românești sau portugheze, a adus-o în punctul în care s-a regăsit pe sine însăși prin pasiunea care îi amintește de gustul copilăriei și de cei dragi. O persoană extrem de pozitivă și creativă, Alina Zaharia a mărturisit pentru GÂNDUL.RO că s-a îndrăgostit iremediabil de Portugalia și a decis să se stabilească în Porto, deși pierderea identității proprii devenea „un gust amar”. Aflată în dilema identității între două culturi, românca a simțit că, un produs îndrăgit încă din copilărie, zacusca, o va face să reflecteze asupra propriei persoane și se va regăsi în amintirile reimprospatate prin intermediul oamenilor din jur.
Deși a plecat din România pentru o perioadă de timp temporară, Alina Zaharia a simțit că Portugalia este locul în care trebuie să se stabilească și să-și concretizeze pasiunea care o reprezintă. Colegii săi au determinat-o să producă dulceață și să o vândă, iar produsul care i-a impresionat de la prima linguriță a fost magiunul de prune.
GÂNDUL.RO: Cine este Alina Zaharia? De cât timp locuiești în Portugalia și cum ai luat decizia de a te muta din România?
Alina Zaharia: Optimistă incurabilă, plecată din Brăila în Porto, în 2008, cu o bursă Erasmus, în Management & Marketing, la Institutul Superior de Contabilitate și Administrație din Porto- ISCAP. După câteva luni de Portugalia este greu să nu te îndrăgosteșți și să nu-ti dorești să te întorci. Eu am rămas. Pentru a mă integra mai ușor în cultură și obiceiurile portughezilor, am făcut un an de voluntariat la facultatea unde venisem, la departamentul de Relații Internaționale unde ajutam noii veniți să se integreze mai ușor în societate. După un an, am aplicat pentru un job, la o companie care produce și exportă vin și cafea. A fost primul interviu și primul job – punct ochit , punct lovit. Am lucrat din 2010 până în 2014 acolo, ca asistent manager la departamentul de export.

Dintr-un hobby, tânăra antreprenoare a început să producă zacuscă, fiind un produs adaptabil stilului de viață vegan, adoptat de majoritatea portughezilor în perioada respectivă.
GÂNDUL.RO: Care este povestea Greenalyn? Cum ai început să produci produse tradiționale românești?
Alina Zaharia: Fiind un proiect care promovează un stil de viață sănătos și care pune accent pe sustentabilitate, Greenalyn vine de la tot ce este verde și de la numele meu – Alina.
În perioada în care am lucrat la compania de vinuri, colegii au observat oarecum un stil de viață sănătos de fiecare dată când, la prânz, ne întâlneam la cantină și unde de multe ori îi invităm să deguste din mâncarea mea. Așa au început să aprecieze din ce în ce mai mult ce făceam, să aibe încredere și chiar să-mi comande dulceață sau zacuscă. Totul a pornit dintr-o glumă, dintr-o provocare de-a lor. Magiunul de prune a fost produsul de care s-au îndrăgostit. Asta mi-a dat curaj și încredere în mine și în ceea ce mai târziu aveam să fac.
Am demarat proiectul în 2016, într-un mod timid și fără mari așteptări. La vremea aceea se observa deja o căutare către un stil de viață mai sănătos, opțiunile alimentare începeau să fie cât mai segmentate, iar oamenii dădeau din ce în ce mai multă preferință ingredienteleor sănătoase, naționale, de la micii producători locali și libere de chimicale. Comunitatea vegană și vegetariană începea deja să ia o mare anvergură. Mi-am zis că aș avea produsul potrivit, la momentul potrivit și locul potrivit.
Am făcut ulterior un curs de antreprenoriat care m-a ajutat să pun bazele unei afaceri, cu tot ce implică ea: crearea unui brand, comunicare, implementare, vânzări, promovare, dezvoltare, etc.
Am început să fac zacuscă acasă, să coc vinetele și ardeii pe grătar, cu foc de lemne. La început vindeam zacuscă la prieteni, foști colegi, cunoștințe, etc. Am început să particip la târguri locale și diferite evenimente. Făceam degustări în diferite locații, sponsorizam diferite evenimente, etc. Așa a început să intre pe piața portugheză zacusca noastră. Am reușit să creez legături frumoase cu oamenii, iar ei la rândul lor, indirect, să mă promoveze și să mă ajute să cresc frumos. Le place zacuscă și vorbesc despre ea.

GÂNDUL.RO: Cum prezinți povestea zacuștei ?
Alina Zaharia: Le spun că zacusca este o rețeta tradițională transmisă din generații în generații și care concentrează în ea gustul toamnei și sentimentul de apartenența și de identitatea la valorile noastre.

Alina Zaharia mărturisește că atât zacusca, cât și magiunul de prune au fost două elemente care au ajutat-o să-și reidentifice propria identitate, într-o perioada în care se afla într-un proces de reflecție asupra propriei persoane, fiind departe de România, țara de suflet.
GÂNDUL.RO: Ce amintiri ai legate de zacuscă și dulceață?
Alina Zaharia: Viața la țară, mirosul vinetelor coapte, gustul toamnei, bucuria oamenilor, sentimentul de comunitate și conviventa. Magiunul de prune cu nuci, întins pe felia de mămăligă coaptă pe plită, oferit de bunicul. M-am identificat cu zacusca pentru că, după 12 ani, m-am gândit ce mă definește din România și din Portugalia și a fost un proces de reflecție și de regăsire a identității.
Românca spune că portughezii nu mănâncă foarte multe legume și nu cunosc conceptul de zacuscă, până în momentul în care tânăra antreprenoare le detaliează despre ingredientele și rețeta tradițională, bine cunoscută în țara natală.
GÂNDUL.RO: A fost difici de intrat pe piața din Portugalia, zacusca fiind un produs specific românesc?
Alina Zaharia: Destul de greu. Și încă este. Deoarece, în general, portughezii nu sunt obișnuiți să mănânce multe legume și nici nu au o tradiție a conservării vegetalelor, așa cum avem noi. În portugheză, conceptul de zacuscă nu există și atunci eu o numesc paté de legume, pentru a le fi ușor aș-și facă o ideea despre tipul de produs.
Alina Zaharia este singurul producator de zacuscă din Portugalia si crede cu tărie că retetele românești au puterea de a trece frontierele și de a învinge timpul, fiind transmise din generație în generație.
GÂNDUL.RO: Există concurență pe piața din Portugalia în ceea ce privește cele două produse Greenalyn?
Alina Zaharia: În momentul de față nu există o concurență propriu-zisă la zacuscă. Există câteva produse vegane prin magazine, dar sunt refacute în mod industrial și de regulă, importate. Neavând concurență, este deopotrivata un lucru bun cât și mai puțin bun, deoarece oamenii nu știu cum să raporteze zacusca la alte produse similare. Colaborez in momentul de față cu patru locații/ magazine mici, unde vând zacuscă și dulceață. La raft este singurul produs vegan, artizanal. Portughezii nu-l cunosc, nu au amintiri, nu-l cumpără. Este destul de greu de implementat pe piață, iar singură promovare o fac eu prin rețelele de socializare, la târguri locale, diferite evenimente și degustări.

Cu o identitate locală, tânăra româncă povestește cu surprindere că producătorii portughezi au dat dovadă de multă solidaritate în această perioadă, promovând pe fiecare persoană care avea nevoie să-și vândă produsele, prin orice modalitate. De asemenea, mărturisește că între ea și producătorii locali se naște un sentiment de apartenența locală, prin intermediul ajutorului reciproc.

GÂNDUL.RO: Cum au decurs comenzile în perioada crizei COVID??
Alina Zaharia: Pe perioada de criză am optat să fac livrări la domiciliu și a mers foarte bine. Am reușit să imi mențin prezența pe piață și asta m-a ajutat. Am observat un spirit de solidarietate atât din partea micilor producători, cât și al comunității locale. Ne promovăm pe rețelele de socializare produsele unul altuia și astfel am reușit cu toți să ne menținem prezenți și să avem o oarecare continuitate. În special în perioada aceasta, oamenii au jucat un rol extrem de important. Ei au fost practic promotorii mei indirecți. Pentru mine, oamenii sunt cel mai importante “instrument” de promovare al produselor mele. Fără oamenii pe care i-am întâlnit in cale, nu aș fi putut face nimic.

”Dulceața de anans și mango are foarte mare succes”, mărturisește Alina Zaharia
GÂNDUL.RO: Care este produsul cel mai solicitat?
Alina Zaharia: Dintre toate varietățile de dulceață de sezon pe care le fac, culmea, cea mai apreciată este dulceața de ananas și mango. Deși ingredientele nu sunt naționale, m-am gândit să introduc această dulceață pe timpul iernii deoarece atunci sunt doar citrice și gama de dulceata este oarecum redusă iarnă. Toata dulceata pe care o fac are un procent foarte redus de zahăr deoarece fructele pe care le folosesc sunt de extremă calitate, culese de multe ori de mine de la micii producători, la maturitate deplină, permițându-mi astfel reducerea zahărului la cantitatea mínimă și pastrarea gustului autentic al fructelor. Asta și pentru că fac loturi mici, nepreocupandu-mă în felul acesta cu valabiliatea lor.

”Dulceața de bostan este un produs specific local”, spune Alina Zaharia
Alina Zaharia: Portughezii sunt mari iubitori de dulceață de bostan cu nuci sau cu migdale și dulceață de roșii. Obișnuiesc să combine foarte mult dulceața cu multe tipuri de brânză.
Portughezii sunt mai atrași de conceptul de dulceață, iar produsul creat de Alina Zaharia vine ca o mănușă preferințelor localnicilor.

GÂNDUL.RO: Care este profilul consumatorului?
Alina Zaharia: Portughezii mănâncă foarte mult dulce, iar dulceața se combină foarte mult cu brânză, fiind foarte apreciată. Produsul este mult mai căutat decât zacusca, pentru că sunt atrași și au o preferință definită în acest sens.

GÂNDUL.RO: Ai o politică specifică pentru consumatorii tăi?
Alina Zaharia: Am o politică de sustenabilitate. Borcanele pe care le vând pot fi refolositee la următoare comandă, consumatorii beneficiind de un discount.
În final, românca spune că pentru a se regăsi pe sine însăși, a readus în inimile și papilele gustative ale localnicilor produsul cu care a copilărit si care îi trezește numeroase amintiri.
GÂNDUL.RO: Îți lipsește România? Cum te-a ajutat pasiunea să te dezvolți personal?
Alina Zaharia: Îmi lipsește mâncarea din România, prietenii, familia. Am adus în prezentul, acum portughez, trecutul meu românesc. Asta m-a ajutat să mă regăsesc ca persoană și să-mi găsesc un drum. Oamenii pe care i- am întâlnit în calea mea au avut fiecare un rol important și totul se reduce la oameni și la bucuria pe care o găsim im fiecare din ei.

Mâncarea poate să atingă mai mult decât senzații, trezește emoții, amintiri și aduce fericire. Asa cum marca un bucatar celebru american, Michael Chiarello: „Ceea ce mă ține motivat nu este mâncarea în sine, ci toate legăturile și amintirile pe care le reprezintă.”
Actualitate
Texasul, ales pentru ultima stație a rețelei americane de supraveghere a spațiului profund
Forțele Spațiale ale Statelor Unite au desemnat zona Lake Kickapoo, din Texas, drept locația preferată pentru construirea celui de-al treilea și ultimului radar al rețelei Deep Space Advanced Radar Capability (DARC), destinată monitorizării obiectelor aflate pe orbita geostaționară.
Proiectul ar urma să consolideze capacitatea Statelor Unite, Australiei și Regatului Unit de a detecta și urmări sateliți într-un mediu spațial tot mai contestat.
Lucrările ar putea începe în 2027
Construcția instalației din Texas este planificată să înceapă în 2027, după atribuirea contractului și obținerea tuturor aprobărilor necesare. Lucrările civile ar urma să fie finalizate în 2029, urmând apoi testarea și evaluarea echipamentelor.
Acceptarea operațională a radarului este programată pentru 2030, însă calendarul depinde de încheierea etapelor administrative și tehnice.
Printre aprobările necesare se numără și certificarea emisă de Administrația Federală a Aviației. Aceasta trebuie să confirme că radarul militar nu va interfera cu sistemele utilizate de controlorii traficului aerian civil.
O rețea globală pentru supravegherea orbitei geostaționare
Generalul Douglas Schiess, șeful operațiunilor spațiale americane, a declarat că alegerea Texasului menține planul de creare a unei rețele globale de senzori pentru spațiul profund.
Potrivit acestuia, noua capacitate va îmbunătăți vizibilitatea asupra unui domeniu strategic disputat și va consolida protejarea sistemelor spațiale de care depind Statele Unite și aliații săi.
DARC se bazează pe tehnologii dezvoltate de Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins. Sistemul este proiectat pentru monitorizarea permanentă a orbitei geostaționare, indiferent de condițiile meteorologice și inclusiv pe timp de zi — o performanță care îl diferențiază de majoritatea radarelor existente.
Australia și Țara Galilor găzduiesc primele două instalații
Primul radar al rețelei este construit în Australia de compania Northrop Grumman. Contractul inițial, în valoare de 341 de milioane de dolari, a fost atribuit în februarie 2022.
În septembrie 2023, Statele Unite, Australia și Regatul Unit au semnat un memorandum prin care și-au asumat cooperarea în cadrul programului DARC pentru următorii 22 de ani.
A doua instalație va fi amplasată în Pembroke, Țara Galilor. Northrop Grumman a primit în august 2024 un contract de aproximativ 200 de milioane de dolari pentru dezvoltarea acestui radar.
Ulterior, valoarea contractului a fost majorată cu aproape 216 milioane de dolari. Fondurile suplimentare sunt destinate achiziției anticipate a unor componente cu termen lung de producție, precum echipamentele antenelor și fabricarea propriu-zisă a acestora. Valoarea totală a contractului a ajuns astfel la aproximativ 495 de milioane de dolari.
Construcția instalației din Țara Galilor este programată să înceapă anul viitor, potrivit noii strategii spațiale britanice.
Programul, afectat de întârzieri și costuri suplimentare
Implementarea DARC a fost marcată de întârzieri încă din primele etape. Rapoarte succesive ale Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală din Statele Unite au semnalat amânări repetate ale calendarului și creșteri neprevăzute ale costurilor.
Pentru instalația din Australia, atingerea capacității operaționale inițiale a fost amânată de mai multe ori. Inițial, Forțele Spațiale estimau că aceasta va fi atinsă în septembrie 2025. Termenul a fost ulterior mutat pentru februarie 2026, iar cea mai recentă estimare indică luna ianuarie 2027.
În luna mai a anului trecut, Forțele Spațiale au început să utilizeze anticipat anumite capabilități la baza aeriană Eglin. Măsura a urmărit punerea la dispoziție a unor funcții militare esențiale înainte de acceptarea operațională completă.
Implementarea se desfășoară gradual, astfel încât operațiunile inițiale să poată începe în paralel cu activitățile de dezvoltare și integrare derulate de contractor.
Primul test a confirmat funcționarea coordonată a antenelor
În august, Northrop Grumman a anunțat finalizarea unui prim test la instalația din Australia. Rezultatul a demonstrat că antenele radarului pot funcționa împreună ca un sistem integrat și pot urmări simultan mai mulți sateliți.
Testarea a implicat însă doar șapte dintre cele 27 de antene parabolice planificate pentru sistemul complet. Acest fapt indică faptul că instalația australiană se află încă într-o etapă de dezvoltare și extindere operațională.
Problemele de la primul amplasament ar putea afecta calendarul american
În cel mai recent raport de evaluare, autoritățile americane au indicat riscul ca întârzierile și creșterile de costuri înregistrate la primul amplasament să se răsfrângă asupra construcției stației din Statele Unite.
Printre cauzele identificate se numără modificările necesare pentru respectarea unor cerințe impuse de țara gazdă. Aceste ajustări au generat presiuni suplimentare asupra calendarului și bugetului programului.
Forțele Spațiale au respins însă informațiile potrivit cărora dificultățile de la instalația australiană ar fi provocat deja întârzieri în proiectul din Texas.
Toate cele trei radare ar trebui să fie operaționale până în 2032
Potrivit celei mai recente estimări, toate cele trei instalații DARC — din Australia, Țara Galilor și Texas — ar urma să fie complet operaționale până în decembrie 2032.
Finalizarea rețelei va oferi aliaților o capacitate extinsă de monitorizare a orbitei geostaționare, unde sunt amplasați numeroși sateliți utilizați pentru comunicații, navigație, supraveghere și securitate națională. Prin acoperirea celor trei regiuni, sistemul este proiectat să furnizeze o imagine permanentă asupra activităților din spațiul profund și să sprijine protejarea infrastructurii spațiale critice.
Actualitate
Apărarea antiaeriană americană, pusă la încercare de atacurile cu drone și rachete
Interceptoarele se consumă rapid, iar rezervele sunt tot mai greu de refăcut
Sistemele de apărare aeriană și antirachetă s-au dovedit eficiente în conflictele recente, reușind să respingă valuri de rachete de croazieră și roiuri de drone cu rate ridicate de succes. Performanța are însă un preț: interceptoarele sunt utilizate într-un ritm îngrijorător.
Situația este complicată și de pierderea unor radare THAAD/TPY-2, ceea ce a obligat Statele Unite să ia măsuri urgente pentru protejarea propriilor capabilități militare din Orientul Mijlociu.
Refacerea stocurilor actuale reprezintă deja o provocare, iar pregătirea pentru conflictele viitoare este și mai dificilă. Pentru a răspunde ambelor obiective, sistemele de apărare trebuie să se adapteze rapid tacticilor adversarilor și diversității amenințărilor.
Iranul a combinat rachete, drone și atacuri coordonate
Atacurile iraniene au demonstrat capacitatea de a lansa simultan mai multe tipuri de amenințări din domenii diferite: rachete de diverse categorii și vehicule aeriene fără pilot.
Un număr semnificativ de arme a fost lansat în același timp, cu obiective programate să fie lovite într-un interval scurt. Strategia a pus apărătorii în fața unei dileme complexe: amenințările ieftine trebuiau contracarate cu mijloace defensive accesibile, în timp ce rachetele mai rapide și mai sofisticate necesitau interceptoare avansate.
Pentru viitorul apărării antiaeriene și antirachetă, trei probleme sunt esențiale: costul, eficiența și capacitatea industriei de a produce rapid echipamentele necesare.
Gestionarea acestor factori va necesita un efort coordonat între Pentagon și companiile din industria de apărare.
Costul interceptării poate depăși valoarea țintei
Radarele, lansatoarele și interceptoarele sunt sisteme scumpe și dificil de fabricat. În multe situații, ele sunt folosite pentru distrugerea unor ținte mult mai ieftine, în special în cazul dronelor produse în masă și lansate în roiuri.
Totuși, prețul unei ținte nu este singurul criteriu. Valoarea obiectivului protejat trebuie inclusă în calcul, fie că este vorba despre o bază militară, infrastructură critică sau teritoriul național.
Apărarea unor obiective importante justifică utilizarea unor sisteme costisitoare, însă problema accesibilității nu poate fi ignorată. Statele Unite trebuie să stabilească cât sunt dispuse să cheltuiască pentru apărarea teritoriului și pentru menținerea capacității de a proiecta forță la mii de kilometri distanță.
Costurile interceptoarelor reprezintă doar una dintre componentele acestei ecuații, dar au devenit tot mai greu de susținut pe măsură ce atacurile folosesc un număr tot mai mare de drone ieftine.
Roiurile de drone schimbă regulile jocului
Dronele iraniene Shahed, al căror cost este estimat la câteva zeci de mii de dolari pe unitate, pot fi lansate în formații numeroase și pot parcurge distanțe de sute sau chiar mii de kilometri.
Folosirea unor interceptoare tradiționale împotriva acestor aparate este eficientă din punct de vedere militar, însă dezechilibrul financiar devine problematic. Distrugerea unei drone relativ ieftine cu o rachetă de milioane de dolari poate epuiza rapid stocurile defensive.
Există deja sisteme antidronă mai accesibile, dar pentru ca acestea să fie produse și introduse în număr suficient este nevoie de o schimbare a priorităților și a comenzilor militare.
Soluția nu constă doar în criticarea diferenței de preț dintre țintă și interceptor, ci în achiziționarea accelerată a echipamentelor antidronă care sunt deja disponibile și operaționale.
Apărarea trebuie să facă față mai multor amenințări simultan
Sistemele americane de apărare aeriană și antirachetă au avut o evoluție solidă, inclusiv începând cu primul război din Golf, când bateriile Patriot au fost folosite împotriva rachetelor Scud.
Amenințările actuale sunt însă mai variate și se deplasează cu viteze diferite. Dronele zboară la altitudini reduse și pot efectua manevre dificile, armele hipersonice se deplasează cu viteze foarte mari, iar rachetele balistice urmează traiectorii care pot fi anticipate într-o anumită măsură.
Modelul tradițional — detectarea țintei și distrugerea ei — nu mai este suficient. Sistemele defensive trebuie să urmărească și să neutralizeze simultan obiective multiple, provenite din direcții diferite și utilizând profiluri de zbor distincte.
Atacurile recente au confirmat că scenariul cel mai dificil nu este reprezentat de o singură rachetă, ci de o ofensivă coordonată, desfășurată în mai multe domenii și îndreptată asupra unor obiective diferite.
Finanțarea apărării apropiate rămâne insuficientă
Una dintre problemele majore este percepția potrivit căreia apărarea antiaeriană începe și se termină cu sistemul Patriot.
În realitate, există mai multe categorii de sisteme, de la apărarea aeriană cu rază scurtă până la echipamente specializate pentru combaterea dronelor. Aceste programe au fost relansate în ultimii ani, însă finanțarea lor nu a ținut pasul cu amploarea amenințărilor.
Creșterea numărului de atacuri cu drone și rachete a determinat acum autoritățile americane să trateze problema cu un grad sporit de urgență. Pentagonul și industria trebuie să accelereze dezvoltarea și desfășurarea sistemelor capabile să protejeze simultan mai multe tipuri de ținte.
Industria de apărare nu poate crește producția peste noapte
Capacitatea industrială a Statelor Unite a fost afectată de semnale de achiziție fluctuante, care au determinat reducerea treptată a producției de sisteme și componente pentru apărarea antiaeriană.
Motoarele cu combustibil solid utilizate de interceptoare presupun procese de fabricație complexe. În cazul radarului THAAD/TPY-2, construcția unui singur sistem necesită o perioadă îndelungată și investiții de ordinul miliardelor de dolari.
Aceste dificultăți au contribuit la diminuarea stocurilor și la apariția unei presiuni pentru extinderea rapidă a capacității de producție.
Nevoia de a înlocui munițiile consumate în operațiunile împotriva Iranului, combinată cu noile priorități ale administrației în domeniul apărării, poate transmite industriei semnale mai clare pentru creșterea producției și atragerea de investiții.
Producția la scară largă devine decisivă
Strategiile naționale de apărare, ordinele executive și inițiativele de reformare a achizițiilor militare indică o orientare tot mai clară către apărarea teritoriului și modernizarea bazei industriale.
Pentagonul și companiile de profil par să aibă o viziune comună asupra principalelor nevoi. Totuși, această convergență trebuie transformată în contracte predictibile și comenzi constante, fără de care fabricile nu pot investi în linii de producție suplimentare.
Tehnologiile viitoare trebuie nu doar să fie performante, ci și suficient de simple și accesibile pentru a putea fi produse în număr mare. Conflictele recente au arătat că apărarea aeriană ar putea fi nevoită să oprească roiuri de atacatori concepute special pentru a suprasolicita și satura sistemele existente.
Refacerea stocurilor nu mai poate fi amânată
Problema și direcțiile de acțiune sunt deja cunoscute. Statele Unite trebuie să investească simultan în refacerea rapidă a stocurilor de interceptoare și în dezvoltarea unor sisteme capabile să răspundă amenințărilor viitoare.
Extinderea producției de muniții ar fi trebuit să înceapă înainte ca rezervele să fie consumate într-un ritm atât de accelerat. În prezent, nevoia este și mai urgentă: fără o creștere rapidă a producției și fără o combinație mai inteligentă între sisteme scumpe și soluții antidronă accesibile, apărarea aeriană riscă să fie copleșită de atacuri numeroase și coordonate.
Actualitate
Traficul online din România își încetinește scǎderea, iar AI accelerează: ce arată datele actualizate pe trafic.dwf.ro
Prima actualizare a dashboard-ului public trafic.dwf.ro aduce și primele date comparabile de la lansare și arată cum a evoluat piața digitală românească într-o singură lună.
București, 10 septembrie 2026 – Lansat de DWF în august 2026, dashboardul agregă anonim date din proprietăți Google Analytics 4 monitorizate direct de agenție. Datele actualizate acoperă 784 de site-uri românești, cu 145,7 milioane de sesiuni și 829.000 de tranzacții pe luna august. Dashboardul este disponibil gratuit, fără cont.
Ce s-a schimbat față de luna anterioarǎ
Primul set, bazat pe datele lunii iulie, arăta o scădere a tuturor canalelor clasice, în timp ce traficul din asistenți AI era singurul aflat pe creștere. O singură lună nu confirmă un trend, dar datele din august arată că ipoteza „toate canalele clasice scad” nu mai descrie piața la fel de clar.
Paid și Social au revenit pe creștere, scăderea Search s-a temperat, iar traficul din asistenți AI a crescut cu 154% într-un an. În eCommerce, veniturile sunt cu 17,7% mai mari.
| Canal | Sesiuni (August) | Evoluție YoY (Iulie) | Evoluție YoY (August) |
|---|---|---|---|
| Trafic total | 145,7 mil. | −10,7% | −7,1% |
| Search | 39,3 mil. | −20,0% | −18,3% |
| Paid | 44,0 mil. | −1,7% | +7,0% |
| Social | 3,5 mil. | −1,0% | +9,8% |
| Direct | 27,3 mil. | −12,9% | −10,9% |
| Asistenți AI | 995.000 | +47,6% | +154,4% |
Notă metodologică: cohorta se recompune la fiecare ediție, iar variațiile year over year sunt calculate pe luni calendaristice complete. Volumele absolute din fiecare lunǎ nu sunt comparabile direct de la o ediție la alta; procentele de evoluție sunt.
AI: creșterea s-a triplat între două ediții consecutive
Traficul din asistenți AI a ajuns la 995.000 de sesiuni în august, în creștere cu 154,4% YoY față de 47,6% în primul set de calcul pe iulie. Este a 14-a lună consecutivă în care canalul depășește nivelul anului anterior.
Ponderea AI a crescut de la 1,43% la 2,53% din traficul Search, dar rămâne la doar 0,68% din traficul total. Canalul este dominat de ChatGPT, care generează acum 98,5% din traficul AI, față de 97,1% în ediția precedentă. Claude și Gemini au câte 0,6%, iar Copilot 0,2%.
„AI-ul înseamnă 0,7% din tot traficul și 0,8% din veniturile magazinelor. Dacă te uiți doar la volum, nu e nimic de discutat. Eu mă uit și la rata de creștere, și la ce face vizitatorul acela când ajunge pe site: convertește de 1,3 ori mai des decât cel din Google organic și lasă un coș cu 28% mai mare. Iar banii aduși de AI magazinelor din studiu sunt de peste trei ori mai mari decât anul trecut, în fiecare dintre ultimele șase luni.” – Radu Mărcușu, Search Director DWF
Scade interesul informațional, dar crește e-commerce-ul
Piața digitală se împarte în două direcții: traficul total din august 2026 este cu 7,1% sub nivelul din august 2025, în timp ce traficul către magazinele online din cohortă este cu peste 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile eCommerce cresc cu 17,7%, comenzile cu 13,2%, iar valoarea medie a coșului cu 4%.
Față de iulie, lunǎ în care traficul total era cu 10,7% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, scăderea s-a temperat. În eCommerce, creșterea veniturilor s-a accelerat de la 9,8% la 17,7%.
SEO: mai puține vizite, mai mulți bani
Decuplarea dintre trafic și valoare se vede cel mai clar în traficul organic către magazinele online: sesiunile scad cu 15,9% față de anul trecut, dar veniturile cresc cu 6,9%, față de -0,7% în prima ediție.
Diferența vine din calitatea traficului: rata de conversie a crescut cu 13,5%, iar valoarea medie a comenzii cu 12%. Cu alte cuvinte, SEO aduce mai puține vizite, dar un trafic mai orientat spre cumpărare.
Paid crește mai repede decât investiția
În eCommerce, Paid a adus cu 24,2% mai multe sesiuni și cu 24,8% mai multe venituri față de anul trecut, în timp ce investiția în Google Ads a crescut cu 17,6%. Veniturile au crescut, astfel, mai repede decât bugetele.
Și costul traficului s-a redus: CPC-ul mediu a scăzut cu 8,6%, la 0,69 lei, față de o creștere în prima ediție. Pe doi ani, CPC-ul rămâne însă cu aproximativ 10% peste nivelul din 2024, ceea ce arată că scăderea recentă corectează doar parțial creșterea anterioară.
Ce se întâmplă la checkout
Comparate pe aceleași magazine, canalele se comportă diferit în momentul cumpărării:
| Canal | Rată de conversie | Coș mediu | Valoare / sesiune |
|---|---|---|---|
| Paid | 2,44% | 264 lei | 6,4 lei |
| Asistenți AI | 2,35% | 377 lei | 8,9 lei |
| Organic | 1,81% | 293 lei | 5,3 lei |
| Direct | 1,15% | 411 lei | – |
Traficul din AI convertește de 1,3 ori mai des decât Google organic și generează un coș mediu cu 28% mai mare. Față de iulie, avantajul de conversie s-a redus de la 1,5x, pe fondul îmbunătățirii conversiei în organic.
AI rămâne canalul cu cea mai rapidă creștere și una dintre cele mai mari valori per vizită. Veniturile atribuite AI au ajuns la 2,1 milioane de lei în august, dintre care 97,5% provin din ChatGPT.
Rezerva de măsurare
GA4 identifică doar o parte din traficul AI. Estimări independente indică faptul că aproximativ 70% rămâne neatribuit (sursa: Loamly.ai, februarie 2026), ceea ce ar însemna, pentru august, circa 3 milioane de sesiuni AI și o pondere estimată de 7,6% din traficul Search, față de 4,29% în prima ediție.
Este o estimare, nu o măsurătoare directă.
Cifre cheie, pe scurt
- Piața pierde trafic mai lent: −7,1%, față de −10,7% în iulie.
- Paid și Social au revenit pe creștere, după o perioadă de scădere ușoară.
- AI-ul și-a triplat ritmul, de la +47,6% la +154,4%, rămânând sub 1% din traficul total.
- Veniturile din SEO au trecut de la stagnare la creștere, deși traficul organic continuă să scadă puternic.
- Volumul și valoarea nu se mai suprapun. Un canal poate pierde vizite și câștiga bani în același timp – sau invers.
Pentru companii, concluzia practică ține de instrumentarul de raportare: câtă vreme cele două curbe merg în direcții diferite, un singur indicator de volum nu mai poate descrie performanța unui cana
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Cifrele prezentate sunt aferente lunii august.
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 3 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 4 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 15 ore„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Exclusivacum 3 zile„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 2 zileNicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
-
Exclusivacum 5 zileSTATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.



