Actualitate
Proiecte de lege pentru desființarea institutelor lui Iliescu și Constantinescu au fost respinse de Parlament
Proiectul de lege prin care era solicitata desfiintarea Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989, condus de Ion Iliescu, a fost respins de Senat, miercuri, iar Camera Deputatilor a respins prin vot desfiintarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizatia Levantului, condus de Emil Constantinescu.
In decembrie 2019, Guvernul a adoptat Ordonanta de Urgenta privind desfiintarea Institutului Revolutiei Romane.
Directorul Institutului Revolutiei Romane, Gelu Voican Voiculescu, a declarat la finalul anului trecut ca decizia Guvernului Orban de a desfiinta institutia este „arbitrara” si „abuziva” si vor fi facute toate demersurile legale pentru ca aceasta sa nu fie pusa in practica.
Miercuri, 182 de deputati au votat „pentru” respingerea propunerii legislative privind desfiintarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizatia Levantului si 44 „impotriva”. Au fost inregistrate 64 de abtineri.
Initiatorul a fost deputatul USR Iulian Bulai. In luna aprilie, propunerea de desfiintare a Institutului Levantului a fost respinsa in Comisia pentru cultura din Senat, apoi de Senat, iar Camera Deputatilor este for decizional.
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizatia Levantului a fost infiintat de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 117/ 26 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial nr. 404/ 30 mai 2017.
Institutul Levantului a dat cu acest prilej, un comunicat:
Propunerea legislativă de desființare a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, respinsă astăzi de Camera Deputaților – o colecție de aberații și minciuni ale inițiatorilor USR
Camera Deputaților, for decizional, a respins în ședința din 10 iunie 2020, inițiativa legislativă a USR de desființare a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Pentru respingerea inițiativei s-au pronunțat 182 de deputați, împotriva respingerii propunerii s-au pronunțat 44 de deputați și 64 de deputați s-au abținut. Anterior, la 23 aprilie 2020, Senatul a respins inițiativa USR cu 114 voturi „pentru”, 13 „împotrivă” şi 3 abţineri.
Respingerea inițiativei de desființare a Institutului aruncă în derizoriu demersul politicianist al USR, care s-a dovedit o colecție de aberații și minciuni sfruntate. Inițiatorul propunerii legislative și grupul de semnatari nu au nici cea mai vagă idee cum funcționează un institut de cercetare științifică și, pe de altă parte, folosesc cu bună știință de date false, pentru un demers politicianist populist.
Afirmația utilizată de USR în campania dusă împotriva ISACCL – sinecură -, îi prezintă drept analfabeți funcționali. Sinecură înseamnă ,,slujbă, funcție bine retribuită, care cere muncă minimă sau nu cere nicio muncă’’ și nu o activitate intensă și fructuoasă, conform reglementărilor legale, fără avantaje suplimentare și, în câteva funcții de conducere, chiar cu un caracter de voluntariat.
Politicile publice în vigoare nu au în vedere desființarea de către Parlament a unor instituții de cercetare științifică fără consultarea Academiei Române, a Ministerului Educației, a Ministerului Cercetării sau a Ministerului Culturii. Toate aceste instituții și-au dat acordul pentru înființarea ISACCL. Conducerea ISACCL este asigurată de Consiliul Științific, din care fac parte președintele Academiei Române și rectorii universităților din București, Cluj și Iași, conducerea Academiei Mondiale de Artă și Știință, profesorii universitari Adrian Curaj (Ministru al Educației Naționale – 2016) și Vlad Nistor (președinte al Institutului Român de Arheologie – Atena), Radu Boroianu (președinte Institutului Cultural Român 2015-2017). Președintele Consiliului Științific este prof.dr. Remus Pricopie, rectorul SNSPA. Din Consiliul Consultativ fac parte personalități prestigioase din țară și străinătate: Federico Mayor (director-general UNESCO 1987 – 1999), Ismail Serageldin (director fondator Bibliotheca Alexandrina, vicepreşedintele Băncii Mondiale 1992 – 2000), Erhard Busek (Ministrul Educaţiei, Ştiinţei şi Cercetării, vicecancelar al Austriei 1991- 1995, coordonator al Pactului de Stabilitate în Europa de Est 2002 – 2008), academicienii Eugen Simion, Cristian Hera, Victor Voicu, Maya Simionescu, Răzvan Theodorescu, Basarab Nicolescu, foști miniștri ai Educației și Culturii (Andrei Marga, Daniel Barbu, Puiu Hașotti, Sorin Câmpeanu), foștii ambasadori Tasin Gemil, Radu Onofrei și Doru Costea, prof. dr. Romulus Brâncoveanu (decan al Facultății de Filosofie, Universitatea din Bucureşti), Dan A. Petre, director-general al Institutului Diplomatic Român.
Astfel de inițiative de desființare au existat doar în perioada dictaturii comuniste. E greu de imaginat că într-un stat democratic din Uniunea Europeană, un grup de politruci fără nicio prestanță academică pot să inițieze desființarea unui institut de cercetare științifică. Centru de excelență al Academiei Mondiale de Artă și Știință, ISACCL desfășoară exclusiv activitate științifică, fără nicio implicare politică. Iar proiecte precum “Inițiativa Levant pentru pace globală”, prezentat în Consiliul Europei, Congresul SUA, ONU, UNESCO, Senatul Franței, Senatul Italiei, Vatican sau platforma academică “Lumea post-pandemia COVID-19: o viziune umanistă pentru o dezvoltare durabilă” conferă prestigiu internațional Parlamentului României.
Următoarea conferință internațională, organizată de ISACCL, împreună cu Academia Mondială de Artă și Știință și Biroul Națiunilor Unite de la Geneva, se va desfășura în perioada 15-19 iunie 2020: „Global Leadership for the 21st Century. Strategies for Transformative Global Leadership”.
Senatul a votat respingerea Ordonanței de Urgență de desființare a Institutului Revoluției.
Senatul României a votat azi cu 76 de voturi pentru și 44 împotriva, pentru respingerea Ordonanței de Urgență a Guvernului, numărul 91/2019, prin care s-a decis desființarea Institutului Revoluției Române (IRR). În urma acestui vot, ordonanța a fost respinsă iar efectele produse de aceasta au fost anulate.
Prin votul de azi, senatorii au mai decis ca în termen de 30 de zile, Guvernul Orban să emită o altă hotărâre prin care să fixeze bugetul instituției și să reangajeze persoanele concediate, la momentul intrării în vigoare a OUG 91/2019.
„În raport cu obiectul de activitate enunţat în cuprinsul Legii de funcţionare a IRR, se poate constata în mod obiectiv faptul că acesta nu a reprezentat în mod real un deziderat al instituţiei. În fapt, evenimentele organizate de IRR au vizat propagarea în spaţiul public a unor interpretări asupra Revoluţiei Române din 1989 menite să se contrapună cercetărilor aflate în curs de stabilire de organele de anchetă în Dosarul Revoluţiei”, se arată în expunerea de motive prin care a fost adoptată OUG 91/2019.
Dezbaterea din Senat, pe această temă a fost una aprinsă. Senatorul PSD Ionuț Vulpescu a acuzat PNL că prin închiderea IRR, nu dorește altceva decât ca populația să nu afle adevărul în legătură cu evenimentele din decembrie 1989. ”Închiderea IRR înseamnă implicit acceptarea că vrem să se ştie tot mai puţine despre cei care au murit în stradă pentru democraţie, că astăzi politica de stradă să pună în locul arhivelor despre jertfa lor un lacăt. Poate unora li se pare că este lacătul Institutului. În mod real, e un lacăt al democraţiei. Tentaţia totalitară pune stăpânire pe gândirea şi pe actele de guvernare ale guvernului şi ale PNL. Şi acest lucru este inacceptabil. România trebuie să rămână o democraţie funcţională”, a afirmat Vulpescu.
Actualitate
REVOLTA DIN SILICON VALLEY: Justiția americană îngheață ordinul Casei Albe prin care Anthropic a fost declarată risc de securitate națională
Dovezile sugerează o „represiune ilegală”
Într-o lovitură juridică majoră aplicată politicilor tehnologice ale actualei administrații, judecătoarea federală Rita Lin a emis joi o injoncțiune preliminară de amploare în favoarea companiei Anthropic. Decizia suspendă eforturile guvernului de a pune pe lista neagră firma de inteligență artificială, marcând un punct de cotitură în conflictul dintre gigantul tech și aparatul birocratic federal.
În ordinul său de 48 de pagini, judecătoarea Lin a afirmat categoric că justificarea guvernului pentru desemnarea Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” pare a fi doar o fațadă. „Dosarul sugerează puternic că motivele invocate… au fost pretextuale și că motivul real a fost o represiune ilegală”, a scris Lin, subliniind că Anthropic are șanse mari de reușită în procesul intentat statului.
Un conflict între clauze și comenzi executive
Tensiunile dintre Anthropic și Casa Albă au atins punctul critic după ce compania a refuzat să accepte noi termeni contractuali care ar fi permis armatei „orice utilizare legală” a inteligenței artificiale Claude. Anthropic s-a opus, invocând motive de siguranță și principii etice.
Reacția administrației a fost imediată. Pe 27 februarie, președintele Donald Trump a ordonat agențiilor federale, prin intermediul rețelei Truth Social, să „ÎNCETEZE IMEDIAT” orice utilizare a tehnologiei Anthropic. Mesajul a fost dublat de Secretarul Apărării, Pete Hegseth, care a declarat că niciun partener al armatei americane nu mai poate desfășura activități comerciale cu firma de IA. Până la începutul lunii martie, aceste directive au fost transformate în acte oficiale, vizând compania atât la nivelul Pentagonului, cât și la nivelul întregului guvern federal.
Sfidarea Pentagonului și disputa jurisdicțională
Victoria juridică a celor de la Anthropic ar putea fi însă complicată de un conflict de jurisdicție. La scurt timp după decizia din California, Emil Michael, responsabilul pentru tehnologie al Pentagonului, a contestat validitatea injoncțiunii, susținând că aceasta conține „erori factuale” și că interdicția rămâne în vigoare sub alte coduri federale care nu s-ar afla sub autoritatea judecătoarei Lin.
Deși Anthropic s-a declarat mulțumită de intervenția rapidă a instanței din California, reprezentanții companiei au admis că încă așteaptă o decizie de la Curtea de Apel din D.C. Experții legali sunt împărțiți: unii consideră că ordinul judecătoarei Lin protejează compania de toate departamentele guvernamentale, în timp ce alții cred că este nevoie de o victorie separată la Washington pentru a anula complet ordinele administrației.
Numărătoarea inversă de șapte zile
În ciuda deciziei favorabile, drumul Anthropic rămâne presărat cu obstacole. Judecătoarea Lin a impus o suspendare de șapte zile asupra propriului ordin, o procedură standard care oferă guvernului timp pentru a contesta decizia sau pentru a solicita intervenția unei instanțe superioare.
Dacă procesul va ajunge la Curtea de Apel pentru al Nouălea Circuit, analiștii anticipează o bătălie dificilă pentru guvern. Între timp, mizele financiare și reputaționale cresc. Pe măsură ce disputa juridică se poate prelungi pe parcursul mai multor ani, statul american riscă să fie găsit responsabil pentru încălcarea contractelor și să plătească despăgubiri colosale dacă instanțele vor decide că eticheta de „risc de securitate” a fost, într-adevăr, un instrument de răzbunare politică.
Actualitate
Arhitectura descurajării: Planul strategic pentru salvarea arsenalului nuclear de sub tutela birocrației energetice
Moștenirea Războiului Rece în fața noilor amenințări
Statele Unite se află într-un punct de cotitură nucleară, cel mai periculos de la finalul Războiului Rece. În timp ce Rusia își modernizează agresiv arsenalul și lansează amenințări directe, iar China își extinde forțele nucleare într-un ritm alarmant, barierele de control al armamentului par să se fi prăbușit. În acest peisaj volatil, descurajarea nucleară nu mai este un concept abstract, ci fundamentul supraviețuirii naționale. Totuși, managementul acestui arsenal vital rămâne prizonierul unui sistem administrativ depășit, conceput pentru o epocă apusă.
Conflict de interese: Securitate națională versus politici climatice
În prezent, responsabilitatea pentru descurajarea nucleară a SUA este plasată nefiresc în cadrul Departamentului Energiei (DOE). Deși peste trei sferturi din bugetul acestui departament sunt dedicate apărării, agenda publică a instituției este dominată de politici climatice, programe energetice interne și ecologizare. Această structură forțează securitatea strategică să concureze pentru atenție și resurse cu priorități interne complet străine de misiunea de apărare. Este un aranjament defectuos și, în ultimă instanță, periculos, care subminează capacitatea de reacție rapidă în fața inamicilor geopolitici.
Eroziunea responsabilității și capcana birocratică
Istoria demonstrează că succesul nuclear a fost clădit pe claritate și autonomie. În perioada Războiului Rece, agenții independente aveau misiunea unică de a proiecta și susține arsenalul nuclear. Această coerență a dispărut în 1977, odată cu absorbția misiunii nucleare de către Departamentul Energiei. Rezultatul a fost o derivă birocratică previzibilă: responsabilitate diluată, supraveghere excesivă și lupte bugetare interminabile. Chiar și crearea Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară (NNSA) în anul 2000 a fost doar un paleativ, instituția fiind mai degrabă orientată spre evitarea riscurilor decât spre producția și livrarea accelerată de care America are nevoie astăzi.
O agenție independentă pentru un secol al provocărilor
Soluția necesită o decizie politică de o anvergură istorică: extragerea NNSA de sub tutela Departamentului Energiei și transformarea sa într-o agenție independentă, aflată sub autoritatea directă a președintelui. O astfel de reformă nu ar slăbi controlul civil, ci ar întări responsabilitatea prezidențială și ar clarifica hățișul de supraveghere congresională. Printr-o misiune unică și o finanțare directă prin comisiile de apărare, SUA pot transmite un mesaj fără echivoc Moscovei și Beijingului. Dacă această restructurare va fi implementată, ea va securiza fundamentul puterii americane pentru secolul XXI, marcând trecerea de la o birocrație lentă la o forță de descurajare modernă și implacabilă.
Actualitate
Miliarde pentru Pacific: Strategia Pentagonului de a „anula” lista de dorințe a amiralilor prin bugete record
Într-o mișcare strategică fără precedent, Pentagonul propune alocarea a aproape 12 miliarde de dolari pentru Inițiativa de Descurajare în Pacific (PDI) în anul fiscal 2027. Această infuzie masivă de capital pare să fi atins un prag istoric: pentru prima dată, comandantul operațiunilor din regiune sugerează că solicitările sale financiare au fost acoperite integral, eliminând necesitatea celebrei „liste de dorințe” cu cereri nefinanțate.
O premieră la INDOPACOM: „Zero” cereri suplimentare
Amiralul Samuel Paparo, șeful Comandamentului din Indo-Pacific, a confirmat în fața legiuitorilor că bugetul propus răspunde tuturor nevoilor raportate conform cerințelor legale. Deși a subliniat că „nu este niciodată pe deplin satisfăcut” având în vedere miza umană și materială a unui potențial conflict, Paparo a indicat că raportul oficial nu va conține cerințe neacoperite. Această situație este rară în contextul birocrației de la Washington, unde comandanții solicită anual fonduri extra peste bugetul de bază.
Reconcilierea Bugetară: 1,5 trilioane de dolari pentru Apărare
Planurile ambițioase vin pe fondul unei strategii mai largi a administrației de a cheltui 1,5 trilioane de dolari pentru Departamentul Apărării în 2027. Din această sumă, 11,7 miliarde de dolari sunt direcționate strict către descurajarea influenței în Pacific. Fondurile sunt segmentate în șase piloni critici, cele mai mari felii din buget fiind destinate exercițiilor militare și inovației (4,4 miliarde dolari), urmate de îmbunătățirea infrastructurii (3 miliarde dolari) și modernizarea prezenței militare (2,9 miliarde dolari).
Muniția, „călcâiul lui Ahile” în fața amenințării chineze
În ciuda optimismului bugetar, congresmenii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la stocurile de muniție critică, epuizate de conflictele din Orientul Mijlociu. Întrebați dacă acest consum afectează capacitatea de a descuraja China, oficialii militari au subliniat că soluția rezidă în accelerarea producției. Strategia pentru 2027 prevede triplarea sau chiar cvadruplarea ratelor de producție pentru proiectilele esențiale, precum și investiții în substitute inovatoare care să depășească tehnologia actuală.
-
Exclusivacum 5 zileIPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 4 zileSINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
-
Exclusivacum 2 zileOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Exclusivacum 4 zileDelirul măririi la umbra gratiilor: Cum să-ți rupi gâtul vânând funcții pe care nu le pricepi
-
Exclusivacum 5 zileOPERAȚIUNEA „BINOCLUL”: Cum a ajuns IOR jucăria privată a „Reginei Restructurărilor” sub binecuvântarea Ministerului
-
Exclusivacum 4 zileMiracolul de la Kiev: Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță
-
Exclusivacum 3 zileDe la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileMarea amnezie de la Interne: Cum s-au „evaporat” scuzele MAI după ce au băgat mâna în buzunarul a mii de polițiști



