Actualitate
MAE. Fermă din Germania, în insolvenţă. Aproximativ 150 de români lucrează acolo
O fermă din Hoyerhagen, Germania, unde lucrează circa 150 de români, a intrat în insolvenţă. Atât proprietarul acesteia, cât şi administratorul pentru insolvenţă au precizat că situaţia în cauză nu va afecta plata salariilor lucrătorilor de acolo, anunţă Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Conform datelor obţinute de Ambasada României la Berlin, MAE precizează că administratorul judiciar a confirmat intrarea în insolvenţă a fermei respective. Atât proprietarul acesteia, cât şi administratorul pentru insolvenţă au precizat că situaţia în cauză nu va afecta plata drepturilor salariale datorate lucrătorilor, existând fonduri suficiente pentru acest scop. Activitatea fermei în cauză va continua până la încheierea sezonului”, conform sursei citate.
MAE precizează că, până la acest moment, la nivelul Ambasadei României la Berlin nu au fost recepţionate solicitări de asistenţă consulară din partea cetăţenilor români în legătură cu această situaţie. MAE reaminteşte că Ambasada României la Berlin s-a autosesizat cu privire la situaţia de la ferma în cauză, în urma semnalărilor din mass-media.
Oficialii MAE anunţă şi că un diplomat din cadrul Ambasadei României la Berlin a efectuat o vizită la ferma în cauză la data de 13 mai, iar în conformitate cu cele observate la faţa locului, toate măsurile de securitate sanitar-medicală din cadrul fermei au fost adoptate sub coordonarea Autorităţii locale pentru Sănătate, fiind întreprinse eforturi pentru respectarea precauţiilor epidemiologice necesare în contextul pandemiei de COVID-19.
„Din dialogul reprezentantului misiunii cu cetăţenii români care îşi desfăşurau activitatea în cadrul fermei, a rezultat faptul că majoritatea sunt mulţumiţi de condiţiile de muncă şi de nivelul de plată pentru activitatea prestată”, precizează ministerul.
Firmele mici, pericol de insolvență
Firmele mici se află în dificultate din punct de vedere financiar, iar resurse mai au doar pentru aproximativ două luni. Conform rezultatului final al campaniei „Construim împreună #ViataDupaCOVID19, doar 1.6% dintre micro-întreprinderi și 4.3% dintre întreprinderile mici au înregistrat creșteri, în perioada COVID-19.
Cu toate astea, firmele mici nu au apelat la șomaj tehnic și nu intenționează să o facă, dacă își revin în perioada verii.
Actualitate
Flota Osprey, sub avertisment sever: Rata accidentelor grave atinge cote alarmante, arată un raport oficial
Actualitate
Ochiul vigilent din orbită: Space Force și NRO avertizează o nouă eră a supravegherii aeriene
Într-o mișcare strategică menită să redefinească capacitățile de supraveghere, Forțele Spațiale (Space Force) și Oficiul Național de Recunoaștere (NRO) din Statele Unite colaborează intens pentru a dezvolta și implementa o constelație de sateliți capabili să urmărească aeronavele și dronele la nivel global. Această inițiativă, descrisă ca o prioritate de top, promite o transformare radicală a modului în care America își monitorizează spațiul aerian și obiectivele de interes, însă se confruntă cu provocări semnificative atât pe plan tehnic, cât și bugetar.
AMTI: O cursă contra cronometru pentru controlul spațiului aerian
Secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, a subliniat recent, la conferința Spacepower 2025 din Orlando, urgența de a livra rapid capabilități de indicare a țintelor mobile aeriene (AMTI – Airborne Moving Target Indication). „Prioritatea este de a oferi rapid capabilități AMTI, dar trebuie să avem și o strategie pe termen lung”, a declarat Meink, adăugând că se lucrează la definirea acesteia.
Strategia de achiziție va fi una competitivă, bazată pe multiple contracte acordate unor furnizori diferiți. Această abordare elimină riscul dependenței de un singur contractor și încurajează inovația, permițând construirea rapidă a acestei capabilități esențiale. Cu toate acestea, finanțarea programului comun Space Force-NRO implică aprobări din partea mai multor comitete Congresului, complicând procesul bugetar.
Generalul Chance Saltzman, șeful Operațiunilor Spațiale, a evidențiat diferențele tehnice substanțiale dintre detectarea țintelor terestre (GMTI – Ground Moving Target Indication) și cele aeriene (AMTI). „Deși par similare, sunt destul de diferite”, a explicat Saltzman. „Obiectele de la sol se deplasează mai lent decât cele aeriene, necesitând niveluri diferite de fidelitate în urmărire.” Această distincție tehnică subliniază complexitatea dezvoltării sistemelor AMTI.
Bătălia bugetară: Sateliții versus avioanele de alertă timpurie E-7 Wedgetail
În paralel cu eforturile de dezvoltare AMTI, Departamentul Forțelor Aeriene se confruntă cu rezistența Congresului privind planul administrației Trump de a anula programul aeronavelor E-7 Wedgetail. Aceste avioane, menite să înlocuiască flota învechită de E-3 Sentry AWACS, reprezentau o investiție semnificativă, cu Boeing câștigând un contract de 2,6 miliarde de dolari pentru două prototipuri.
Actul de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2026, recent adoptat de Camera Reprezentanților și aflat acum în Senat, include dispoziții care interzic terminarea programului E-7 și alocă 846,7 milioane de dolari pentru continuarea dezvoltării și achiziției acestora. Secretarul Meink a confirmat că Forțele Aeriene vor finaliza „testul rapid al prototipului” E-7, așa cum cere NDAA. El a subliniat, de asemenea, că aeronava Wedgetail este deja utilizată de aliați, iar Forțele Aeriene colaborează cu aceștia pentru a integra noile capabilități ce vor rezulta din prototipurile rapide.
Această dualitate reflectă o dilemă strategică: oare investiția masivă în capabilități spațiale de supraveghere AMTI va depăși necesitatea unor platforme aeriene dedicate, cum ar fi E-7 Wedgetail? Răspunsul la această întrebare va modela viitorul apărării aeriene și spațiale.
Actualitate
Marina spaniolă iși intărește forțele speciale cu noi elicoptere NH90 avansate
Marina spaniolă a dezvăluit planuri ambițioase pentru achiziția unui al doilea lot de elicoptere NH90, proiectate să servească forțele speciale, dotate cu tehnologie de ultimă generație. Aceste aeronave viitoare vor fi echipate cu un sistem electro-optic francez de țintire și o serie de alte modificări moderne, menite să le adapteze cerințelor operaționale contemporane.
Tehnologie de vârf pentru operațiuni speciale
„Șase aeronave suplimentare urmează să sosească, ceea ce va marca o nouă evoluție a standardului 3 MSPT (Maritime Spanish Tactical Transport Helicopter),” a declarat comandantul Javier Moreno de la Escadrila 14 a Marinei spaniole, în cadrul unei conferințe de presă la Baza Navală Rota din Cadiz. Noile elicoptere vor integra îmbunătățiri substanțiale, oglindind sistemele incluse în varianta franceză NH90 Standard 2, destinată forțelor speciale. Moreno a confirmat că a avut ocazia să piloteze varianta Standard 2 în urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unei colaborări cu serviciile franceze.
Acesta a detaliat noile echipamente, printre care se numără sistemul de țintire electro-optic Euroflir 410, produs de Safran din Franța, și un Sistem de Antene Distribuite (DAS) care încorporează șase până la șapte camere, conceput pentru a oferi o conștientizare situațională completă, la 360 de grade. Airbus a inițiat testele de zbor pentru NH90 Standard 2 în 2024, susținând achiziția a 18 aeronave de către Paris.
De la plan la realitate: Achiziție și livrare
Deși comanda spaniolă nu a fost încă formalizată cu NHIndustries – un consorțiu format din Airbus, Leonardo și GKN Fokker – bugetul pentru această achiziție a fost deja aprobat de Consiliul de Miniștri al Spaniei. Comandantul Moreno a specificat că aeronavele suplimentare sunt „planificate” să fie livrate între anii 2030 și 2032.
Acest al doilea lot vine în continuarea unei achiziții inițiale de șapte unități Standard 3 MSPT, contractate în 2018, parte dintr-o comandă mai amplă de 23 de elicoptere NH90 pentru Spania. Livrările primului lot de MSPT urmează să fie finalizate în 2026, având ca misiuni principale operațiunile amfibii, căutarea și salvarea (SAR) și evacuarea medicală, printre altele. Capacitatea operațională inițială (IOC) este proiectată pentru decembrie 2026, cu o serie de șapte etape cheie menite să ajute la atingerea acestui obiectiv, inclusiv desfășurarea unei unități aeriene experimentale și activități la bordul navelor, acestea din urmă fiind programate să înceapă în martie 2026.
Flexibilitate operațională pe mare
Vasul exact care va sprijini sarcinile inițiale de la bordul navelor nu a fost încă stabilit, a precizat Moreno. Cu toate acestea, odată intrate în serviciu, flota MSPT este preconizată să opereze de pe o serie de nave de suprafață, cum ar fi nava de proiecție strategică Juan Carlos I și fregatele clasei Santa María, extinzând semnificativ capabilitățile aeriene navale ale Spaniei.
-
Exclusivacum 5 zileOperațiunea Waze reușită la ANP: Când viziunea și dialogul strategic redefinesc parteneriatul instituțional!
-
Exclusivacum 4 zileVălenii de Munte: Împăratul cu brățară electronică și caracatița care joacă „Bingo” cu legea! Un Pamflet dur, amuzant și negru, negru!
-
Exclusivacum 3 zileCĂDEREA „MONARHIEI” DE SINAIA? JUSTIȚIA ÎL SOMNIFICEAZĂ PE „BOIERUL” OPREA ȘI ÎI ÎNCHIDE RUDELE ÎN BOXA ACUZAȚILOR!
-
Ancheteacum 3 zileRecorder dezvăluie „justiția capturată”: Cum a devenit România un potențial „paradis al infractorilor” prin pactul ascuns cu politicul
-
Exclusivacum 4 zileSecretomania din MAI, un „jaf” de milioane de euro? Sindicatul Diamantul acuză conducerea Ministerului de deturnarea drepturilor salariale
-
Exclusivacum 3 zileMAI: De la „portița de aur” la „ușa de fier”. Cum te pensionăm… Mai târziu!
-
Exclusivacum 2 zileImperiul obedienței: Angajări pe sprânceană și spectacolul managerial toxic de la vârful unei companii – Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti
-
Exclusivacum 2 zileFarsa contributivității: Cum ne „plătim” pensiile cu iluzii și bani invizibili (de la același buget)!



