Actualitate
Ziua mondială a bicicletei sărbătorită, în fiecare an, pe 3 iunie
Ziua mondială a bicicletei este sărbătorită, în fiecare an, la data de 3 iunie, conform site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), www.un.org.
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 12 aprilie 2018, o rezoluţie în cadrul celei de-a 72-a sesiuni ordinare de la New York, prin care se sărbătoreşte la 3 iunie, în toată lumea, Ziua mondială a bicicletei, precizează https://ecf.com, site-ul Federaţiei Europene a Cicliştilor (ECF).
Rezoluţia a fost adoptată prin consens de 193 de state membre ale ONU. Prin Rezoluţie sunt invitate toate statele membre ale ONU şi părţile interesate să celebreze şi să promoveze conştientizarea unei Zile mondiale a bicicletei. Declaraţia încurajează statele membre să acorde o atenţie deosebită bicicletei în strategiile de dezvoltare şi să includă bicicleta în politicile şi programele internaţionale, regionale, naţionale şi subnaţionale.
Alianţa Mondială a Ciclismului (WCA) şi Federaţia Europeană a Cicliştilor (ECF) au salutat rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele două organizaţii făcând lobby pentru o Zi mondială a bicicletei, încă din 2016. Secretarul General al WCA şi ECF, Bernhard Ensink, a declarat, cu acel prilej, că bicicleta reprezintă „o sursă de beneficii sociale, economice şi de mediu – şi aduce oamenii împreună”. El a precizat, conform https://ecf.com, că Rezoluţia ONU este o recunoaştere a contribuţiei ciclismului la obiectivele de dezvoltare durabilă.
În acelaşi timp, cele două organizaţii, WCA şi ECF, apreciază munca extraordinară a lui Leszek Sibilski, profesor de sociologie la Colegiul Montgomery din Maryland, SUA şi a studenţilor săi, care au făcut o campanie susţinută pentru #WorldBicycleDay.
În decembrie 2017, Sibilski a fost îndrumat către Misiunea Permanentă a Turkmenistanului la ONU, iar reprezentanţii acesteia au fost de acord să prezinte în faţa Adunării Generale ONU propunerea pentru o Zi mondială a bicicletei. Alături de Turkmenistan, iniţiativa a mai fost susţinută de către 56 de state membre ale ONU, conform site-ului Băncii Mondiale, www.worldbank.org.
Alianţa Mondială a Ciclismului, lansată ca o iniţiativă a Federaţiei Europene a Cicliştilor la conferinţa Velo-city 2014 din Adelaide, Australia, este o reţea globală de organizaţii neguvernamentale şi ale societăţii civile, cu un interes substanţial în promovarea ciclismului. Obiectivul principal al reţelei nu este numai să promoveze ciclismul ca mijloc de transport în cadrul instituţiilor internaţionale, cum ar fi ONU, OCDE / ITF, Banca Mondială, dar şi să promoveze şi să sprijine schimbul de cunoştinţe, expertiză şi cooperare între asociaţii de ciclism şi organizaţii din întreaga lume. În prezent, WCA are peste 100 de membri din toate continentele.
Federaţia Europeană a Cicliştilor are peste 80 de membri din peste 40 de ţări europene şi îşi propune să unească asociaţiile cicliştilor din întreaga lume, oferindu-le o structură la nivel internaţional.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), infrastructura sigură pentru mersul pe jos şi mersul pe bicicletă reprezintă o cale de realizare a unei stări echitabile de sănătate, notează https://www.un.org/en/observances/bicycle-day. Pentru cei mai săraci locuitori ai oraşelor, care de multe ori nu îşi pot permite vehicule personale, mersul pe jos şi cel pe bicicletă pot oferi o alternativă de transport, reducând totodată riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral, anumite tipuri de cancer, diabet şi chiar deces. În consecinţă, un transport activ îmbunătăţit nu este numai sănătos, ci şi echitabil şi rentabil.
În timpul carantinei cauzate de pandemia de COVID-19, ciclismul s-a dovedit a fi cel mai sigur şi cel mai eficient mod de transport, se arată pe https://ecf.com. Federaţia Europeană a Cicliştilor a făcut o serie de recomandări autorităţilor europene, naţionale şi locale pentru promovarea ciclismului, sub titulatura: „Ciclism, dincolo de criză”. Printre acestea: realizarea unei infrastructuri bine concepute pentru biciclete, prin aşa-numitele „benzi COVID”; reducerea vitezei de circulaţie pentru maşini în oraşe la 30 km/h; crearea de către instituţiile europene a unui fond pentru bicicletele electrice, de cinci miliarde de euro, etc.
Actualitate
Acord istoric la Boeing: Greva din St. Louis se incheie, producția reîncepe pe 17 noiembrie
Actualitate
Franța declara război stelelor: Macron anunță o investiție de miliarde pentru militarizarea spațiului
Președintele francez Emmanuel Macron a dezvăluit o creștere masivă a investițiilor militare în spațiu, cu un plus de 4,2 miliarde de euro (aproximativ 4,9 miliarde de dolari) alocat pentru perioada 2026-2030. Anunțul, făcut în timpul unei ceremonii la Toulouse ce a marcat atingerea capacității operaționale a Comandamentului Spațial francez, subliniază o schimbare dramatică de paradigmă: spațiul nu mai este un sanctuar, ci un nou câmp de luptă esențial pentru securitatea națională și europeană.
Spațiul, noul front: De ce Franța investește masiv
„Trebuie să luptăm pentru a păstra acest bun prețios; într-adevăr, spațiul nu mai este un sanctuar, a devenit un câmp de luptă”, a declarat Macron (sursa: Președinția Franceză). Afirmația sa tranșantă continuă: „Războiul de astăzi se desfășoară deja în spațiu, iar războiul de mâine va începe în spațiu. Să fim pregătiți. Aceasta va fi o condiție pentru succesul operațiunilor militare pe uscat, în aer și pe mare.”
Această viziune strategică poziționează spațiul ca o dimensiune critică a securității, justificând investițiile substanțiale necesare pentru a proteja interesele Franței și ale Europei în fața amenințărilor emergente.
„Războiul stelelor” francez: Tehnologii de vârf pentru securitate spațială
Noile fonduri vor susține, printre altele, lansarea în 2027 a sateliților anti-spațiu, un proiect planificat de mult timp de Ministerul Apărării. Macron a detaliat planurile: „Pe lângă ceea ce era deja planificat pentru apărarea activă, vom desfășura primii noștri sateliți de patrulare… începând cu 2027, pentru a monitoriza, inspecta și, dacă este necesar, a contracara amenințările pe orbită. Aceștia vor fi completați de primele noastre capacități de acțiune bazate pe lasere și bruiaj.”
Începând cu 2024, armata franceză dezvoltă deja doi microsateliți manevrabili, în cadrul programului TOUTATIS (Testarea în Orbită a Tehnicilor de Acțiune împotriva Tentativelor de Interferență Spațială), capabili să identifice și să intervină împotriva sateliților ostili pe orbita joasă a Pământului. Aceste eforturi sunt complementare proiectului YODA (Ochi pe Orbită pentru un Demonstrator Agil), un nanosatelit experimental de „patrulare” în orbita geosinchronă, inițiat în 2019, și proiectului FLAMHE, axat pe dezvoltarea de lasere la bord pentru a orbi sateliții amenințători. Toate aceste inițiative se încadrează sub umbrela programului ARES (Acțiune și Reziliență Spațială) al Ministerului Apărării.
Alianțe strategice: Cu Germania pe axa apărării spațiale
Investițiile vor sprijini și „accelerarea dezvoltării capacităților noastre de avertizare timpurie, în cooperare cu Germania”, a precizat președintele francez. În octombrie, cele două țări au anunțat inițiativa JEWEL (Joint Early Warning for European Lookout), dedicată dezvoltării, detectării și urmăririi rachetelor, concepută pentru a contribui la efortul NATO de Apărare Aeriană și Antirachetă Integrată. La rândul său, Germania a promis în septembrie să investească 41 de miliarde de dolari în sisteme spațiale militare în următorii cinci ani.
Pe lângă capabilitățile orbitale, Macron a menționat și susținerea radarului de supraveghere spațială terestru AURORE al armatei franceze. Firma franceză de apărare Thales (care urmează să creeze o entitate comună axată pe spațiu cu Airbus și Leonardo) a anunțat pe 25 octombrie un contract cu Agenția Franceză de Achiziții pentru Apărare pentru a dezvolta un nou radar UHF destinat monitorizării orbitei joase a Pământului. AURORE este preconizat a fi „cel mai mare radar de supraveghere desfășurat în Europa” (sursa: Thales).
Viziunea Macron: Cei cinci stâlpi ai strategiei spațiale franceze
Noile fonduri reprezintă un pilon fundamental al noii strategii spațiale naționale a Franței, care definește „Capabilități Strategice și de Apărare” ca al treilea dintre cele cinci axe cheie, a explicat Macron. Celelalte patru sunt:
- Accesul la spațiu: „A avea acces autonom la spațiu este o responsabilitate colectivă pentru Franța și pentru Europa. A depinde de o mare putere terță sau de orice fel de magnat spațial este exclus,” a declarat Macron, într-o aluzie voalată la preocupările privind fiabilitatea Statelor Unite ca partener de securitate. „Acest lucru înseamnă că trebuie să garantăm menținerea și dezvoltarea bazei noastre de lansare, Centrul Spațial Guyanez, și controlul lansatoarelor noastre, cu Ariane astăzi și lansatoarele noastre viitoare mâine, care sunt principalele pârghii pentru accesul nostru independent.”
- Industrie și competențe: „Sectorul spațial francez poate fi credibil și chiar suveran doar cu o industrie competitivă. Modelul industrial și comercial trebuie regândit din temelii,” a susținut Macron. „Lupta pentru competențe este, de asemenea, o bătălie decisivă.”
- Știință și explorare: „Schimbările climatice reprezintă un cadru pentru multe programe întreprinse de CNES [agenția spațială franceză] în colaborare cu alții, mai ales într-o perioadă în care unii se retrag pentru a înțelege originea universului și multe alte elemente cheie,” a punctat președintele. „Prin urmare, continuarea apărării științei și explorării în spațiu este, de asemenea, un element de suveranitate și independență.”
- Cooperare: Deși a citat o gamă largă de țări partenere pentru programele spațiale franceze, Macron a accentuat necesitatea ca Europa să creeze o prezență regională puternică și unificată în spațiu. „Programul nostru spațial european este fragil. Este atacat de cei care ar dori să-l fragmenteze pentru a ne împiedica să fim mai puternici împreună,” a afirmat el. Aceasta include sprijinirea dezvoltării de „campioni europeni pentru a fi competitivi pe piața globală” și aplicarea unei politici de „preferință europeană” în atribuirea contractelor guvernamentale legate de spațiu, argumentând că ar fi „naiv” să credem că China și America nu fac același lucru. „Această preferință europeană nu este un cuvânt murdar și nu este protecționism,” a concluzionat Macron.
Aceste măsuri strategice și investițiile masive subliniază determinarea Franței de a-și asigura autonomia și de a-și consolida poziția ca putere spațială majoră, într-un mediu geostrategic din ce în ce mai competitiv și militarizat.
Actualitate
Miliarde pentru flota americană: Marina SUA comandă noi nave-cisternă esențiale
-
Exclusivacum 3 zile„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 5 zileSAS, de la acțiuni speciale la acțiuni penale: Poliția „Elite” unde psihologii hărțuiesc, iar sefii joacă „inelul magic” cu carierele!
-
Exclusivacum 4 zileMAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!
-
Exclusivacum 22 de oreCirc la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum 3 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 5 zileRomânia: „Sat fără câini” cu epoleți și „inelul magic” al corupției – Băsescu sună alarma, iar sistemul râde în haimanale!
-
Exclusivacum 3 zileRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic
-
Exclusivacum 4 zileTransparența pe „sârmă”: Balerini la MAI și biliardul stricat – Sindicatul „Diamantul” intreabă, Ministerul răspunde evaziv



