Administratie
Pe butucii lui Ludovic Orban
România e pusă pe butuci. În mod direct, de către Ludovic Orban. Dacă acesta citește editorialul de față, și în cazul în care nu este de rea credință, va înțelege perfect semnificația titlului. Cum a ajuns România, numai în primele 6 luni ale acestui an, la sabotarea industriei cinematografice, astfel încât să piardă peste 100 de milioane de euro? S-a întâmplat ca nu mai puțin de șapte proiecte de film să plece începând din ianuarie în Ungaria, Serbia și Bulgaria. Cum și-a dat Ludovic Orban cu dreptul în stângul și care sunt consecințele aducerii la sapă de lemn a unei intregi industrii?
În analiza de ieri am explicat cum funcționa un mecanism care să înlesnească pătrunderea pe teritoriul industriei cinematografice a unor producții, mecanism creat pentru a atrage investițiile, prin acordarea unor facilități unor case de film. Producătorilor. În anumite limite, acestora li se deconta o parte dintre cheltuielile efectuate pe teritoriul național. Țări europene, cum sunt Polonia, Ungaria, Bulgaria și Serbia utilizează de ani de zile, cu mult succes, acest mecanism. În cele din urmă a înțeles și guvernul PSD. Am scris corect: Guvernul PSD. Care, în 2018, a scos o hotărâre în acest sens. Și mai multe ordine prin care noile acte normative urmau să fie aplicate. Și morișca a început să se învârtă. Nu prea mult. În decembrie anul trecut, la putere a venit Guvernul Orban. Care a făcut praf și pulbere acest proiect. În prezent, acesta este motivul pentru care pierdem, în primele 6 luni ale anului, pe puțin 100 de milioane de euro. O sumă colosală. Bani care au migrat în state care nu au privilegiul de a-l avea premier pe Ludovic Orban. Dar aceasta este doar prima și cea mai vizibilă consecință. Nu și cea mai dureroasă.
În ultimii 30 de ani în România au fost turnate circa 450 de filme artistice, cele mai multe având producții din Statele Unite. Dintre acestea, cele mai importante studiouri și case de film au asigurat 350 de producții. Bugetul unui film artistic poate ajunge la 30 – 40 milioane de euro. De exemplu, filmul Cold Mountain, care a fost realizat la Castel Film, a costat 35 de milioane euro. Pe diverse căi, o mare parte din acești bani intră direct sau indirect în beneficiul statului gazdă. Orice film care este realizat în România atrage, inevitabil, 20-30 de actori de primă mărime, precum și circa 50 de regizori, cameramani, producători, specialiști în efecte și așa mai departe. Mulți dintre aceștia locuiesc în cele mai scumpe hoteluri. Hoteluri românești plătite cu bani mulți americani. Dincolo de infuzia financiară, prezența acestor vedete în România ne aduce prestigiu, ne face mai mult PR decât toate guvernele la un loc, și constituie pentru orașele în care sunt turnate filmele, o extraordinară reclamă turistică. Sunt vedete care au un cuvânt greu de spus, păstrează nostalgia satelor si caselor românești, a peisajelor noastre, în special a celor montane, si povestesc mai departe despre minunatele locuri văzute în România. Multe dintre marile orașe ale lumii recurg chiar la sponsorizarea unor filme numai și numai pentru a-și atrage astfel o faimă sporită, și implicit mai mulți turiști. Ca să înțeleagă și mai bine Ludovic Orban ce vreau să spun, îi ofer un detaliu. Pe metroul din New York sunt afișate trei reclame care anunță că New Yorkul este orașul cel mai prietenos cu industria filmului. Ne putem deci ușor imagina ce avantaje poate crea pentru o metropolă sau pentru un stat industria cinematografică. Iar acum m-am referit la avantajele indirecte.
Dar România încearcă din răsputeri, având scenariști, regizori și actori de bună calitate, să repună pe picioare propria industrie cinematografică bazată pe filme finanțate și realizate de noi. Îi atrag atenția lui Ludovic Orban, în măsura în care are capacitatea de a înțelege acest lucru, că cele mai multe studiouri de film din România investesc o bună parte din sumele realizate prin cooperarea cu producătorii străini în realizarea de producții românești de film. În felul acesta funcționează nu numai o industrie, ci și o artă a cinematografiei, care ne poate aduce prestigiu. Dintre aceste filme se știe că unele au primit importante premii internaționale. Dacă industria cinematografică e pusă pe butuci, acest lucru nu se va mai întâmpla.
De aceea insist într-o tentativă poate inutilă – eu sper că nu – de a-l determina pe Ludovic Orban să deschidă bine ochii. Să vadă ce a stricat Guvernul său. Să afle cum poate fi reparat ceea ce poate fi stricat. Să ia măsuri cât încă nu este prea târziu. Dacă nu mai puțin de șapte proiecte de film au plecat din România în statele din jur, e ușor de imaginat ce se va întâmpla în următoarele 6 luni ale acestui an, când nu va mai exista pandemie sau când pandemia va fi serios diminuată în întreaga lume. În curând aeronavele cu actori, regizori, operatori, cameramani și tehnicieni de sunet vor porni din nou din Los Angeles, din New York și din alte metropole americane către Europa pentru realizarea de noi filme artistice. Ar fi dramatic ca aceste aeronave să ocolească aeroportul Henri Coandă. Și să se îndrepte către alte destinații. Și să mai pierdem de câteva ori mai mulți bani decât am pierdut in primele 6 luni. Fără a mai pune la socoteală celelalte beneficii ale industriri cinematografice.
Sorin Rosca Stanescu
Administratie
Record de eficiență în Prahova: Podul dintre Telega și Zorile, redat circulației în doar 24 de ore
O lucrare care amenința să blocheze tranzitul localnicilor a fost finalizată într-un timp record. Administrația județeană demonstrează că respectul pentru timpul cetățeanului poate transforma șantierele anevoioase în intervenții fulger.
Locuitorii zonei Telega-Zorile au primit o veste neașteptată la începutul acestei săptămâni: circulația pe podul care leagă cele două puncte cheie a fost reluată mult mai devreme decât fusese estimat inițial. Potrivit informațiilor furnizate de președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, mobilizarea exemplară a echipelor din teren a permis asfaltarea și redeschiderea segmentului rutier în doar 24 de ore.
Mobilizare sub presiunea cronometrului: „24 de ore. Atât a fost nevoie”
Presiunea traficului zilnic și disconfortul creat de restricții au impus un ritm de lucru susținut. Într-o declarație publică, Virgiliu Daniel Nanu a subliniat că scurtarea perioadei de execuție a fost o prioritate zero a mandatului său pentru această lucrare.
„Știu că orice restricție de trafic creează disconfort, mai ales într-o zonă tranzitată zilnic de mulți oameni. Tocmai de aceea am urmărit îndeaproape această intervenție și am cerut ca lucrările să fie realizate într-un ritm susținut, fără compromisuri privind calitatea”, a precizat președintele CJ Prahova. Această abordare a dus la finalizarea părții carosabile într-o singură zi, eliminând rapid blocajele care îi afectau pe localnici.
Siguranța nu se negociază: Urmează finisajele de infrastructură
Deși mașinile pot circula acum în condiții optime, șantierul de la Telega nu este complet închis, accentul mutându-se de pe carosabil pe elementele de siguranță și estetică. Autoritățile județene dau asigurări că rapiditatea execuției drumului nu a însemnat rabat de la standardele tehnice.
Conform sursei citate, în perioada imediat următoare, echipele vor rămâne mobilizate pentru lucrări de întreținere și punere în siguranță. Planul de intervenție include recondiționarea trotuarelor pentru pietoni, vopsirea balustradelor de protecție și alte ajustări funcționale care să garanteze atât durabilitatea podului, cât și un aspect civilizat al infrastructurii.
O nouă filosofie administrativă: Respectul pentru timpul oamenilor
Dincolo de succesul tehnic al intervenției, mesajul transmis de șeful administrației județene vizează o schimbare de paradigmă în gestionarea lucrărilor publice din Prahova. Virgiliu Daniel Nanu a mulțumit cetățenilor pentru răbdare, insistând pe ideea de responsabilitate în fața comunității.
„Când lucrăm organizat și cu responsabilitate, rezultatele se văd. Iar timpul oamenilor trebuie respectat”, a concluzionat președintele Consiliului Județean. Această reușită de la Telega ar putea deveni un etalon pentru viitoarele proiecte de infrastructură din județ, unde eficiența pare să devină noua regulă, nu excepția.
Administratie
Spitalul Municipal Câmpina, sub lupa autorităților: Virgiliu Nanu impune un calendar strict pentru finalizarea lucrărilor
După un parcurs sinuos, marcat de blocaje birocratice și întârzieri care au pus la încercare răbdarea comunității, proiectul de modernizare a Spitalului Municipal Câmpina intră într-o fază de execuție „la secundă”. Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a preluat frâiele situației, convocând o celulă de criză pentru a debloca ultimele obstacole tehnice.
Mobilizare generală la Câmpina: Ședință de urgență pentru salvarea investiției
Soarta Spitalului Municipal Câmpina nu mai este lăsată la voia întâmplării. Într-o ședință de lucru aplicată, coordonată direct de președintele CJ Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, toți factorii decizionali — de la reprezentanții Primăriei Câmpina și echipele de implementare, până la constructori și conducerea spitalului — au fost puși în fața faptului împlinit: proiectul trebuie finalizat fără nicio altă abatere.
Potrivit informațiilor furnizate de Consiliul Județean Prahova, această mobilizare vine după o perioadă dificilă în care investiția a fost la un pas de colaps. În prezent, focusul a fost mutat de pe „explicații” pe „execuție”, prioritatea absolută fiind respectarea cu strictețe a termenelor asumate de către constructor.
Termene-limită pentru siguranță: 10 iulie, data cheie pentru instalațiile vitale
Analiza tehnică a scos la iveală punctele critice care necesită intervenție imediată. Pentru ca spitalul să devină funcțional la standarde moderne, siguranța la incendiu și infrastructura electrică sunt prioritățile zero.
Conform calendarului stabilit în urma discuțiilor, finalul lunii iunie este termenul limită pentru primirea rezultatelor expertizelor asupra structurii metalice și a sistemului fotovoltaic. Însă data de 10 iulie este cea care va decide ritmul final al proiectului. Până atunci, constructorul s-a angajat oficial să finalizeze:
- Instalația electrică integrală;
- Sistemul de detecție și semnalizare a incendiilor;
- Rețeaua de hidranți interiori;
- Montarea liftului de evacuare specializat, esențial pentru transportul pacienților pe targă în caz de urgență.
Strategia „zero modificări”: CJ Prahova instituie monitorizarea permanentă
O decizie strategică luată în cadrul ședinței coordonate de Virgiliu Nanu este menținerea soluțiilor tehnice deja aprobate. Orice modificare de ultim moment în planurile de construcție a fost interzisă, tocmai pentru a evita noi amânări care ar putea genera costuri suplimentare sau blocaje juridice.
Sursa citată subliniază că instituția Consiliului Județean Prahova nu se va limita la rolul de observator. Instituția va monitoriza permanent șantierul, oferind sprijin tehnic și administrativ pentru a se asigura că toate piesele acestui puzzle complex se îmbină perfect. „Miza este un sistem medical prahovean performant, iar spitalul din Câmpina este un pilon central al acestuia”, se arată în concluziile întâlnirii, semn că autoritățile județene tratează acest proiect ca pe o urgență de securitate sanitară.
Administratie
Ofensiva infrastructurii în Păulești: Strada Murelor intră în șantier pentru extinderea rețelei de canalizare
Administrația locală din Păulești își continuă planul de modernizare a utilităților publice în ritm susținut. Primarul Sandu Tudor a anunțat oficial deschiderea unui nou front de lucru, de această dată pe strada Murelor, unde echipele tehnice demarează instalarea conductelor de canalizare, un obiectiv esențial pentru standardele de locuire ale zonei.
Investiții coordonate de primarul Sandu Tudor pentru confortul cetățenilor
Comuna Păulești rămâne un șantier în lucru, în sensul pozitiv al dezvoltării, pe măsură ce rețelele de utilități se extind pe tot mai multe artere. Potrivit sursei citate, respectiv Primăria Comunei Păulești, prin vocea edilului Sandu Tudor, începerea lucrărilor pe strada Murelor reprezintă o prioritate a calendarului de investiții de anul acesta.
Această intervenție face parte din strategia pe termen lung a administrației de a asigura accesul universal la serviciile de salubritate și gestionare a apelor uzate, eliminând astfel deficiențele istorice ale infrastructurii locale.
Atenție, șoferi și riverani: Restricții de circulație pe durata execuției
Ca în orice proiect de anvergură care presupune intervenții la nivelul solului, demararea lucrărilor pe strada Murelor va aduce modificări temporare în rutina zilnică a cetățenilor. Primarul Sandu Tudor a lansat un apel preventiv către locuitori, subliniind faptul că echipa de execuție va încerca să minimizeze impactul asupra vieții sociale.
„Pe durata execuției pot apărea restricții temporare de circulație și disconfort specific lucrărilor”, a avertizat edilul în informarea oficială. Cetățenii sunt sfătuiți să circule cu prudență în zona șantierului și să respecte eventualele semnalizări rutiere temporare care vor fi instalate pentru fluidizarea traficului.
Parteneriat între primărie și comunitate: „Vă mulțumim pentru colaborare!”
Conștient de provocările pe care le ridică un astfel de șantier în proximitatea locuințelor, primarul Sandu Tudor a mizat pe transparență și pe dialogul constant cu populația. Finalizarea rețelei de canalizare pe strada Murelor este privită nu doar ca un succes tehnic, ci ca un pas înainte spre o comună cu adevărat europeană.
„Vă mulțumim pentru înțelegere și colaborare!”, este mesajul de încheiere al primarului Sandu Tudor către locuitorii din Păulești, reiterând faptul că beneficiile finale – creșterea valorii proprietăților și îmbunătățirea igienei publice – depășesc cu mult neplăcerile de moment cauzate de lucrări.
-
Exclusivacum 3 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 3 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 3 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 3 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum 4 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 4 zileProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 22 de oreArde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului



