Actualitate
OPINIE. Trump vs. Twitter? O săptămână cât un deceniu
Ordinul executiv semnat de Președintele Donald Trump în data de 28 mai a.c. reprezintă, oricum am lua-o, un moment de cotitură în dezbaterea privind forța neîngrădită, posibil chiar nemaiîntâlnită, a giganților digitali. O posibilă întrebare este dacă recenta intervenție a Președintelui american contribuie la rezolvarea acestei probleme de interes public, sau dacă, dimpotrivă, prin politizare și personalizare, o complică, o deraiază, împingându-i dezlegarea într-un viitor din ce în ce mai cețos. Într-o primă analiză preliminară, voi prezenta succesiunea întâmplărilor într-o manieră cât mai tehnică, urmând ca, într-un alt material, să încerc să deslușesc, împreună cu dumneavoastră, semnificațiile sale mai largi, inclusiv pentru tentativele de reglementare a mediului digital în spațiul european, deci și în România.
Mai întâi, faptele
Să stabilim ce s-a întâmplat la zi, într-o versiune puțin mai extinsă, desigur.
Aș propune să începem cu ziua de 11 mai, când Twitter a anunțat că va începe să atașeze noi etichete și mesaje de avertizare acelor tweet-uri (postări) bazate pe informații înșelătoare sau afirmații îndoielnice/ controversate despre Covid-19. În treacăt fie spus, este vorba despre o politică mai veche a Twitter (“politica de integritate civică”, introdusă înainte de alegerile intermediare din noiembrie 2018); nou față de alte anunțuri, cel din 11 mai este explicit cu privire la faptul că sunt vizate informațiile și afirmațiile despre Covid-19, că aplicarea etichetelor este însoțită de redirecționarea utilizatorului către o pagină cu informații despre Covid, verificate atât de echipe interne Twitter, cât și de parteneri externi; în plus, se preciza că există măsuri graduale de răspuns, respectiv etichetare (informații înșelătoare și afirmații controversate cu potențial nociv mediu), avertisment (afirmații controversate cu potențial nociv ridicat) și ștergere (informații înșelătoare cu potențial nociv ridicat). Precizare: anunțul din 11 mai nu viza tweet-urile despre alegeri, făcea doar o referire generală la faptul că “vom continua să introducem noi etichete pentru a oferi informații contextuale despre diferitele tipuri de afirmații neverificate sau zvonuri, atunci când acest lucru se impune”.
Pe 26 mai, Președintele Trump a postat două tweet-uri despre votul prin corespondență; potrivit primului tweet, “este sigur că buletinele de vot fi foloste în mod fraudulos, cutiile poștale vor fi vandalizate, buletinele vor fi falsificate, printate ilegal sau semnate de către alte persoane decât cele legitime”; potrivit celui de-al doilea, “alegerile vor fi viciate”.
În decurs de 24 de ore, cele două tweet-uri au fost însoțite de mesajul de avertizare prin care utilizatorii erau îndemnați să consulte “faptele cu privire la buletinele de vot prin corespondență” și direcționați către pagina de informații asumate de către Twitter ca fiind verificate. Este vorba despre o premieră absolută, când tweet-urile Președintelui american au fost supuse acestui proces de verificare și de etichetare din partea unei platforme digitale.
În mod deloc neașteptat, reacția Președintelui Trump a fost promptă; faptul că reacția a fost exprimată tot pe Twitter este o primă ironie ce nu poate scăpa analizei: “Cei de la Twitter spun că afirmația mea potrivit căreia buletinele de vot prin corespondență vor duce la o fraudă masivă este incorectă, pe baza demersului de verificare a faptelor de către CNN fake news și Washington Post, publicație deținută de Amazon”; “Twitter înăbușă libertatea de exprimare, iar eu, Președinte fiind, nu voi permite aceste lucru”; sau “vom reglementa sever [platformele de social media] sau le vom închide; am văzut ce au încercat să facă în 2016, atunci au eșuat” (miercuri, 27 mai).
Între timp, au început să circule zvonuri cu privire la un ordin executiv pe care Președintele Trump l-ar pregăti pe această temă, a reglementării platformelor de social media; pentru ca joi, 28 mai, Președintele să semneze ordinul executiv “pentru prevenirea cenzurii online”, asupra căruia voi reveni.
Tot joi noaptea, Președintele a postat din nou, tot pe Twitter, cu referire la violențele din Minneapolis: “nu pot sta liniștit când văd ce se întâmplă într-un mare oraș american, Minneapolis. O lipsă totală de leadership. Fie stânga radicală foarte slabă, Jacob Frey, pune lucrurile la punct și aduce orașul sub control, fie trimit Garda Națională și fac ce trebuie”. Acest mesaj a fost etichetat de Twitter ca fiind “o glorificare a violenței”, cu precizarea că “Twitter a hotărât ca, în interesul publicului, mesajul să fie în continuare accesibil”. Vineri dimineața, au urmat alte postări din partea Președintelui Trump, cu referire la “propaganda chineză” sau “propaganda Partidului Democrat radical de stânga”.
Așadar, un ordin executiv, de importanță crucială fie și doar în plan simbolic, dat de către Președintele american între câteva tweet-uri nu foarte ieșite din linia cu care Donald Trump și-a obișnuit fanii, adversarii, în fapt, lumea întreagă.
Ce conține ordinul executiv “pentru prevenirea cenzurii online”?
Ordinul conține câteva caracterizări reci, tăioase și, aș spune, izbitor de corecte, a situației de monopol pe care giganții digitali o exercită asupra spațiului public american (cel avut în vedere de Președintele Trump) și, ar merita completat, asupra spațiului public global. Dintre aceste caracterizări, le-aș menționa pe cele referitoare la faptul că un “număr limitat” de platforme de social media domină spațiul public: “astăzi, mulți americani urmăresc știrile, păstrează legătura cu prietenii și cu familia și își exprimă părerile cu privire la evenimentele curente prin intermediul social media și a altor platforme online. Rezultatul este că aceste platforme reprezintă, în multe privințe, echivalentul pentru secolul XXI al spațiului public [public square în original]; Twitter, Facebook, Instagram, Youtube dețin o putere imensă, am putea spune nemaiîntâlnită, de a modela interpretarea evenimentelor publice; de a cenzura, șterge sau ascunde informația; de a decide ce văd sau nu văd oamenii”.
Sau aceea potrivit căreia “dezvoltarea din ultimii ani a platformelor online ridică serioase întrebări cu privire la felul în care idealurile primului amendament [din Constituția SUA, cel care se referă la libertatea de exprimare și libertatea presei] pot fi aplicate tehnologiilor moderne de comunicare”. Cu alte cuvinte, legislația care a fost creată, respectivă actualizată, pentru a proteja libertatea de exprimare și libertatea presei într-un anumit context tehnologic, ar trebui adusă la zi pentru a ține cont de noile realități ale spațiului public, așa cum se prezintă el acum: un spațiu public digitalizat, descentralizat, algoritmizat, platformizat, dominat de motoare de căutare, de învățare automată și, din ce în ce mai mult, de inteligență artificială.
În sfârșit, ceea ce punctează, iarăși, din persppectiva mea, corect, textul ordinului executiv, este faptul că platformele online au o imensă problemă de identitate: se prezintă drept infrastructuri, arhitecturi neutre, ceea ce, în principiu, le scutește de responsabilitatea privind conținutul (vă amintiți afirmația obsesivă a lui Mark Zuckerberg în timpul audierilor de acum doi ani din Congresul american – “suntem o platformă care găzduiește toate ideile”); în același timp, exercită o putere imensă – “nemaiîntâlnită” – asupra spațiului public: creează situații de monopol, inclusiv monopoluri de cunoaștere (ceea ce sesizase Harold Innis în legătură cu orice tehnologie dominantă într-o societate la un moment dat); exercită puternica funcție de agenda-setting, de filtrare, ordonare și interpretare a evenimentelor, prin combinația nemaiîntâlnită în istoria mass media dintre decizii umane și decizii luate de algoritmi, de misterioasa tehnologie din spate. Cu alte cuvinte, sunt atât arhitecturi tehnologice care găzduiesc un conținut (ceea ce le-ar apropia de o infrastructură de telecomunicații, de exemplu), dar și creatoare de conținut, cu un rol esențial în modelarea, organizarea, filtrarea respectivului conținut (ceea ce le-ar apropia mai mult de o instituție de presă). Situație pe care ordinul executiv o sintetizează în următorul verdict: “în momentul în care cenzurează opiniile pe care nu le agreează, puternicele platforme de social media încep să exercite o putere periculoasă; încetează să funcționeze ca niște aviziere/ infrastructuri pasive [“bulletin boards” în original] și ar trebui privite și tratate drept creatoare de conținut”.
Trump vs. Twitter? Sau Președinția SUA vs. superputerile private?
Cu alte cuvinte, ne place sau nu, ne convine sau nu, într-o singură săptămână, Președintele Trump a dat glas, într-o manieră care poate fi, fără îndoială întoarsă pe toate părțile, unor întrebări cărora experții, cercetătorii, analiștii, factorii de reglementare, politicienii de diverse orientări politice – din SUA și din alte părți – nu le-au găsit un răspuns satisfăcător.
Ce facem cu puterea fenomenală a platformelor digitale de a trasa, fără drept de apel, dominantele noului spațiu public? Ce sunt platformele digitale și cum pot fi ele reglementate? Ce facem cu libertatea de exprimare – și așa un concept cu un tip de malformație, sfâșiat între libertatea de exprimare a unei opinii și libertatea de a tipări/ a pune în circulație informații/ fapte? Se aplică libertatea de exprimare (care dintre ele?) și boților, trolilor, scripturilor automatizate, algoritmilor, motoarelor de căutare? Ce facem când descoperim că și tinerii ISIS sunt tot un fel de Millenials, ași în mânuirea noului spațiu public? Când descoperim că viralizarea acționează la fel în cazul lui Taylor Swift și în cazul noilor vraci sau profeți digitali, care promit în vremuri de pandemie leacuri-minune; că un hashtag precum #JeSuisCharlie poate fi la fel de puternic, la fel de bine turat de algoritmi, precum cel opus, #JeNeSuisPasCharlie? Sau, ca în cazul chiar actualului Președinte de la Casa Albă, descoperim că tocmai platforma care i-a netezit drumul spre Președinție “cenzurează”, cenzurează reprezentantul instituției celei mai puternice din cel mai puternic stat al lumii?
În finalul acestei analize preliminare a unei săptămâni furtunoase, care comprimă un deceniu de dezbateri și o tonă de literatură de specialitate, permiteți-mi să insist pe această ultimă ironie: faptul că Președintele celui mai puternic stat al lumii denunță – cu îndreptățire sau nu (se vor aduna alte tone de analize pe acest subiect) – cenzura din partea unei platforme digitale private. Foarte sintetic vorbind, noțiunea de cenzură se referă, tradițional, la puterea statului, a unui organism de stat, de a bloca exprimarea unei opinii sau aducerea la lumină a unei informații. Dincolo de alte milioane de intepretări, care sigur vor veni în perioada următoare, faptul că, în cazul “Trump vs. Twitter”, avem de-a face cu situația fix inversată, reprezintă o fotografie a Statelor Unite în acest moment: o putere statală, care este și superputerea momentului, aflată în competiție cu “superputerile private” (T. G. Ash). Realitate care nu se manifestă doar în raport cu puterea tehnologică, ci și cu cea financiară, de exemplu. Din acest punct de vedere, mandatul actualului Președinte american pare să nu difere mult de cel al predecesorului. În ciuda diferențelor uriașe dintre cele două președinții, ultimii doi președinți ai SUA, Barrack Obama și Donald Trump, par a fi uniți de această confruntare – posibil inegală – cu superputerile private; superputerile private financiare în cazul primului, superputerile private tehnologice în cazul celui de-al doilea.
Editorial semnat de profesor universitar doctor Alina BÂRGĂOANU
Actualitate
Dincolo de performanță: Reconfigurarea capabilităților aeriene pentru teatrele de operațiuni moderne
Forțele armate care vizează modernizarea flotelor aeriene nu mai caută doar aeronave cu performanțe tehnice superioare la costuri competitive. Nevoia actuală este de a găsi un partener de misiune capabil să livreze nu doar tehnologie „future-ready”, ci și expertiza inginerească necesară adaptării acestor platforme la cerințe operaționale specifice, totul într-un cadru de timp și buget strict definit. Esențială în acest ecosistem este continuitatea: suportul și mentenanța pe tot parcursul ciclului de viață al misiunii.
Platforme versatile pentru misiuni strategice
Avioanele de afaceri, prin caracteristicile lor remarcabile – viteză, autonomie, disponibilitate rapidă și eficiență operațională – au devenit soluția ideală pentru noua generație de platforme aeriene. Aceste aeronave, odată echipate cu radare avansate, senzori și încărcături utile complexe, sunt desfășurate pentru misiuni de Inteligență, Recunoaștere și Supraveghere (ISR), dar și pentru avertizare timpurie (AEW&C).
Capacitatea lor de a fi redeployate rapid în noi zone de operațiuni sau de a fi realocate dinamic le transformă în active strategice. Mai mult, prin interioare modularizate, o singură platformă poate îndeplini roluri multiple, de la patrulare maritimă și evacuare medicală, până la transport strategic, demonstrând o adaptabilitate crucială într-un peisaj al amenințărilor în continuă evoluție.
Succesul programelor critice: Dovezile eficienței
Eficiența acestui tip de platformă este demonstrată prin programe militare de mare succes. Un exemplu elocvent este flota utilizată de forțele aeriene americane pentru programul Battlefield Airborne Communications Node (BACN). Cunoscute drept „Wi-Fi-ul cerului”, aceste avioane acționează ca un gateway de comunicații la mare altitudine, asigurând interoperabilitatea între forțele aeriene și cele terestre, surmontând bariere geografice precum munții sau distanțele vaste.
Un alt punct de cotitură este sistemul High Accuracy Detection and Exploitation System (HADES). Această platformă este pilonul următoarei generații de senzori aerieni, permițând monitorizarea la distanțe strategice de siguranță. HADES transformă radical modul în care este colectată și livrată inteligența militară, oferind acoperire persistentă asupra unor zone întinse și susținând operațiunile multi-domeniu, fără a expune echipajele la riscuri inutile.
Parteneriatul dincolo de hardware
Succesul acestor programe se bazează pe colaborarea strânsă cu lideri în inovația tehnologică de apărare. Abordarea nu este una de tip „one-size-fits-all”, ci una adaptată: de la furnizarea platformei brute până la expertiză inginerească complexă, modificări structurale și servicii de mentenanță integrată.
Cu un suport global care acoperă peste 100 de locații, mentenanța predictibilă devine o realitate, permițând clienților guvernamentali o vizibilitate mai clară asupra cerințelor bugetare pe termen lung. Într-o lume în care cerințele se schimbă rapid, filozofia centrată pe client asigură nu doar o soluție tehnică personalizată, ci un partener care rămâne alături de forțele armate pe toată durata de viață a misiunii.
Actualitate
Traficul trimis de ChatGPT a crescut de peste patru ori în cinci luni: ce arată datele pe septembrie de pe trafic.dwf.ro
Un studiu DWF pe 400.000 de răspunsuri ChatGPT explică saltul: traficul pe chatgpt.com a rămas același, dar răspunsurile au început să trimită direct către site-uri.
București, 15 octombrie 2026 – Cele 782 de site-uri românești monitorizate de DWF pe trafic.dwf.ro au primit în septembrie 2026 aproximativ 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie, când erau circa 312.000. În aceeași perioadă, traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut, iar la căutările de cumpărare ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri direct în text a urcat de la sub 1% la 49%.
Saltul traficului din AI a început în iulie, odată cu linkurile din răspunsuri
- Față de septembrie 2025, traficul din asistenții AI e de 4,3 ori mai mare (+328%), iar septembrie este a 15-a lună la rând peste nivelul anului anterior.
- Creșterea nu a fost constantă. Între iunie 2025 și iunie 2026, traficul din AI a stat aproape pe loc, între 284.000 și 385.000 de sesiuni pe lună, în medie circa 333.000.
- Din iulie 2026, traficul a urcat la 533.000 de sesiuni, apoi la 854.000 în august și la 1,36 milioane în septembrie.
- Peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie 2026. Din cele 1,36 milioane de sesiuni din septembrie, aproximativ 1 milion sunt peste nivelul de dinainte de linkuri.
Legătura se vede în timp: momentul saltului coincide cu apariția linkurilor, iar studiul DWF nu a găsit o altă schimbare în răspunsurile ChatGPT în această perioadă. Click-urile individuale nu pot fi atribuite unui anumit tip de răspuns.
Graficul 1. Sesiunile din asistenții AI pe lună și ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri în text. Surse: trafic.dwf.ro, studiul DWF.
ChatGPT căuta și înainte, dar sursele nu apăreau în text
Studiul DWF a analizat 400.000 de răspunsuri ChatGPT la căutări în limba română, făcute din România, din ianuarie până în septembrie 2026. Un singur lucru s-a schimbat în această perioadă: locul în care stau sursele.
- În ianuarie, ChatGPT căuta deja pe internet la întrebările de cumpărare. Fiecare răspuns avea în medie 24 de surse, cam jumătate site-uri străine precum Alibaba, Wikipedia sau Reddit, dar toate stăteau într-un panou separat, deschis cu butonul „Sources”.
- În septembrie, 49% din răspunsuri aveau linkuri direct în text, în medie 2,8 pe răspuns.
- Nouă din zece linkuri din text duc către site-uri românești.
| Căutarea „camere dvr” în ChatGPT | 15 ianuarie 2026 | 10 septembrie 2026 |
| Linkuri în textul răspunsului | 0 | 3 |
| Unde ajunge cine dă click | nicăieri, sursele stau în butonul „Sources” | pe site-urile respective |
Tabelul 1. Aceeași căutare în ChatGPT, la opt luni distanță. Sursa: studiul DWF.
Vizitele sunt reale: în GA4 cresc în același ritm atât sesiunile marcate cu parametri UTM, cât și cele identificate după site-ul de proveniență, iar rata de engagement a rămas aceeași.
Schimbarea nu e doar locală. ChatGPT a început să afișeze linkuri mai vizibile către branduri în mai 2026, iar Similarweb a măsurat atunci, la nivel global, o creștere de peste 150% a traficului trimis către site-uri într-o singură săptămână.
„Până acum, prezența în răspunsurile AI era o curiozitate de măsurat. Acum e un canal care trimite click-uri importante, iar nouă din zece duc pe site-uri românești. Dacă brandul tău nu apare în răspuns, concurentul care apare ia traficul”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
O vizită din AI la fiecare 30 din Google
- Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
- Traficul din AI înseamnă 3,19% din traficul de search și 0,89% din traficul total, cu 59% peste august.
- ChatGPT aduce 98,9% din acest trafic și trimite deja mai mult decât Bing, al doilea motor de căutare din datele studiului.
Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des, dar cumpără mai scump
| Magazinele online din studiu | AI, aprilie 2026 | AI, septembrie 2026 | Google organic, septembrie 2026 |
| Rata de conversie | 3,44% | 2,09% | 1,91% |
| Coșul mediu | 282 lei | 391 lei | 303 lei |
Tabelul 2. Conversia și coșul mediu pe magazinele online din studiu. Sursa: trafic.dwf.ro.
Graficul 2. Rata de conversie din AI și din Google organic, ianuarie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.
- În aprilie, vizitatorul venit din AI cumpăra de aproape două ori mai des decât cel din Google organic. În septembrie, diferența aproape a dispărut.
- Comenzile din AI sunt însă mai mari: coșul mediu a urcat la 391 de lei, cu 29% peste organic.
- Veniturile aduse de AI magazinelor, de 2,1 milioane de lei în septembrie, sunt de peste patru ori mai mari decât acum un an, dar reprezintă încă doar 0,8% din vânzări.
- Ipoteza DWF, de urmărit în lunile următoare: linkurile din text aduc pe site și oameni care încă explorează, nu doar pe cei care au ales deja ce cumpără.
Piața: scăderea traficului încetinește a treia lună la rând
Traficul total este cu 4,8% sub nivelul din septembrie 2025, după scăderi de 10,7% în iulie și 7,1% în august. Search-ul rămâne canalul cu cea mai mare scădere, dar ritmul s-a redus de la 20% în iulie la 12,6%.
| Canal | Sesiuni septembrie 2026 | Evoluție anuală iulie | Evoluție anuală august | Evoluție anuală septembrie |
| Trafic total | 153,3 mil. | −10,7% | −7,1% | −4,8% |
| Search | 42,8 mil. | −20,0% | −18,3% | −12,6% |
| Paid | 44,7 mil. | −1,7% | +7,0% | +7,6% |
| Social | 3,6 mil. | −1,0% | +9,8% | +11,1% |
| Direct | 30,7 mil. | −6,5% | −10,9% | −3,1% |
| Asistenți AI | 1,36 mil. | +47,6% | +154,4% | +327,8% |
Tabelul 3. Traficul pe canale și evoluția față de anul anterior, iulie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.
Magazinele online cresc puțin peste inflație
- Veniturile din septembrie sunt cu 7,4% mai mari decât acum un an, la 268 de milioane de lei.
- Inflația anuală a fost de 6,6% în septembrie, iar mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,1%, potrivit INS. În termeni reali, vânzările sunt deci aproape la nivelul de anul trecut.
- Comenzile au crescut cu 2,8%, iar coșul mediu cu 4,4%, la 333 de lei, mai puțin decât inflația.
- Tabloul se potrivește cu datele INS pentru întregul comerț cu amănuntul, care a avut în august prima creștere anuală după 12 luni, de 0,9%.
- Organicul continuă să aducă mai puține vizite, dar mai mulți bani: sesiunile scad cu 18,1%, iar veniturile cresc cu 2,2%.
De reținut
- Site-urile din studiu au primit în septembrie 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie (circa 312.000).
- Traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut: stă între 20 și 26 de milioane de vizite pe lună de 16 luni, potrivit Similarweb.
- Canalul AI crește, dar peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie, după ce ChatGPT a început să pună linkuri în răspunsuri: la căutările de cumpărare, de la sub 1% în ianuarie la 49% în septembrie.
- Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
- Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des decât cel din Google, dar lasă un coș cu 29% mai mare.
- Magazinele online cresc cu 7,4%, puțin peste inflația de 6,6%.
Notă metodologică
- trafic.dwf.ro agregă anonim datele din Google Analytics 4 a 782 de site-uri din portofoliul DWF, cu 153,3 milioane de sesiuni în septembrie, mai ales companii active în marketing (magazine online, firme de servicii, advertiseri), fără portaluri de știri. Cifrele descriu aceste site-uri, nu întregul internet românesc.
- Cohorta se recompune la fiecare ediție: procentele de evoluție sunt comparabile între ediții, volumele absolute nu.
- De la această ediție, cifrele lunare sunt calculate pe luna calendaristică întreagă. Ediția pe august folosea o fereastră de 30 de zile și raporta 995.000 de sesiuni din AI, față de aproximativ 855.000 pe luna calendaristică.
- Traficul din AI include sesiunile identificate în GA4 după site-ul de proveniență sau parametrii UTM. Click-urile din reclamele ChatGPT sunt măsurate separat, iar cele din Modul AI al Google sunt numărate la Search.
- Studiul despre linkuri: 400.000 de răspunsuri colectate din interfața ChatGPT în ianuarie-septembrie 2026, pentru 36.318 căutări în limba română, făcute din România. Vizitele pe chatgpt.com: Similarweb. Inflația și comerțul cu amănuntul: INS.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Studiul complet despre linkurile din ChatGPT este disponibil la trafic.dwf.ro/ai.
Actualitate
Talon Blue, drona autonomă Northrop Grumman, a efectuat primul zbor
Demonstrație autonomă în deșertul Mojave
Demonstratorul de dronă „wingman” Talon Blue, dezvoltat de Northrop Grumman, a zburat pentru prima dată deasupra deșertului Mojave din California. În cadrul testului, desfășurat la o dată care nu a fost precizată, aparatul a executat autonom rulajul, decolarea, manevrele în aer și aterizarea, potrivit companiei.
Craig Woolston, vicepreședinte și director general pentru cercetare și proiectare avansată în cadrul Northrop Grumman, a descris zborul drept un pas către o nouă generație de capabilități autonome. El a adăugat că fiecare test oferă lecții utile pentru dezvoltarea viitoare a acestor tehnologii.
Proiect finanțat de companie, în afara primului val al programului CCA
Northrop Grumman a finanțat până acum din resurse proprii dezvoltarea Talon Blue, după ce nu a fost selectată pentru contractele inițiale ale Forțelor Aeriene ale SUA privind aeronavele autonome de tip Collaborative Combat Aircraft (CCA).
În iunie, Anduril și General Atomics au fost alese pentru construirea dronelor din prima etapă a programului. Separat, în competiția dedicată software-ului de autonomie, au avansat Anduril, Shield AI și Collins Aerospace, filială a RTX.
Cu toate acestea, autoritățile americane au manifestat interes pentru Talon Blue, iar Forțele Aeriene i-au atribuit indicativul militar YFQ-48A.
Arhitectură modulară și software aflat în teste
Northrop Grumman promovează designul modular al aeronavei și afirmă că compartimentul său pentru armament poate fi adaptat pentru misiuni diferite. Compania dezvoltă, de asemenea, o suită software de autonomie numită Prism, testată pe Model 437, o dronă produsă de filiala Scaled Composites.
Nu este clar dacă Talon Blue a fost pilotată în primul zbor folosind software-ul Prism. Un purtător de cuvânt al companiei nu oferise încă o precizare în acest.
Competiția pentru drone autonome continuă
O a doua etapă a programului CCA este în curs de dezvoltare. În paralel, și alți producători, inclusiv Lockheed Martin, și-au prezentat conceptele de drone „wingman”, fără să le asocieze în mod public cu programe specifice.
Primul zbor al Talon Blue marchează astfel o etapă importantă pentru proiectul Northrop Grumman, într-un domeniu în care companiile încearcă să transforme autonomia aeriană într-o capabilitate operațională.
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum 23 de oreProtejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 4). Achim Petronel – șeful care ține lacătul pe ușa legii
-
Exclusivacum 5 zileDosarul antigrindină, partea a XIV‑a. Republica Iodurată S.A. – Manual de furat cu racheta, securizat cu ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY & mopul de la TERRA CLEAN
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 3). Mataiche „Rambo” Marian – eroul de hârtie care se bate doar în declarații




