Actualitate
Parlamentul îl poate zgâlțâi pe Klaus Iohannis

Deputații și senatorii au decis. O comisie specială de anchetă va lua la puricat starea de urgență. Și va verfica în ce măsură președintele Klaus Iohannis a încălcat prin exces prevederile Constituției. Mai mult. Și Curtea Constituțională are acest drept. Iată însă că două judecătoare CCR, numite fix de Klaus Iohannis, faimoasa Livia Stanciu și Simina Tănăsescu contestă cu înverșunare acest drept. Și se iau la piept atât cu majoritatea din CCR, cât și cu toate partidele parlamentare, minus PNL. De partea cui e dreptatea?
Interesant. Aceleași două judecătoare CCR au votat împotriva lui Klaus Iohannis, făcând praf și pulbere ordonanțele de urgență date în baza decretului prezidențial, prin care români au fost sancționați în masă pentru că au strănutat în front. Circulând fără declarații pe proprie răspundere. Sau cu declarații greșit întocmite. Sau reunindu-se unii cu alții. Sau, dacă sunt considerați bătrâni, fiindcă au depășit cu câteva minute, stând la coadă la magazin, cele două ore în care s-au putut aproviziona. Această decizie CCR a fost luată în unanimitate. După care presupun că președintele Klaus Iohannis le-a arătat obrazul celor două doamne. Păi de aceea le-a numit acolo? Ca să voteze împotriva lui? Și iată că ele au prins mișcarea. Iar acum au sărit ca opărite, atacându-și colegii din CCR și atacând Parlamentul. Pe motiv că nici CCR, nici Parlamentul nu au dreptul să pună în discuție decretele prezidențiale. Dar ceea ce este cu adevărat deranjant în această dispută este că, în cursul zilei de ieri, Avocatul Poporului, doamna Renate Weber nu a avut nimic de spus. Ca și când tocmai făcea diving la mare adâncime, când valul generat de Stanciu și Tănăsescu a trecut pe nesimțite pe deasupra capului ieri. De ce era în drept să intervină Renate Weber și de ce trebuia să o facă? Ipotetica dispută dintre cele trei doamne ar putea fi rezolvată printr-un argument surpriză. Venit tocmai din penitenciarele statului nostru de drept.
Ei bine, în toată această criză a pandemiei, la mijocul căreia specialiștiii afirmă că ne găsim pe un platou, în care moare zilnic cel mai mare număr de oameni, cam toată lumea a uitat de o categorie de concetățeni. Oameni tratați pe drept sau pe nedrept ca find paria societății. Deținuții din penitenciare. Nimeni nu a prea vorbit despre ei. Nici Avocatul Poporului, din câte îmi amintesc, chiar dacă s-a preocupat de soarta acestora, așa cum scrie în fișa postului, nu a ieșit în public cu nicio declarație. Deși, acolo, în penitenciare, onorabila noastră societate, statul aflat sub domnia legii, are o problemă cât casa. Pe care oficialii au încercat să o soluționeze pornind de la argumentul aparent solid, dar în realitate găunos, conform căruia deținuții e bine să rămână acolo unde sunt, cât mai mult timp posibil, întrucât închisorile le garantează distanțarea socială. Și, ca atare, sănătatea și viața. Nimic mai fals. Statul român pur și simplu s-a făcut că uită de aceste ființe umane aflate după gratii. Și care, atenție, au statutul de prizonieri ai săi. Și care, ca atare, ar trebui să beneficieze și de drepturile recunoscute în plan universal pentru prizonierii statului.
Aici nu pun în discuție dacă acești concetățeni sunt sau nu vinovați în totalitate pentru faptele care au condus la condamnarea lor. Nu discut nici măcar dacă există excepții, respectiv victime ale procurorilor și judecătorilor. Îi consideră pe toți ab initio vinovați, pur și simplu pentru că împotriva lor există sentințe definitive. Oare? Iată că lucrurile nu stau așa. Unii dintre prizonierii statului, destul de mulți ca număr, nu au niciun fel de sentințe. Ei stau după gratii, deși împotriva lor nu a fost întocmit vreun rechizitoriu și în consecință nu au putut fi nici judecați. Sau alții, cu rechizitoriul făcut, tot nu au fost judecați, fie pentru că procesul nu s-a declanșat, invocându-se greva judecătorilor, care, culmea, s-a suprapus parțial chiar și cu starea de urgență, fie că ulterior, invocându-se starea de urgență, magistrații au lucrat cu turația redusă la minimum. Aceste persoane, printre care sunt și mulți minori, nu știm câți la număr, pentru că nu ne spune nimeni, sunt tot prizonieri ai statului, însă, spre deosebire de ceilalți, nu se află acolo în baza unei judecăți și a unei condamnări. Ei așteaptă pur și simplu după gratii, ca într-o bună zi să fie declarați vinovați sau, după caz, nevinovați.
În alte state, chiar state a căror democrație este pusă sub semnul îndoielii de către așa-zișii experți ai lumii Occidentale, în această perioadă de pandemie, s-a apreciat că ținerea în închisoare a unor persoane le poate pune acestora viața în pericol. Și, în consecință, deținuți din anumite categorii, între care și cei fără vreo condamnare, au fost puși în libertate. O elementară măsură umanitară. La care în România nu s-au gândit vreo secundă nici președintele, care este reprezentantul tuturor cetățenilor, deci și al deținuților, dintre care cei mai mulți au drept de vot, și al deținuților fără condamnări, cărora nimeni nu le-a putut ridica acest drept, dar și al minorilor aflați după gratii. Și nici ceilalți actori politici nu s-au gândit. Nici guvernanții și nici reprezentanții, parlamentari sau nu, ai partidelor politice. La acești prizonieri ai statului nu s-au gândit în toată această periadă, în care în pușcării timpul curge cu totul altfel, nici judecătorii de drepturi și libertăți, nici organizațiile civice, dintre care unele sunt reale și, iată, nu s-a gândit nici doamna Renate Weber care, fiind Avocat al Poporului, este și avocatul acestor oameni, cărora le-au fost suprimate legal niște drepturi, după care le-au fost suprimate cu totul și cu totul ilegal și drepturile care le-au mai rămas. Și iată despre ce este vorba.
Mai mult decât indiferenții nu au vrut nici în ruptul capului să observe că deținuții României nu sunt nicidecum distanțați social. Dimpotrivă, ei sunt înghesuiți la grămadă în celule de dimensiuni relativ reduse, în care nu beneficiază nici măcar de normele minime de metri pătrați și de metri cubi prevăzute de legile internaționale. Acești compatrioți, e adevărat, în majoritate covârșitoare certați cu legea, au stat claie peste grămadă în toată perioada de ascensiune a pandemiei și acolo au rămas și acum, când noi spunem că ne aflăm pe un platou, în care zilnic mor mai mulți români decât au murit în oricare altă zi în care nu am fost cocoțați pe platou. În paranteză fie spus, eu nu am auzit până acum de testări făcute în penitenciare, deși acestea ar fi fost o prioritate, măcar în ceea ce-i privește pe gardieni, dacă nu care cumva și legat de deținuții care nu au nicio posibilitate de a alege vreo modalitate de a se păzi de pandemie. Culmea este că au existat și cazuri de coronavirus și revolte în această perioadă în penitenciare, fără ca nimeni să nu fi suflat un cuvânt și fără ca Avocatul Poporului sau ceilalți în drept să se fi sesizat. Acest drept la viață și la sănătate la care m-am referit mai sus este primul drept al prizonierilor statului încălcat în starea de urgență. Care sunt celelalte?
Deținuții au dreptul la vizite. Este pur și simplu un act umanitar de elementar bun simț acela de a-i permite unui deținut ca, din când în când, să-și poată vedea unul dintre membrii apropiați ai familiei. Întotdeauna aceste vizite la penitenciar, chiar dacă regimul e de maximă siguranță sau este semi-liber sau liber, s-au desfășurat în condiții de distanțare socială. Adaug doar detaliul că multe dintre penitenciare au nu numai panouri, ci chiar cuști de sticlă sau plexiglas, care-i separă pe deținuți de vizitatori. Deci nu era nicio problemă ca aceste vizite să poată continua chiar și în condiții de așteptare. Ele însă au fost suprimate. În al dolea rând, deținuții – nu toți, dar mulți dintre ei – au dreptul ca, din când în când, să primească o așa-numită vizită intimă. Să petreacă un timp strict delimitat de câteva ore cu soția sau cu soțul. Și acest drept a fost suprimat și eu unul nu pot înțelege ce s-a urmărit din punctul de vedere al combaterii efectelor pandemiei. În al treilea rând, deținuții au dreptul, sub formă de recompense, să iasă pentru o zi, pentru mai multe zile sau chiar pentru o săptămână din penitenciar, pentru a petrece un timp, în condiții strict reglementate de lege, în compania propriei familii. Nici acest drept nu a mai fost respectat. Dimpotrivă. A fost cu desăvârșire suprimat. În al patrulea rând, fiecare dețiunt are dreptul la muncă, în perioada executării pedepsei, exercitarea acestui drept permițându-i uneori chiar să câștige niște bani, cu ajutorul cărora să poată să înceapă o viață nouă. De fiecare dată însă acest drept la muncă este pus într-o corelație directă cu reducerea proporțională a pedepselor. Și cu eliberarea condiționată. Ei bine, și acest drept la muncă a fos în mare măsură suprimat, deși, obiectiv vorbind, la locul de muncă distanțarea socială putea fi mai ușor asigurată decât în celule. Și am ajuns, iată, la cel mai important drept pe care îl are un deținut, acela de a fi eliberat condiționat, din păcate nu pur și simplu în urma unei decizii a conducerii penitenciarului, președintele comisiei fiind chiar judecătorul de depturi și libertăți, ci și în urma unui proces, în care un procuror, care habar nu are despre ce este vorba, vine să se pronunțe dacă un deținut merită sau nu să fie pus în libertate condiționată, după ce funcționarii care i-au supravegheat activitatea, cei din penitenciar, au răspuns deja pozitiv. Iar un judecător trebuie să se pronunțe. Numai că timp de o lună, înainte de declararea stării de urgență, magistrați s-au aflat în grevă. Iar aceste procese au fost mereu amânate. Iar după, tot s-au amânat sau s-au dat termene uriașe, invocând-se tocmai starea de urgență. Așa că deținuții au fost privați și de cel mai important drept al lor, acela de a fi puși în libertate.
Iată de ce cele două judecătoare de la CCR s-au opărit degeaba, contestând dreptul Parlamentului și al Avocatului Poporului de a pune în discuție decretele prezidențiale de instituire a stării de urgență. Aceste instituții fundamentale ale statului au numai dreptul, ci și obligația să facă acest lucru. Independent unele de altele. Altfel, respectivele instituții au pe conștiință ținerea după gratii a unor deținuți în condiții improprii, de insecuritate, prin încălcarea drepturilor elementare ale acestora.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Reducerea singurătății la bătrânețe: Programele SFOCJ care fac diferența

Singurătatea la bătrânețe este o problemă din ce în ce mai răspândită, afectând un număr semnificativ de vârstnici care se simt izolați, abandonati sau neajutorați. Societatea Femeilor Ortodoxe din Cluj (SFOCJ) înțelege cât de greu poate fi pentru seniori să trăiască fără sprijin și fără o legătură umană constantă.
De aceea, organizația pune la dispoziție o serie de programe inovative care contribuie la reducerea singurătății la bătrânețe, oferind ajutor și companie celor care au cel mai mult nevoie de ea.
Prin programele sale dedicate, SFOCJ nu doar că sprijină vârstnicii din punct de vedere material, dar le oferă și oportunități de socializare și suport emoțional. În acest articol, vom explora modalitățile prin care SFOCJ ajută la combaterea singurătății vârstnicilor.
Cum ajută programele SFOCJ la reducerea singurătății la bătrânețe
SFOCJ și-a dedicat întreaga activitate ajutorării vârstnicilor din Cluj, prin programe care vizează nu doar aspectele materiale, dar și nevoile emoționale ale acestora. Printre inițiativele remarcabile se numără:
- „Sfântul Vasile cel Mare” – Un program social de succes care sprijină 85 de bunici, oferindu-le alimente de bază, dar și sprijin emoțional prin vizite la domiciliu și convorbiri telefonice.
- „Adoptă un bunic” – O inițiativă prin care persoanele din comunitate pot oferi sprijin vârstnicilor care nu au pe nimeni. Acest program reduce semnificativ sentimentul de izolare al seniorilor, aducându-le mângâiere și speranță.
- Ateliere de socializare – Pentru a preveni riscul de izolare socială, SFOCJ organizează evenimente de socializare pentru seniori, fie la sediu, fie în aer liber. Aceste întâlniri sunt o oportunitate minunată pentru vârstnici de a-și face noi prieteni și de a se simți parte a unei comunități.
- Sprijin emoțional continuu – Prin vizite periodice și suport telefonic, SFOCJ creează o relație de încredere cu beneficiarii, contribuind la îmbunătățirea stării lor mentale și emoționale.
Prin aceste programe, SFOCJ reușește să combată singurătatea și să ofere o viață mai împlinită celor care au fost adesea uitați de familie și societate.
Cum poți ajuta la reducerea singurătății la bătrânețe
Există multe moduri prin care tu, ca individ, poți contribui la reducerea singurătății la bătrânețe și la sprijinirea vârstnicilor din Cluj. Iată câteva sugestii prin care poți face o diferență reală:
Adoptă un bunic/o bunică
Prin donații lunare de 130 de lei, poți contribui la achiziționarea pachetelor cu alimente de bază pentru vârstnici. În plus, poți participa la vizite periodice și discuții telefonice, oferind sprijin emoțional celor care au cea mai mare nevoie.
Răspândește povestea noastră
Poți împărtăși informațiile despre programele SFOCJ cu prietenii și familia ta, încurajându-i să se alăture acestui demers important. Cu cât mai mulți oameni se implică, cu atât mai mult putem face pentru a sprijini vârstnicii din comunitatea noastră.
Devino voluntar
Dacă ai timp disponibil, poți deveni voluntar și te poți implica activ în activitățile organizației, de la vizite la domiciliu până la distribuirea de pachete cu alimente. Voluntariatul este o modalitate excelentă de a adresa direct nevoile vârstnicilor.
Fă donații ocazionale
Dacă nu poți contribui lunar, poți dona produse alimentare neperisabile sau produse de igienă personală. De asemenea, poți dona bani pentru achiziționarea de medicamente sau alte produse esențiale pentru vârstnici.
De asemenea, un alt program important este „Fondul de urgență”, care oferă ajutor rapid vârstnicilor aflați în situații de criză. Fondul susține nevoile urgente, cum ar fi alimente, medicamente sau consumabile medicale, și este susținut din donațiile venite de la evenimente precum Ziua Mondială a Rugăciunii Elveția.
Cum își găsesc sprijin familiile vulnerabile
În plus față de ajutorul oferit vârstnicilor, SFOCJ se implică și în susținerea familiilor aflate în dificultate, prin programe cum ar fi „Familia rămasă acasă”. Acest program ajută familiile femeilor aflate în detenție, oferind suport material și emoțional copiilor care nu mai au un părinte acasă. În plus, SFOCJ își propune să le ofere îndrumare și sprijin emoțional acestor copii, care se află într-o perioadă delicată a vieții lor.
Prin astfel de inițiative, SFOCJ contribuie la sprijinirea familiilor vulnerabile și la reducerea sentimentului de abandon, asigurându-se că nu doar vârstnicii, ci și copiii și familiile lor beneficiază de un sprijin real în momentele dificile.
Împreună putem reduce singurătatea la bătrânețe
Prin toate aceste programe și inițiative, Societatea Femeilor Ortodoxe din Cluj (SFOCJ) își aduce aportul important la reducerea singurătății la bătrânețe. Fiecare acțiune, fie că este vorba de o donație, o vizită sau un simplu gest de compasiune, face o diferență semnificativă în viața celor care au cea mai mare nevoie de sprijinul nostru.
Dacă vrei să ajuti și tu, te invităm să te alături eforturilor noastre și să contribui la crearea unei comunități mai unite și mai grijulii față de seniorii noștri. Împreună, putem reduce singurătatea și putem aduce mai multă lumină în viața vârstnicilor din Cluj!
Actualitate
Revizuirea performanței Agenției pentru Dezvoltarea Spațială (SDA) de către Departamentul Apărării

Solicitarea de revizuire a SDA
Oficiul de achiziții al Departamentului Apărării (DoD) solicită o revizuire a performanței organizaționale și a abordării de achiziție a Agenției pentru Dezvoltarea Spațială (SDA) pentru a determina dacă aceasta răspunde nevoilor militarilor și dacă agenția ar trebui să își mențină statutul independent în cadrul Forțelor Spațiale. Acesta este mesajul transmis într-un memorandum semnat pe 31 ianuarie, obținut de Breaking Defense.
Controlul civil și supravegherea Agenției
Departamentul Forțelor Aeriene este responsabil pentru supravegherea civilă a Forțelor Spațiale. Deși SDA a primit libertatea de a lua anumite decizii de achiziție în afara sistemului obișnuit de achiziții al Forțelor Aeriene, supravegherea rămâne în sarcina biroului secretarului asistent pentru achiziții și integrare spațială, în prezent condus de general-maiorul Stephen Purdy.
Riscuri și Problematica Statutului SDA
Memorandumul lui Morani subliniază că, dacă echipa de revizuire identifică riscuri semnificative legate de strategia de contractare, finanțare, program sau livrarea capabilităților, aceasta ar trebui să ofere recomandări pentru corecții. Este important de menționat că o posibilă acțiune corectivă ar putea fi revocarea statutului semi-independent al SDA în cadrul Forțelor Spațiale.
Tensiuni în leadership-ul SDA
În fața îngrijorărilor legate de integrarea sateliților și stațiilor terestre SDA în operațiunile Forțelor Spațiale, au existat apeluri pentru clarificarea rolului agenției și a modului în care aceasta își va desfășura activitatea. SDA se pregătește să lanseze primele sale sateliți operaționali în această primăvară, dar nu a reușit să elaboreze planuri clare pentru integrarea acestora cu rețelele existente.
Schimbări în leadership
După decizia de a suspenda pe directorul SDA, Derek Tournear, Air Force a numit inițial pe general-locotenentul Philip Garrant, șeful Comandamentului Sistemelor Spațiale (SSC), în locul său, dar recent a fost înlocuit de William Blauser, adjunctul biroului pentru Capacități Rapide al Forțelor Aeriene.
Senatorul Kevin Cramer a exprimat îngrijorări că alegerea lui Garrant reflectă o mișcare de subordonare a SDA în fața SSC, contrar prevederilor actului de autorizare a apărării din 2021.
Mesaje de inovare și colaborare
Cramer a afirmat că îndepărtarea lui Tournear transmite un mesaj îngrijorător invitaților din DoD, indicând că birocrații se opun inovației. Este clar că există nevoia unei soluții rapide pentru a remedia această situație și a asigura un canal direct de comunicare între SDA și conducerea Forțelor Spațiale.
Această revizuire subliniază provocările cu care se confruntă agențiile de apărare americane în căutarea unei eficiențe sporite și a unui mediu de operare colaborativ în domeniul dezvoltării spațiale.
Actualitate
Sectorul de apărare din Turcia: Creștere de 29% în exporturile de apărare în 2024

În 2024, sectorul de apărare din Turcia a înregistrat o creștere de 29% în exporturile de apărare, ajungând la 7,15 miliarde de dolari, conform declarațiilor lui Haluk Görgün, președintele Agenției Turcești pentru Industria Apărării.
„Aceste cifre reflectă nu doar un succes economic, ci și viziunea de independență în industria de apărare pe care Turcia o conturează singură”, a spus Görgün într-o postare pe platforma X.
El a subliniat că Turcia „construiește o industrie de apărare puternică pentru prietenii și aliații noștri, precum și un ecosistem inovator în domeniul exporturilor tehnologice pentru viitorul nostru. Lucrăm neobosit pentru o Turcie care nu doar că produce, ci și proiectează, exportă și construiește viitorul.”
Printre cei mai mari exportatori de apărare din Turcia se numără producătorul de drone Baykar, Turkish Aerospace Industries, ASFAT, producătorul de vehicule blindate MKE și ARCA, conform unei alte postări pe X semnată de Görgün.
Aselsan a declarat că a semnat contracte de export cu șapte noi țări, în valoare de 1 miliard de dolari în 2024, „o cifră record în istoria sa.”
Între timp, Baykar a obținut venituri de 1,8 miliarde de dolari din exporturi, reprezentând 90% din venitul total al firmei, conform unei declarații a companiei.
„În 2023, compania s-a clasat printre primii 10 exportatori din Turcia, înregistrând 1,8 miliarde de dolari în exporturi — o bornă pe care a reușit să o repete cu succes în 2024, consolidându-și astfel succesul răsunător”, a spus Baykar.
Turcia și-a intensificat eforturile de a crește producția de apărare pentru a reduce dependența de națiunile și companiile occidentale, care ar putea fi supuse embargourilor.
„Turcia a realizat necesitatea localizării inovației/producției în domeniul apărării din motive strategice și a accelerat o campanie de investiții pentru a dezvolta echipamente critique de înaltă tehnologie, acoperind o gamă largă de platforme sofisticate cu sisteme de armament autohtone”, a declarat Serhat Süha Çubukçuoğlu, expert la Trends Research & Advisory din Abu Dhabi, pentru Breaking Defense.
Creșterea exporturilor de apărare ar putea fi datorată „localizării industriilor strategice, inclusiv apărarea, și instabilității economice a Turciei, precum și dimensiunii relativ mici a pieței, ceea ce determină companiile de apărare să își îndrepte atenția spre piețele externe”, a spus el. „Aceasta ajută Turcia să genereze venituri în valută străină necesare pentru a acoperi deficitul bugetar, a servi datoria externă și a reinvesti în cercetare-dezvoltare. Cu un portofoliu mai amplu de clienți, sectorul de apărare primește mai multe cereri și devine financiar mai sustenabil.”
Çubukçuoğlu a subliniat că, deși Turcia își produce cea mai mare parte a echipamentelor standard de categorie medie local, „dependențele critice de componente-cheie, cum ar fi motoarele de avion, semiconductoarele și tehnologiile de propulsie navală persistă.”
„Angajamentul Turciei față de autosuficiența în tehnologia de apărare este evident și această tendință este așteptată să continue în următorul deceniu”, a concluzionat el.
-
Exclusivacum 3 zile
Aroganta și ipocrizia în conducerea ANP: Întâlnire cu realitatea
-
Exclusivacum 5 zile
Poliția sau mafia? Războiul politic care distruge afaceri in Cerasu/Rețeaua corupției de la Vălenii de Munte: între putere și abuz
-
Exclusivacum 5 zile
Corupție și intimidare: Adevărul din umbră al gestionării deșeurilor în Prahova
-
Exclusivacum 4 zile
Scandalul White Tower: Abuzuri imobiliare și corupție în România
-
Exclusivacum 22 de ore
CALDE MULȚUMIRI CONDUCERII INTERIMARE A INSPECTORATULUI JUDEȚEAN DE POLIȚIE PRAHOVA SI AL SERVICIULUI DE INVESTIGAȚII CRIMINALE, SPECIAL DOMNILOR GINEL PREDA ȘI BĂLAN MARCEL !!!
-
Exclusivacum 3 zile
A apărut proiectul de OUG pentru recalcularea salariilor și pensiilor militare
-
Exclusivacum 4 zile
Critici dure la adresa lui Dan Halchin în urma bilanțului de la Penitenciarul Iași
-
Exclusivacum 5 zile
Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” formularizează denunț penal impotriva conducerii Poliției Române pentru abuz în serviciu