Actualitate
Extraordinarele halucinații ale lui Florin Cîțu
„Am reușit imposibilul”, ne anunță triumfător ministrul Finanțelor. Care se referă la o mare performanță, pe care ar fi realizat-o în acest an. Finanțarea deficitului prin împrumuturi cu dodobândă de numai 3,5% pe an.
Și tot el ne anunța în urmă cu circa o săptămână că economia și finanțele României stau mult mai bine decât se aștepta. Urmând ca finalizarea calculelor să fie făcută în următoarele două-trei zile de la marele anunț, După care Ministerul Finanțelor să le pună oficial la dispoziția opiniei publice. Nu știm dacă aceste socoteli au fost sau nu închise conform angajamentului în Ministerul condus de Florin Cîțu. Dar încă nu am primit nicio veste despre cât de bine își revine România dintr-o criză, care i-ar fi trecut doar pe lângă ureche. Să studiem puțin halucinațiile ministrului nostru de Finanțe, pentru a afla cu un ceas mai devreme încotro ne îndreptăm.
La data de 13 martie a acestui an, tot în urma unor calcule savante, ținând mai degrabă de alchimie decât de tehnicile financiare, Florin Cîțu a ajuns la următoarea concluzie pe care a făcut-o publică: „România va avea nevoie de un pachet financiar de minimum 1% din Produsul Intern Brut, pentru consolidarea creșterii economice sustenabile, pentru menținerea locurilor de muncă și pentru reducerea împovărării românilor”. Scurt pe doi. Semnalam atunci această aberație. În timp ce state din Uniunea Europeană, eliberate de povara plafornării deficitului bugetar, luaseră decizia de a-și proteja economiile investind în dezvoltare peste 10% din PIB, unele cum e Spania mergând chiar până la 17%, din calculele lui Florin Cîțu s-a născut o mărgică. De 1%. Cum Dumnezeu voia Cîțu în luna martie să dinamizeze economia României – și încă într-un mod sustenabil – cu doar 1% din PIB? Și asta chiar în momentul în care era în plină desfășurare căderea liberă a economiei? O lună mai târziu, în 14 aprilie, cade prima secure.
În 14 aprilie, deci la doar o lună după declarația festivistă a ministrului român al Finanțelor, Fondul Monetar Internațional a revizuit estimările asupra economiei românești pentru acest an, de la o creștere care fusese prognozată la 3,5% în octombrie anul trecut, la o scădere de circa 5% pentru 2020. În total, adunând aceste cifre, observăm în materie de estimări FMI o contracție uriașă. De 8,5%. Așadar, în urmă cu o lună, cea mai importantă instituție financiară din lume semnala că economia României se află într-o cădere liberă și vertiginoasă. Tot FMI a semnalat cu același prilej, deci tot în urmă cu o lună, că șomajul va crește și el într-un mod spectaculos, de la 3,9% la 10,1%. Sunt cifrele pe acest an.
Și iată că, în urmă cu câteva zile, încercând să se transforme într-un magician, Florin Cîțu ne anunță că a făcut imposibilul și că acest imposibil va fi scos din joben în scurt timp, pentru a fi înfățișat cu legitimă mândrie întregii populații, precum și partenerilor noștri europeni. Încă din joben iepurașul nu a ieșit. Și se pare că nici nu va ieși. Din informațiile pe care le am, împinși de ministrul lor de la spate, unii funcționari de la Finanțe s-au împiedicat, au căzut în nas și s-au încurcat în socoteli. Iar Florin Cîțu nu are ce să ne prezinte altceva decât un dezastru fără precedent. De aceea, după ce a spus că datele economice arată foarte bine, că de fapt România traversează nevătămată această criză, acum tace ca peștele și se mărginește să vorbească doar la modul general despre faptul că el ca ministru ar fi realizat imposibilul.
Păi dacă este așa, atunci nu avem altceva de făcut decât să-i acordăm lui Florin Cîțu o primă de bună credință. Dacă economia noastră duduie, dacă ea arată mult mai bine decât s-ar fi crezut, atunci treaba e simplă. Înseamnă că, în câteva zile doar, vom afla că legea a fost respectată, iar pensiile vor crește cu 40% la sută. În timp ce alocațiile de stat pentru copii se vor dubla. Iar industria media, pentru a fi salvată, nu va mai fi mituită cu contracte de publicitate, ci pur și simplu va fi elaborată și implementată, ca și în alte țări, o schemă de ajutor de stat, care să vizeze nu doar casele de presă, ci și jurnaliștii. În fine, ar trebui să vedem cum șomerii se reîncadrează în muncă în societăți comerciale care duduie și zbârnâie. Și abia dacă toate aceste lucruri se întâmplă vom putea concluziona că nu Florin Cîțu ci noi, toți ceilalți avem halucinații. Și că ni se pare doar că românii sunt condamnați să muncească pe post de sclavi la propriu în întreaga Europă, urmând ca noi să le asigurăm pe banii noști tratamentele contra coronavirusului, cu care sunt infectați în generoase state sociale, cel mai bun exemplu fiind Germania.
Și încă tot ne-am poticni într-o nedumerire. De ce se laudă Florin Cîțu că obține credite, în numele statului român, cu numai 3,5% dobândă medie pe an? Păi din câte știu, toate statele Uniunii Europene care împrumută în acest moment bani de la bănci o fac cu dobânzi în jur de 1%. Care o fi perfomanța? Cum funcționează această performanță? În favoarea sau în defavoarea statului român?
Cu legitim interes aștept ca toate aceste mistere generate de extraordinarele halucinații ale lui Florin Cîțu să fie lămurite cumva în Parlamentul în care opoziția ne anunță din nou, prin declarații belicoase, că se pregătește să taie și să spânzure.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Eșec la scară globală: Cum a pierdut cea mai puternică flotă din lume controlul asupra Strâmtorii Hormuz
În ciuda declarațiilor oficiale venite de la Comandamentul Central al SUA, realitatea de pe teren este una cruntă: Strâmtoarea Hormuz rămâne, în mare parte, blocată. Traficul maritim a scăzut la un nivel alarmant de 10% față de perioada de dinaintea conflictului, un fapt strategic care l-a forțat pe Președintele Donald Trump să suspende ordinele pentru un atac militar masiv, în încercarea de a redeschide această arteră vitală prin negocieri.
O victorie tactică, un dezastru strategic
Deși există voci care susțin că situația actuală nu reprezintă un eșec al Marinei, datele economice și realitatea geografică spun o altă poveste. Blocada asupra transporturilor iraniene prin strâmtoare a fost, într-adevăr, eficientă, punând o presiune imensă pe o economie deja șubredă. Totuși, această reușită este umbrită de un adevăr incomod: Iranul nu a fost neutralizat. În prezent, orice navă care îndrăznește să tranziteze zona are nevoie de permisiunea tacită a ambelor tabere, ceea ce transformă libertatea de navigație într-o simplă iluzie diplomatică.
Vina împărțită: Între ezitarea politică și lipsa de pregătire militară
Există tendința de a plasa întreaga responsabilitate pe umerii decidenților civili de la Washington. Este adevărat că trimiterea forțelor amfibii ale pușcașilor marini cu o întârziere de câteva săptămâni indică o lipsă de viziune în planificarea inițială. Totuși, armata nu se poate spăla pe mâini atât de ușor.
Cu bugete record în ultimii ani și cu o amenințare cunoscută de peste patru decenii, Marina pare să nu fi oferit liderilor politici opțiuni militare care să implice riscuri acceptabile. Când o flotă cu un buget de 248 de miliarde de dolari nu poate garanta siguranța unui coridor maritim, întrebările legate de eficiența investițiilor devin inevitabile.
Industria maritimă a votat: Eforturile americane sunt insuficiente
Testul suprem al succesului nu se află în comunicatele de presă ale Pentagonului, ci în registrele companiilor de asigurări și ale proprietarilor de nave. Dacă aceștia decid că riscul este prea mare — așa cum au făcut-o deja — traficul încetează, iar economia mondială intră în colaps.
Deși navele de război americane au reușit să se protejeze de drone și bărci rapide, ele au eșuat în misiunea de a extinde această protecție asupra flotei comerciale. Auto-apărarea nu este suficientă atunci când misiunea ta principală este menținerea căilor navigabile deschise.
Lecția istoriei și eșecul tactic al noii ere
Istoria navală ne învață că, în ambele Războaie Mondiale, aliații au fost reticenți în a adopta sistemul convoaielor, preferând să „vâneze” amenințarea. În ambele cazuri, strategia a eșuat catastrofal până când s-a revenit la escortarea directă. Astăzi, Marina pare să repete aceleași greșeli, încercând să creeze „coridoare sigure” de la distanță, o tactică ce nu a reușit să convingă armatorii să își trimită navele la apă.
După cinci luni de conflict, concluzia este ineluctabilă: o strâmtoare blocată sub ochii unei flote de 290 de nave și 345.000 de marinari este, prin definiție, un eșec naval. Până când această problemă nu va fi diagnosticată și rezolvată, supremația maritimă a SUA rămâne doar un concept teoretic, în timp ce 500 de nave comerciale stau blocate, așteptând o siguranță care nu mai vine.
Actualitate
ALIANȚA PENTRU „CER CURAT”: NATO și Ucraina lansează un program istoric de finanțare pentru anihilarea dronelor rusești
Într-o mișcare strategică menită să schimbe echilibrul de forțe pe frontul tehnologic, clusterul ucrainean pentru tehnologii de apărare, Brave1, și NATO au pus bazele primului program comun de inovare. Această inițiativă fără precedent vizează finanțarea directă a companiilor de apărare capabile să dezvolte soluții radicale împotriva celor mai presante amenințări aeriene: dronele FPV și sistemele de tip Shahed.
O investiție colosală pentru neutralizarea amenințărilor aeriene
Programul, lansat oficial la începutul acestei săptămâni, reprezintă un mecanism de granturi menit să unească expertiza combatantă a Ucrainei cu resursele tehnologice ale statelor membre NATO. Miza financiară este uriașă: sunt disponibile fonduri de până la 500 de milioane de euro pentru fiecare parteneriat stabilit între o firmă ucraineană și o entitate dintr-o țară membră a Alianței.
Această injecție masivă de capital nu este doar un sprijin economic, ci o tentativă de a crea o „linie de asamblare a inovației” care să poată ține pasul cu ritmul accelerat al războiului modern. Parteneriatele transfrontaliere sunt condiția esențială pentru accesarea acestor resurse, subliniind dorința NATO de a integra lecțiile învățate direct din tranșee în arsenalul său tehnologic viitor.
Cinci piloni tehnologici: De la scuturi active la război electromagnetic
Brave1 a definit clar prioritățile acestui program, focusându-se pe cinci domenii critice în care dronele rusești fac ravagii. În centrul atenției se află sistemele de protecție activă împotriva dronelor FPV și soluțiile accesibile din punct de vedere al costurilor pentru anihilarea dronelor Shahed.
Dincolo de distrugerea fizică a țintelor, programul pune un accent deosebit pe spectrul electromagnetic. Finanțarea va viza tehnologii de suport pentru informații electronice (SIGINT), sisteme de atac electromagnetic specifice împotriva vehiculelor FPV și dezvoltarea platformelor de mare altitudine. Scopul este crearea unui ecosistem defensiv stratificat, capabil să detecteze, să bruieze și să doboare dronele înainte ca acestea să își atingă obiectivele.
Războiul dronelor: Adaptarea la „Shahed-urile cu reacție” și barajele balistice
Ugența acestui program este dictată de realitatea brutală a statisticilor de pe teren. Doar în decursul a 24 de ore, forțele ruse au lansat peste 130 de drone, alături de o panoplie de rachete de croazieră și balistice Iskander-M sau S-400. Deși Ucraina deține o expertiză de neegalat în operarea sistemelor fără pilot, volumul imens și diversitatea atacurilor fac ca implementarea defensivă să fie o provocare continuă.
Evoluția tactică a inamicului adaugă un nou nivel de complexitate: Moscova a început să utilizeze variante de drone Shahed dotate cu motoare cu reacție pentru atacuri în interiorul teritoriului ucrainean, în timp ce versiunile convenționale sunt folosite tot mai des ca înlocuitor pentru artileria cu rază lungă de acți. În acest context, alianța tehnologică dintre Brave1 și NATO nu este doar o oportunitate de business, ci o necesitate vitală pentru supraviețuirea infrastructurii critice și securitatea spațiului aerian.
Actualitate
Scut cibernetic deasupra Americii: CACI International primește 500 de milioane de dolari pentru neutralizarea amenințărilor cu drone
Într-un efort masiv de consolidare a securității naționale, CACI International a securizat un contract de 500 de milioane de dolari, pe o durată de trei ani, pentru a furniza sistemul avansat anti-dronă SkyValor. Parteneriatul, încheiat cu Forța de Intervenție Interinstituțională (JIATF) 401, vizează livrarea unor soluții non-kinetice și a altor sisteme tactice fără pilot, menite să protejeze punctele strategice ale Statelor Unite.
O investiție strategică pentru securitatea internă: Programul Domestic Shield prinde contur
Acordul prevede producția la scară largă a sistemelor de combatere a vehiculelor aeriene fără pilot (cUAS). Conform detaliilor oficiale, primele unități SkyValor vor fi desfășurate în „locații de misiune critică”, fiind piese centrale în cadrul programului Domestic Shield al Pentagonului. Acest proiect ambițios are ca obiectiv principal protejarea instalațiilor militare și a infrastructurii critice de pe teritoriul american împotriva unor drone tot mai sofisticate și mai greu de detectat.
Liderii CACI subliniază că forțele armate au nevoie de un avantaj decisiv în fața unor amenințări care evoluează rapid, devenind tot mai accesibile și mai rapide. SkyValor este proiectat să ofere acest avantaj prin detecție la distanță mare și neutralizare de precizie, oferind apărătorilor timpul necesar pentru a interveni înainte ca riscurile să se materializeze la granițe sau în zonele vitale.
Inteligența artificială în prima linie: Tehnologia non-kinetică SkyValor schimbă regulile jocului
Sistemul SkyValor se distinge prin utilizarea senzorilor de radiofrecvență și a războiului electronic asistat de inteligența artificială pentru a identifica și neutraliza dronele inamice fără a recurge la forță fizică (non-kinetic). Tehnologia oferă avertizări timpurii și este capabilă să se adapteze pe măsură ce tacticile adversarilor se schimbă.
Evaluările recente, realizate în poligoanele din Yuma, Arizona, în colaborare cu agențiile de protecție a frontierelor, au validat eficiența sistemului. Testele au demonstrat că instrumentele de neutralizare electronică pot scoate din uz dronele de mici dimensiuni în siguranță, cu un impact minim asupra echipamentelor civile din jur, făcându-le ideale pentru apărarea stratificată a zonelor populate sau a bazelor militare.
De la poligoane la misiuni mobile: Versatilitatea echipamentelor integrate pe vehicule grele
Pe lângă contractul principal de producție, CACI a început deja integrarea unor unități SkyValor pe camioane de mare tonaj, transformându-le în soluții mobile capabile să intervină rapid oriunde apare o amenințare. Această mobilitate este esențială pentru succesul operațiunilor de securitate internă, oferind flexibilitate în fața unor atacuri imprevizibile.
Efortul Pentagonului de a eficientiza apărarea anti-dronă nu se oprește aici. Acordul cu CACI face parte dintr-o strategie mai largă care include și alte contracte majore, precum cel acordat recent companiei AeroVironment, tot în valoare de 500 de milioane de dolari. Această mobilizare de resurse subliniază prioritatea absolută pe care Statele Unite o acordă în prezent securizării spațiului aerian la joasă altitudine împotriva tehnologiilor fără pilot.
-
Exclusivacum 3 zileDosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete
-
Exclusivacum 5 zileZeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Ancheteacum 5 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Exclusivacum 2 zileRepublica de la poarta fabricii Coca-Cola Ploiesti: boieri cu camere, butoaie rătăcite și teatru ieftin pe bani grei
-
Exclusivacum 5 zile„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro
-
Exclusivacum 20 de oreDe la cai „intact dopați” la autobuze îngropate în datorii: Imperiul lui Nae de pe hipodrom și din TCE
-
Exclusivacum 2 zileDoi ani fără rachete, doi ani cu adevărul pe câmp: cum i‑a obligat cerul pe Tánczos & „mafia antigrindină” să recunoască ce scriau Incisiv de Prahova și fermierii de la început
-
Administratieacum 5 zile„Jaf la înălțime” pe Aeroportul Otopeni: Rețea de hoți destructurată după ce au golit avioanele de parfumuri, ceasuri și bani



