Actualitate
ORDONANȚA MILITARĂ nr. 8 din 09.04.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19
Ministrul de Interne, Ion Marcel Vela, secretarul de stat Bogdan Despescu și secretarul de stat Raed Arafat au susținut o declarație de presă, joi seară, în care au anunțat ce prevede Ordonanța Militară 8.
Având în vedere dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare,
Ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr.19 din 09.04.2020,
În temeiul art. 4 alin. (2) și (4) din Decretul Președintelui României nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, al pct.1 – 4 din anexa nr. 2 la același decret și al art. 20 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare,
Ministrul afacerilor interne emite următoarea Ordonanță militară:
Art.1 – (1) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a titularilor autorizațiilor/permiselor de pescuit comercial pe Dunăre/apele interioare/Marea Neagră în vederea desfășurării activităților de pescuit comercial și acvacultură, precum și pentru valorificarea/comercializarea produselor rezultate în urma acestor activități.
(2) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a apicultorilor spre/dinspre locația stupinei sau pentru deplasarea stupinei. Dovada calității de apicultor se face cu adeverința ce cuprinde codul de stupină eliberată de oficiile județene de zootehnie, sau cu orice alte acte doveditoare a calității de apicultor și a proprietății asupra stupilor.
(3) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei pentru achiziția de autovehicule, piese de schimb pentru autovehicule și servicii de reparații auto.
(4) Prevederile art.4 din Ordonanța militară nr.3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 se aplică în mod corespunzător.
(5) În declarația pe propria răspundere, persoanele prevăzute la alin.(1) și (2) menționează, ca motiv, deplasarea în interes profesional, iar persoanele prevăzute la alin.(3) menționează, ca motiv, deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor.
(6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.2 – (1) Se prelungește măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Spania și din Spania către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 14 aprilie 2020.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă și corespondență, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență, precum și aterizărilor tehnice necomerciale.
(3) Măsura prevăzută la alin.(1) se aplică și după durata pentru care este instituită starea de urgență prin Decretul Președintelui României nr.195/2020, numai dacă starea de urgență pe întreg teritoriul României se prelungește și dacă în decretul de prelungire a stării de urgență se menține competența ministrului afacerilor interne de a stabili, prin ordonanță militară, interzicerea graduală a circulației aeriene pe diferite rute.
Art.3 – (1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.
(2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.
(3) Unitățile fitofarmaceutice rămân deschise pe perioada stării de urgență, personalul acestora având obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.
(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.4 – (1) Se prelungește, potrivit anexei nr.1 la prezenta ordonanță militară, pe întreaga perioadă a stării de urgență, închiderea temporară – totală sau parțială – a punctelor de trecere a frontierei de stat, stabilită prin Hotărârile Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență nr.8/2020 și nr.12/2020.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României,
Partea I Art.5 – (1) Se exceptează de la măsurile de izolare la domiciliu sau de carantinare, lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România din Ungaria, nu prezintă simptome asociate COVID-19.
(2) Prin lucrător transfrontalier se înțelege persoana care face dovada că locuiește și lucrează într-o rază de 30 km de o parte sau de alta a frontierei de stat româno-ungare, calculată de la cel mai apropiat punct de trecere a frontierei deschis traficului de persoane, și care se reîntoarce la locuință cel puțin o dată pe săptămână.
(3) Punctele de trecere a frontierei de stat româno-ungare prin care se permite intrarea în România în condițiile alin.(1) sunt următoarele: Cenad, Nădlac, Turnu, Vărșand, Salonta, Borș, Săcuieni, Urziceni și Petea.
(4) Prin punctele de trecere a frontierei de stat româno-ungare prevăzute la alin. (3) se permite și intrarea/ieșirea lucrătorilor transfrontalieri cu mașini și utilaje agricole.
(5) În cazul nerespectării condițiilor prevăzute la alin. (2), persoanele în cauză intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.
(6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.6 – (1) Se exceptează de la măsura izolării la domiciliu/carantinării persoanele care intră în România pentru prestarea unor activități de instalare, punere în funcțiune, mentenanță, service a echipamentelor și tehnicii medicale, dacă nu prezintă simptome asociate COVID-19 și dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României.
(2) Prevederile alin.(1) se aplică și pentru domeniile științific, economic, apărare, ordine publică și securitate națională.
(3) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.7 – (1) Pe perioada stării de urgență se interzice/se suspendă exportul pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.
(2) Procedurile de export a produselor agroalimentare prevăzute la alin.(1), aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe militare, se suspendă pe perioada stării de urgență.
(3) Pe perioada stării de urgență se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.
(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.8 – (1) Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2, se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.9 – (1) Se interzice, pe perioada stării de urgență, încetarea sau suspendarea activității serviciilor sociale de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, publice și private, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.867/2014 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor- cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Aparținătorii/susținătorii/reprezentanții legali ai beneficiarilor serviciilor prevăzute la alin.(1), în baza unei cereri, pot solicita transferul beneficiarilor din centru la domiciliu, sau după caz la reședința aparținătorilor/susținătorilor/reprezentanților legali dacă își asumă, pe propria răspundere, că au condiții corespunzătoare ocrotirii temporare a acestora.
(3) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.10 – (1) Se instituie, pe perioada stării de urgență, măsura de izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru personalul angajat al centrelor prevăzute la art.9 alin.(1) pe o perioada de 14 zile.
(2) Perioada prevăzută la alin.(1) este urmată ciclic de o perioadă de izolare preventivă la domiciliu, pe o perioadă egală cu cea de izolare preventivă la locul de muncă, prezența personalului în centru asigurându-se în ture/schimburi.
(3) În termen de 24 de ore de la publicarea în Monitorul Oficial a prezentei ordonanțe militare, șeful de centru, înlocuitorul desemnat sau coordonatorul personalului de specialitate stabilește organizarea turelor pe perioada stării de urgență.
(4) În lipsa personalului prevăzut la alin. (3), directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, pentru serviciile sociale publice din structura direcției generale, primarul, pentru serviciile sociale organizate în cadrul/în subordinea autorităților administrației publice locale și reprezentantul legal al furnizorului privat stabilesc organizarea turelor pe perioada stării de urgență.
(5) În situații excepționale, în cazul serviciilor sociale private, pentru care personalul prevăzut la alin.(3) și (4) nu există, comitetul județean pentru situații speciale de urgență desemnează persoana responsabilă cu organizarea turelor în vederea izolării preventive la locul de muncă/domiciliu și a asigurării managementului serviciului.
(6) Refuzul izolării preventive la locul de muncă de către personalul centrelor prevăzute la art.9 alin.(1) atrage răspunderea contravențională sau penală, după caz.
(7) Accesul vizitatorilor/aparținătorilor/susținătorilor/reprezentanților legali ai beneficiarilor serviciilor sociale în centrele rezidențiale prevăzute la art.9 alin.(1) este interzis.
(8) Măsura prevăzută la alin.(7) se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.11 – (1) În situația în care furnizorii de servicii sociale nu au resurse proprii de cazare pentru aplicarea prevederilor art.10 alin.(2), autoritățile administrației publice locale pe raza de competență a cărora funcționează serviciile sociale prevăzute la art.9 alin.(1) au obligația identificării și asigurării, în proximitatea acestora, de spații pentru cazarea personalului izolat preventiv la locul de muncă, a hranei zilnice necesare acestuia precum și asigurării transportului personalului, care este în izolare preventivă la domiciliu, de la locul de muncă la domiciliul/reședința acestuia și invers, cu respectarea măsurilor de protecție și prevenire a infecției.
Art.12 – (1) Personalului care deservește centrele prevăzute la art.9 alin.(1) i se asigură de către furnizorul de servicii sociale echipamentele igienico-sanitare și de protecție necesare.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.13 – (1) Pe perioada stării de urgență, prin excepție de la prevederile legale în vigoare, în cazul demisiei angajaților centrelor prevăzute la art.9 alin.(1), termenul de preaviz este de 45 de zile calendaristice.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.14 – (1) În scopul prevenirii apariției unor focare de infecție, în cazul manifestării simptomatologiei specifice COVID-19 sau, după caz, a unor informații din care rezultă contactul direct cu o persoană infectată în rândul beneficiarilor sau al personalului, direcțiile de sănătate publică asigură testarea beneficiarilor și a întregului personal, la sediul serviciului social.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.15 – (1) Pe perioada stării de urgență se suspendă procedurile de vânzare/ cumpărare de pachete majoritare de acțiuni ale companiilor din Sistemul Energetic Național, indiferent de forma de proprietate a acestora.
(2) Reluarea procedurilor se va face după încheierea stării de urgență cu decalarea corespunzătoare a termenelor prevăzute în calendarul anterior.
(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.16 – Se recomandă autorităților administrației publice locale și proprietarilor, persoane fizice sau juridice, să monteze dispozitive cu soluții dezinfectante la intrările în imobilele cu destinația de locuințe colective și să dezinfecteze periodic lifturile, casa scărilor și celelalte spații comune din interiorul acestor imobile.
Art.17 – În zilele de joi, vineri și sâmbătă, premergătoare celor două sărbători pascale, operatorii economici care comercializează produse agroalimentare își pot prelungi programul de funcționare în funcție de necesități.
Art.18 – (1) După alineatul (3) al articolului 9 din Ordonanța militară nr.1/2020 privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.219 din 18 aprilie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(4), cu următorul cuprins: „(4) Pentru nerespectarea măsurii prevăzute la art.5, pe lângă sancțiunea contravențională principală, în funcție de natura și gravitatea faptei, se poate aplica și sancțiunea contravențională complementară a confiscării bunurilor al căror transport în vederea distribuirii în afara teritoriului României este interzis.”
(2) Măsura se aplică începând cu data de 11 aprilie 2020.
Art.19 – (1) După alineatul (3) al articolului 1 din Ordonanța militară nr.5/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.262 din 31 martie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(4), cu următorul cuprins: „(4) Măsura prevăzută la alin.(2) se aplică și după durata pentru care este instituită starea de urgență prin Decretul Președintelui României nr.195/2020, numai dacă starea de urgență pe întreg teritoriul României se prelungește și dacă în decretul de prelungire a stării de urgență se menține competența ministrului afacerilor interne de a stabili, prin ordonanță militară, interzicerea graduală a circulației aeriene pe diferite rute.”
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.20 – (1) Ordonanța militară nr.7/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.284 din 4 aprilie 2020, se modifică și se completează după cum urmează: 1. După alineatul (4) al articolului 9 se introduce un nou alineat, alin.(5), cu următorul cuprins: „(5) Măsurile prevăzute la alin.(1) și (3) se aplică și după durata pentru care este instituită starea de urgență prin Decretul Președintelui României nr.195/2020, numai dacă starea de urgență pe întreg teritoriul României se prelungește și dacă în decretul de prelungire a stării de urgență se menține competența ministrului afacerilor interne de a stabili, prin ordonanță militară, interzicerea graduală a circulației aeriene pe diferite rute.” 2. Alineatul (1) al articolului 10 se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Sunt permise zborurile efectuate de toți transportatorii aerieni deținători de licență de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state, cu avizul autorităților competente din țara de origine și de destinație.” 3. Alineatul (1) al articolului 16 se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) În vederea prevenirii răspândirii COVID-19, ministerele cu rețea sanitară proprie și autoritățile administrației publice locale asigură pentru personalul din sistemul public sanitar, la cerere, spații hoteliere destinate repausului dintre ture sau gărzi, hrana – trei mese pe zi și apa.” (2) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.21 – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare: a) Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală, pentru măsurile prevăzute la art.1 și 3; b) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru măsura prevăzută la art.2; c) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Poliția de Frontieră Română și direcțiile de sănătate publică, pentru măsurile prevăzute la art.4 – 6; d) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru măsurile prevăzute la art.7 și 8; e) Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin instituțiile subordonate, aflate sub autoritatea sau coordonarea sa, direcțiile de sănătate publică, precum și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsurile prevăzute la art.9 – 14; f) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, pentru măsura prevăzută la art.15; (2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.1-15 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art.27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Personalul instituțiilor prevăzute la alin.(1) este împuternicit să constate contravenții și să aplice sancțiuni, în conformitate cu prevederile art.29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.
Art.22 – Prevederile art. 6 și 7 din Ordonanța militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, își încetează aplicabilitatea. Art.23 – Anexele nr.1 și 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanță militară. Art.24 – (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin 2 zile de la data publicării, despre conținutul prezentei ordonanțe militare.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2020/04/Ordonanta-nr-8.pdf” title=”Ordonanta nr 8″]
Actualitate
Era flotei hibride: USS Theodore Roosevelt pleacă în misiune cu „umbrele” sale robotizate
Într-o mișcare ce marchează sfârșitul erei experimentale și începutul integrării depline a sistemelor autonome în teatrele de operațiuni, portavionul USS Theodore Roosevelt se pregătește de desfășurare alături de nava autonomă Seahawk. Această premieră absolută pentru un grup de luptă al Marinei reprezintă un punct de cotitură strategic, transformând dronele de suprafață din „proiecte științifice” în componente vitale ale arsenalului activ.
Din laborator direct în teatrul de operațiuni: Adio, experimente!
Desfășurarea navei Seahawk — un model avansat dezvoltat de Leidos pentru vânătoarea de submarine și monitorizarea domeniului maritim — nu este doar un exercițiu de rutină. Experții militari consideră că acest moment va pune bazele viitorului concept de operațiuni (CONOPS) al întregii flote. Până în prezent, navele fără echipaj au fost testate în medii controlate, însă integrarea lor într-un grup de luptă complet, în condiții reale de misiune, forțează Marina să definească clar cum și când vor deveni aceste platforme nucleul forțelor navale.
Trecerea de la prototip la unitate operațională semnalează o schimbare de paradigmă: Marina nu mai așteaptă soluții perfecte de la mal, ci alege să „învețe din mers”, punând tehnologia autonomă la treabă alături de navele cu echipaj uman.
Strategia „Hedge Force”: Răspunsul la criza de structură a flotei
Această accelerare a tehnologiei autonome vine într-un moment de tensiune maximă pentru structura forțelor navale. Cu o flotă aflată în contracție și un ritm operațional epuizant — exemplificat de misiunile record de peste 300 de zile ale altor grupuri de luptă — sistemele robotizate sunt văzute ca o soluție de salvare.
Noua strategie de tip „hedge force” (forță de protecție/alternativă) urmărește să creeze opțiuni tactice flexibile, care să nu mai depindă exclusiv de modelul tradițional al portavionului escortat de distrugătoare. Navele autonome pot prelua sarcini riscante sau monotone, permițând echipajelor umane să se concentreze pe deciziile strategice complexe.
Dilema comandamentului: Cine conduce „flota fantomă”?
Deși tehnologia avansează rapid, Marina se confruntă cu ceea ce amiralii numesc „dilema autonomiei”. În prezent, nu există un model de comandă și control unitar pentru sistemele robotizate, acestea fiind fragmentate între diverse domenii (submarin, aerian, cibernetic).
Se discută intens despre crearea unui centru de dezvoltare a războiului robotic sau chiar despre numirea unui comandant dedicat pentru sistemele autonome. Provocarea majoră rămâne însă integrarea: cum pot fi coordonate aceste drone astfel încât să nu devină o povară logistică suplimentară pentru comandanții de grupuri de luptă, ci un multiplicator de forță?
Logistica viitorului: Între viteza portavioanelor și autonomia dronelor
Misiunea de bord a USS Theodore Roosevelt va scoate la iveală limitările practice ale navelor precum Seahawk. Deși au o rezistență impresionantă pe mare, aceste nave autonome nu ating întotdeauna viteza de croazieră a unui portavion nuclear. Astfel, Marina va trebui să dezvolte tactici noi pentru a preveni situația în care „umbrele” robotizate sunt lăsate în urmă în timpul tranzitelor rapide.
Mai mult, testele vor viza capacitatea de realimentare și mentenanță în larg, fără a pune în pericol navele de aprovizionare. De la transportul de piese de schimb și hrană, până la misiuni de război electronic sau deminare în puncte critice, precum strâmtorile internaționale, Seahawk va fi evaluată prin prisma utilității sale imediate în scenarii de conflict.
Un semnal pentru industria de apărare: Piața se mută pe mare
Succesul acestei desfășurări va dicta direct strategia de achiziții a Marinei. Trecerea la un model de tip „marketplace” pentru navele de suprafață medii (MUSV) indică dorința militarilor de a cumpăra platforme gata de luptă, nu doar promisiuni tehnologice.
Pe măsură ce Congresul solicită strategii clare de integrare înainte de a aproba noi bugete, performanța navei Seahawk sub comanda grupului Theodore Roosevelt va decide cât de repede va fi finanțată și construită viitoarea flotă hibridă a secolului XXI. Ceea ce se întâmplă acum în largul oceanului va deveni, cel mai probabil, noul standard de operare pentru deceniile următoare.
Actualitate
Cursa pentru supremația orbitală: De ce „inima” noilor sateliți este scrisă în cod, nu turnată în oțel
Spațiul cosmic a încetat de mult să mai fie un sanctuar al cercetării pașnice, devenind un domeniu de conflict deschis. În acest nou peisaj geopolitic, abordarea tradițională axată pe hardware-ul rigid al sateliților a devenit depășită. Statele Unite și aliații săi forțează acum trecerea către arhitecturi definite prin software, unde agilitatea, reziliența și capacitatea de actualizare în timp real sunt noile arme ale dominației orbitale.
Sfârșitul erei „hardware-ului static”: Spațiul ca domeniu cinetic
Timpul în care un satelit era lansat cu o singură misiune, neschimbată pe parcursul a zece ani, a apus. Astăzi, necesitatea de a domina „înălțimea supremă” impune o viteză de reacție care nu poate fi susținută de limitările fizice ale metalului. Strategii militari avertizează: pentru a evita surpriza operațională și pentru a contracara mișcările adversarilor, platformele orbitale trebuie să devină evolutive.
Prin utilizarea unei arhitecturi cu sisteme deschise, sateliții moderni integrează inteligența artificială (IA) și învățarea automată direct în orbită. Astfel, senzorii și capacitățile de luptă sunt îmbunătățite constant prin linii de cod securizate, transformând fiecare activ spațial dintr-un instrument fix într-un nod dinamic de putere.
De la controlul propulsoarelor la super-computerele de pe orbită
Din punct de vedere istoric, vehiculele spațiale erau prizonierele unei capacități de calcul extrem de limitate. Designul era rigid, iar resursele de energie și greutate (SWaP) permiteau doar sarcini de bază, precum controlul orientării. Schimbarea de paradigmă a venit odată cu evoluția calculului de înaltă performanță și a straturilor de abstractizare a software-ului.
Marea inovație a prezentului constă în capacitatea de a face „mai mult cu mai puțin”. Implementarea unui mediu software sofisticat elimină necesitatea de a lansa un vehicul nou de fiecare dată când cerințele misiunii se schimbă. În contextul trecerii spațiului de la un simplu strat de comunicații la un domeniu de confruntare cinetică și non-cinetică, controlul înălțimii depinde de manevre defensive și pivotări tactice executate în timp real, direct din software.
Realitatea operațională: Centre de date la mii de kilometri altitudine
Ceea ce părea a fi teorie în urmă cu câțiva ani a devenit deja realitate operațională. Primele micro-centre de date orbitale și regiuni de cloud hibrid au fost deja desfășurate pe Stația Spațială Internațională. Aceste etape demonstrează că utilizarea tehnologiilor comerciale de serie (COTS) în spațiu nu este doar posibilă, ci matură.
Secretul succesului rezidă în procesarea datelor la „margine” (edge computing). Volumul masiv de informații generat în orbită necesită o procesare cu latență scăzută chiar la sursă. Prin analiza datelor direct pe satelit, se reduce dependența critică de transportul datelor către sol și se închide „bucla OODA” (Observă-Orientează-Decide-Acționează) în spațiu, oferind autonomia necesară pentru a supraviețui într-un mediu ostil.
O „plasă” de reziliență împotriva amenințărilor hipersonice
Pe măsură ce amenințările hipersonice și tentativele de bruiaj se multiplică, arhitectura spațială trebuie să devină o rețea globală, nu o serie de ținte izolate. Strategia actuală vizează o structură de tip „mesh” multi-constelație și multi-orbitală. Lecțiile din conflictele terestre recente sunt clare: centrele de date centralizate sunt primele ținte. În spațiu, soluția este distribuirea capacităților pe mai multe straturi, astfel încât, dacă un nod este compromis, misiunea să continue neîntrerupt.
Această viziune depășește granițele naționale, necesitând o integrare totală între sistemele aliate. Printr-un standard software global și unificat, datele și capacitățile pot fi partajate instantaneu între partenerii internaționali. În vacuumul spațiului, „timpul real” este un standard greu de atins, dar este singura cale prin care o forță combinată poate asigura succesul misiunii în fața provocărilor de mâine.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS
Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.
O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin
Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.
Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.
Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035
Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.
Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.
Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare
În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.
Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.
-
Exclusivacum 5 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 4 zileO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 4 zilePrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 3 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 3 zileMame cu pistol la brâu, drepturi la coadă: cum își bate statul joc de femeile din uniformă
-
Ancheteacum 4 zileMarea repartiție a promoției iunie 2026: Peste 1.300 de noi agenți, trimiși să astupe „găurile negre” din Poliția Română
-
Exclusivacum 2 zile„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea



