Actualitate
MANEVRE MURDARE: PUTEREA PREGATESTE CULPABILIZAREA MEDICILOR

(Preluare Inpolitics):
”De fiecare dată când un medic se îmbolnăvește, un sistem sanitar, deja pe muchie de cuțit, ajunge și mai aproape de momentul colapsului” scrie zilele astea presa americană. Dacă americanii se vaită, cum stă România? Zicem că bine: guvernul și președintele ies regulat ca să se laude cît de eficient gestionează criza, medicii demisionează pe capete, înspăimîntați, se vorbește de interzicerea demisiilor lor pe durata stării de urgență, iar trolii liberali au primit misiunea să arunce totul, în presă și pe net, în capul dezertorilor din sistemul de sănătate, singurii din lume care ar fi ales să părăsească, lași, cîmpul de luptă cu coronavirusul. Din păcate pentru ei, realitatea e total diferită: fuga medicilor din fața virusului ucigaș e fenomenul momentului la nivel planetar.
În fapt, medicii nu demisionează pe capete în întreaga lume atît de frica virusului, cît pentru faptul că sunt trimiși la luptă nepregătiți, deoarece sincopele în aprovizionarea cu materiale medicale nu s-au înregistrat doar la noi, să recunoaștem, ci peste tot.
Ce remarcăm în ultimele săptămîni?
În Marea Britanie, medicii sunt furibunzi împotriva autorităților, pe care le acuză de pasivitate. Colegiul Regal al Asistentelor, care reprezintă 400.000 de angajate, amenință cu demisiile în bloc ale acestora pentru că, spune reprezentantul colegiului, vine momentul cînd vor avea de ales între slujbe și propriile vieți. Dr Rinesh Parmar, șeful Asociației Medicilor din Marea Britanie, avertizează asupra unui fenomen similar în rîndurile medicilor: “Pe măsură ce epidemia se lungește, dacă doctorii vor simți că ia amploare penuria de materiale de protecție, nu vor avea de ales decît să renunțe la profesia pe care o iubesc, pentru că se simt abandonați prin nealocarea echipamentelor pe care le recomandă OMS” spune el pentru The Guardian.
The London economic scrie că medicii britanici sunt împinși spre moarte precum mieii duși la abatoare. O doctoriță din Box Hill, în apropiere de Londra, a preferat să demisioneze decît să consulte fără mască suspecți de coronavirus . Relatări similare umplu presa din Albion.
În Franța, au demisionat în bloc, luna trecută, 80 de medici parizieni denunțînd condițiile rele de muncă și solicitînd audiențe la premier și la președintele Macron. “Suntem epuizați fizic și psihic, avem sentimentul că ne facem treaba pe fugă și necorespunzător” afirmă ei, conform RFI. Guvernul le-a promis discuții la jumătatea lunii martie, dar coronavirusul nu a mai avut răbdare.
Și Bill de Blasio, primarul New Yorkului s-a confruntat recent cu amenințarea cu demisia din partea șefilor Sănătății din orașul sever afectat de Covid 19, din același motiv: lipsa materialelor de protecție, a interesului pentru buna gestionare a crizei, ignorarea sfaturilor livrate de medici etc.
Pe teritoriul SUA, presa relatează tot mai des despre demisiile medicilor și ale asistentelor, care spun că nu mai vor să-și riște viețile pe fondul lipsei materialelor de protecție. În plus, ei atrag atenția că medicii care ajung să fie infectați, devin pericole, la rîndul lor, pentru viețile celor pe care îi testează ori tratează. Se știe deja că în Italia, bunăoară, țara cel mai afectată de pandemie, 9% dintre infectați sunt cadre medicale.
Pentru a face față crizei de materiale, autoritățile americane au coborît standardele pe care acestea trebuie să le întrunească, dar cadrele medicale spun că asta le face și mai vulnerabile în fața bolii.
Informații tulburătoare vin din Irak, presa relatînd că medici care au tratat pacienți, la viața lor, în vreme de război, cu bombe și gloanțe în jur, se declară acum mai înspăimîntați ca oricînd în fața dușmanului invizibil și spun că țara nu va face față.
Vestea interesantă e că Irakul pare să fie singura țară care a adoptat aceeași politică de interzicere a difuzării de informații despre epidemie, în afara autorităților, precum România.
Printre primii care au amenințat cu demisiile și chiar au făcut-o, mulți, sunt medicii din Hong Kong. ”Demisionăm, intrăm în grevă sau rezistăm?”, cam așa erau rezumate încă din februarie, conform presei locale, variantele cadrelor medicale, în special cele din așa numitele ”detașamente murdare”, formate special pentru tratarea bolnavilor infectați de coronavirus. Principalele nemulțumiri țineau de lipsa echipamentelor de protecție și de refuzul guvernului de a închide punctele de acces pe insulă dinspre continent. Finalmente, au venit și demisiile și grevele medicilor și ale asistentelor, la pachet. Greve susținute prin vot de majoritatea zdrobitoare a celor peste 77.000 de cadre medicale din sistemul public al Hong Kongului.
Nici India nu e ocolită de fenomen, presa relatînd despre demisii ale medicilor în plină pandemie, în pofida faptului că ei riscă să-și piardă licența profesională. Moartea sperie, însă, mai tare.
În Pakistanul vecin, guvernul acuză medicii care demisionează în timpul epidemiei că vor, de fapt, să șantajeze statul pentru salarii mai mari și îi amenință cu represalii în justiție. Dar medicii spun altceva, anume că nicio întîlnire la vîrf cu reprezentanții guvernului nu s-a soldat cu ceva concret în sprijinul lor. De menționat că demisiile cadrelor medicale au avut deja ca efect manifestații spontane de protest ale rudelor pacienților internați în spitale, din cauza lipsei personalului de îngrijire.
Inclusiv actuala conducere a OMS ar putea demisiona în plină pandemie, pe măsură ce criticile la adresa modului de gestionare a crizei s-au înmulțit dramatic, iar o petiție online în acest sens a strîns deja peste jumătate de milion de semnături.
Cînd medicii și asistentele din economiile puternice ale lumii fug îngroziți din calea coronavirusului, e de mirare să se întîmple asta și în țări mai necăjite, precum România și Bulgaria?
Țări în care medicii văd că sunt împinși, vorba britanicilor, precum mieii la tăiere, în timp ce premierul se autoizolează într-o vilă de lux cu piscină și ieșire la lac, președintele se bronzează la golf și vizitează spitale fără pacienți, ministrul de Interne se dotează cu geacă șmecheră a la Tom Cruise, baronii județeni au parte de rezerve de lux, iar contractele pentru materialele de protecție le împușcă firme de apartament apropiate de serviciile secrete.
Mai văd că primul care a tăiat-o a fost însuși ministrul Sănătății, fără bunul simț măcar de a furniza o explicație publică.
Mai văd medicii că statul deplînge lipsa de spații pentru carantină, dar nu se suflă o vorbă despre transformarea temporară a hotelurilor deținute de SRI(cel puțin cinci), MAI, MApN, BNR ori de diverse ministere în locuri pentru carantinarea suspecților de coronavirus. Pentru că ce e al lui Zeus nu poate fi și al boului.
Panica firească a medicilor români devine un pretext excelent pentru guvernanți să își justifice capitularea în fața pandemiei, așa că nu e de mirare că trolii serviciilor, ai unor ONG-uri și ai PNL au invadat deja mediul online cu atacuri la adresa ”lașității” halatelor albe, ”unicele” din lume care demisionează în timpul pandemiei. Asta, după ce și-au obținut ”salarii de mii de euro” și alte avantaje.
Din fața tastaturii, e tare comod să-i trimiți pe alții la moarte.
O strategie de culpabilizare abjectă, care va lua mai mult ca sigur amploare în zilele care urmează, dar care riscă efectul contrar, adică enervarea și mai puternică a cadrelor medicale, deja ajunse la capătul puterilor.
Dacă guvernul Orban își închipuie, conform ultimelor informații, că poate ține medicii legați de glie, precum iobagii de odinioară, prin interzicerea dreptului la demisie prin ordonanță militară, înseamnă că e mai naiv decît se poate imagina.
În rest, vorba premierului, urări de condoleanțe pentru familiile celor decedați. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Mai jos, linkuri către materiale care au stat la baza acestui material:
https://www.theguardian.com/world/2020/mar/24/doctors-threaten-to-quit-over-protective-equipment-shortage
https://www.moneycontrol.com/news/trends/coronavirus-pandemic-drama-over-resignation-of-doctor-couple-in-jharkhand-5071231.html
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”