Actualitate
Un scurt update al masurilor anti-criza ale guvernului si ale BNR: nimic despre populatie, nimic despre banci.
În esență, vă rog să vă puneți întrebarea: dacă s-ar strânge toți decidenții din România (izolați în prezent) laolaltă, le-ar lua mai mult de 7 secunde să spună ce au făcut ei pentru populație întreaga săptămână trecută? În mod real, și fără limbă de lemn. Opinia mea este că nu le-ar lua mai multe de 5 secunde, iar lipsa de acțiune și mimarea acțiunilor care trebuie să fie în fapt imediate, țintite, bine calibrate și de amploare, ar putea duce la căderea economiei în 2020 mai mult decât în 2009. Adică spre -10%. De aceea, în perioada următoare voi mai ridica o problemă, dezvaluie analistul Radu Teodor Soviani.
A trecut o saptamana de cand decidentii de politica fiscala stau in izolare generata de epuizare intelectuala cronică si de frica de coronavirus si mimeaza masuri anti-criza. Ei, decidenții, înca nu realizeaza ceea ce am spus inca din urma cu aproape 3 saptamani: ca este o criza de santate publica ce va antrena o criza economica cum nu am mai văzut pe parcursul vieții noastre (si nu financiara). Economia globala se opreste in cascada, este o criza a cererii simultana cu o criza ofertei care se auto-alimentează reciproc, pe fondul crizei de sănătate publică. La final globalizarea va intra în revers pentru că economiile dezvoltate se bat deja între ele pe bani și vor pune înaintea eficienței, altceva: predicibilitatea. Este mai eficient să produci în China, dar criza COVID arată că mai important va fi eea ce este mai predictibil.
E ca si cand ai pune brusc economia pe stop, ajungi la crah, iar după crah dai pe rewind. Desigur, este prea complex pentru decidenții din România care, în plină pandemie, mimează măsuri economicece pot avea ca rezultat doar un ,,blue screen” – utilizatorii de Microsoft Windows știu la ce mă refer.
In perioada de criza, oamenii au nevoie de claritate. Companiile au nevoie de claritate. Nu au parte de claritate din punct de vedere economic nici din partea Guvernului României nici din partea BNR. De mai bine de o săptămână nu au produs nimic despre populație, nu au scosc un cuvânt despre bănci și protejarea populației de presiunea sistemului bancar. Romania se alatura astfel unui club cu doar 2 state (Romania si Rusia) care mimeaza/ignoră masurile anti-criza, cel mai grav fiind că ignoră populația.
Guvernul continua sa speculeze economic pandemia in favoarea clientilor politici. Cele 5 miliarde de lei (până la 15 miliarde) cu efect multiplicator în economie de ,,70 de miliarde de lei” reprezintă nebunie pură. Primii care vor avea acces sunt clienții politici. IMM-urile care își întrerup activitatea din cauza crizei? Să stea la coadă să obțină ,,certificat de criză” astfel încât să obțină facilități la plata chiriei, utilităților, etc. Certificat din partea unor politruci.
Faptul că Guvernul nu dă doi bani pe populație poate fi prefect exemplificat prin faptul că în Ordonanța publicată sâmbătă, 21 martie 2020, nu se regăsește nimic despre populație și bănci. 48 de ore mai târziu, ministrul finanțelor mai care încă 48 de ore, că ne pregătesc băncile nu știu ce surpriză;
Populația este lovită simultan de 3 jeturi de apă sub presiune: frica în fața coronavirusului, incertitudinea veniturior și a locului de muncă, presiunea ratelor bancare în condițiile în care nu există niciun semnal. Ordonanța publicată sâmbătă a arătat că guvernul a dat-o la întors și cu bruma de măsuri sperată în favoarea populației.
BNR se mișcă târziu, și prost. Vineri seara a fost nevoie de un întreg mecanism pentru a îl scoate pe Isărescu din starea de izolare, pe măsură ce toate băncile centrale normale la cap (mai puțin Rusia), luau măsuri pentru populație. Isărescu a luat măsuri pentru bănci, în continuarea pasivității de toată săptămâna trecuta. Reducerea de rată de dobândă de 0,5% este nesemnificativă, iar prin celealte măsuri anunțate par să fie țintite obligațiile lui Isărescu față de grupuri de interese bancare și nu obligațiile pe care Banca Centrală, ca instituție a statului român, le are față de populație. O să revin mâine pe larg cu o analiză.
Prin mimarea unor măsuri anti-criză, în fapt decidenții de politică monetară și fiscală inițiaza manual într-o manieră mai dramatică crah-ul economiei Românești. În plină criză ei speculează economic pandemia și prefinanțează din veniturile populației profituri ale băncilor: ,,se privatizează profiturile, se naționalizează pierderile”. În vremuri de criză, peste tot în lume, profiturile se întorc către țintirea siguranței populației.
În esență, vă rog să vă puneți întrebarea: dacă s-ar strânge toți decidenții din România (izolați în prezent) laolaltă, le-ar lua mai mult de 7 secunde să spună ce au făcut ei pentru populație întreaga săptămână trecută? În mod real, și fără limbă de lemn. Opinia mea este că nu le-ar lua mai multe de 5 secunde, iar lipsa de acțiune și mimarea acțiunilor care trebuie să fie imediate, țintite, bine calibrate, ar putea duce la căderea economiei în 2020 mai mult decât în 2009. Adică spre -10%.
De aceea, în perioada următoare voi mai ridica o problemă: a zecilor de mii de Euro plătite lunar de stat către indivizi așa-ziși specializați, în condițiile în care constatăm că, în momente de nevoie economică, cum este acesta, acești indivizi nu aduc nicio contribuție. Mai e nevoie ca statul român să aloce zeci de mii de Euro lunar pentru diverși plasați, acești auto-izolați, care în esență își exercită talentele de scribi față de intervențiile din spațiul public? Cum pune ,,deep-state” în lucru excesul de capital financiar acumulat de acești indivizi, aflați la locul nepotritvit și la momentul nepotrivit pentru populație, în fapt bieți teoreticieni plasați prin Consiliul BNR or academicieni care au halit zeci de ani resurse importante și care acum, în momentele în care economia trece prin pandemie, lasă economia fără măsuri și în loc să țintească populația, țintesc obligațiile lor, personale?
Și încă ceva: în acest fișier VIDEO veți vedea la ce întrebare nu a vrut să răspună ministrul finanțelor publice (dovadă că nu înțelege prin ce criză trecem și se gândește că e ca în 2008, bietul de el, care a fugit cu 15 minute înainte să fie votat premier și care ne asigură acum, timid și epuizat că ,,nu lăsăm pe nimeni în urmă”). Premier izolat, ministru de finanțe fugar, guvernator capturat, Preșdinte debusolat. Cam asta e garnitura care vrea să ne treacă prin criza economică de după criza de sănătate publică. Cum rămâne cu ,,e la fel ca în 2008”? (Cerasela N.).
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



