Actualitate
Senzaționala geostrategie a Chinei

Primarul New York-ului anunță că sistemul sanitar al metropolei este la o distanță de doar zece zile de colaps. Supus unei uriașe presiuni a pandemiei, pur și simplu nu mai face față. La fel cum s-a dovedit că și sistemul medical al Italiei, cel mai bun al doilea sistem al Europei după Franța, a colapsat. După care a intrat în colaps al treilea cel mai performant sistem european, cel spaniol. Și nici Germania doamnei Angela Merkel nu e prea departe. Rând pe rând, se prăbușesc legendele. Și asta se întâmplă în timp ce China a declanșat o ofensivă politică și diplomatică fără precedent, pentru a se afirma pe întreaga planetă ca un pilon de stabilitate în domeniul economic și medical. Practic China, în numai câteva zile, renaște din propria cenușă.
Guvernul Chinei a declarat că se implică în toate zonele planetei depășite de coronavirus și că este dispus să ajute statele în dificultate. Și chiar face acest lucru. Oficialii din Serbia au cerut ajutorul Beijingului, deplângând în același timp lipsa de solidaritate a Uniunii Europene. Au primit și primesc acest ajutor. În timp ce Germania, e adevărat, doar temporar, a blocat exportul de aparatură medicală, indispensabilă contracarării coronavirusului, afectând astfel în mod grav Italia, care era unul dintre principalii beneficiari, China se arată dispusă să-i furnizeze Italiei tot ce-i lipsește. Iar în siajul Chinei, și Rusia procedează la fel. De ce se implică Beijingul cu atâta determinare în diferite state ale lumii? Care este explicația? E doar un reflex admirabil de natură umanitară?
Pandemia de coronavirus a izbucnit în China. Informațiile accesibile până
în prezent opiniei publice converg către ideea că această tulpină periculoasă a virusului a scăpat dintr-un laborator din provincia Wuhan, epicentrul pandemiei. După care s-a răspândit cu o repeziciune nemaiîntâlnită. Mai întâi în China și apoi pe mapamond. Tot China este statul care a lichidat primul epidemia de coronavirus. În prezent, niciunul dintre cetățenii Chinei, cu excepția celor întorși din străinătate, nu este afectat de virus. După China, urmează Singapore. Și apoi Coreea de Sud. Cei care susțin teoria conspirației, înceracă să acrediteze teza conform căreia China nu se mai confruntă cu pandemia, întrucât a avut și a utilizat antidotul, iar în prezent și în viitor încearcă să realizeze câștiguri considerabile în urma avansului pe care l-a luat în fața altor state ale lumii. Și, în primul rând, în raport cu cea de-a doua mare economie a lumii după cea chineză, economia Statelor Unite. Realitatea însă s-ar putea să bată filmul. Și să fie de o simplitate uluitoare.
China și-a testat populația în masă. A reușit să câștige infernala cursă a diagnosticării propriilor cetățeni și a separării celor bolnavi de cei sănătoși, până la epuizarea efectelor coronavirus. Știm cu certitudine că această rețetă a fost adoptată cu un excepțional succes și de căre Singapore, care a învins într-un termen record pandemia. Urmează Coreea de Sud, de unde, har Domnului, vom importa și noi, pentru început, două milioane de teste rapide, dintre care primele 200.000 intră în țară săptămâna viitoare.
Pentru a mă face mai bine înțeles, voi deschide o scurt paranteză. Repet ceea ce am mai spus și în dezbaterile unor televiziuni de știri. Dacă populația nu este testată în masă, statistica pe care o vehiculăm și la care ne raportăm este mincinoasă și le oferă premize greșite specialiștilor, care zi de zi pregătesc strategiile de contracarare. România nu va scăpa de unda de șoc a pandemiei, decât după testarea în masă a populației și după ce vom ști cu adevărat care este situația. Câți dintre noi suntem contagioși și câți nu. Și, în funcție de asta, cum trebuie să ne distanțăm social unii de alții. Și pentru cât timp.
În orice caz, Statele Unite susțin în mod constant că la originea pandemiei se află un virus scăpat dintr-un laborator din China. Chinezii, la rândul lor, de la nivelul celor mai înalți oficiali, au lansat un scenariu de contracarare. Și anume că, în provincia Wuhan, virusul ar fi fost adus de militarii americani. Oare care o fi adevărul? Adevărul, dacă există într-unul dintre cele două scenarii, probabil că nu va fi niciodată demonstrat. Ceea ce nu înseamnă că părțile implicate nu vor încerca. Originea virusului nu reprezintă deloc o simplă dispută medicală sau politică. Originea virusului are o miză financiară uriașă. Haideți să ne imaginăm ce se va întâmpla după ce această pandemie se sfârșește, cum se va sfârși, și după ce planeta va încerca să decoleze din cea mai sinistră criză economică din ultimii 90 de ani. Nu ne putem aștepta oare ca acest caz al coronavirusului să devină subiect de drept internațional? Dacă unele dintre statele puternice ale lumii vor porni de la premiza că vinovată pentru pandemie este China, fie cu intenție, fie prin neglijență? Dacă așa se va întâmpla, nu vor urma procese internaționale? Nu se vor cere despăgubiri uriașe, așa cum s-a întâmplat la capătul oricărui război mondial? Nu trăim oare într-un război asimetric, așa cum au început să recunoască mai mulți șefi de state? Cine va plăti despăgubirile de război? Nu cumva mai multe state ale lumii se vor coaliza, pretinzând plata unor uriașe daune de către cea mai puternică economie a lumii, comform valorii produsului intern brut?
Ei bine, dacă așa stau lucrurile, mie unul îmi vine mai ușor să înțeleg de ce Beijngul se arată atât de dispus să ajute pe cheltuială proprie state aflate în mare dificultate. În primul rând, arătându-și bunele intenții, încearcă să evite în viitor orice risc legat de plata unor daune. Cumpărând acum, la greu, bunăvonța unora dintre statele puternice ale lumii. În al doilea rând, China face o demonstrație de forță. Este, iată, primul stat care a învins coronavirusul, are experiența, infrastructura și fondurile necesare și poate deschide frontul de luptă oricunde pe mapamond, acolo unde i se solicită. Pandemia devine astfel pentru China o teribilă oportunitate de a-și afirma forța la nivel global. Firește, în competiția cu Statele Unite, în primul rând, și în condițiile în care, chiar în aceste zile, în ciuda unor măsuri fără precedent, autoritățile de la Washington par îngenuncheate. Dacă așa stau lucrurile, suntem martorii aplicării unei excepționale strategii în materie geopolitică.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 7 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!