Actualitate
Economia României va crește mai puțin decât estimează guvernul, potrivit datelor vehiculate de CE, inclusiv cele 3,8 pp calculate de Executivul de la Bruxelles fiind prea optimiste

Multumesc publicatiei Gandul pentru preluarea punctului meu de vedere referitor la incetinirea ritmului de crestere economica a Romaniei (si efecte). “Noi nu putem vedea în acest moment motoarele creșterii economice nici în prognoza CE, nici în cea oficială, a Guvernului României. Care vor fi motoarele de creștere economică? Industria nu, pentru că este în recesiune de trei trimestre, consecutiv. Serviciile financiare nu au motive să crească, pentru că vedem ritmul de majorare a creditelor în sectorul privat diminuat substanțial, pentru că statul face un deficit mai mare, iar din cauza asta se bate pe resursele de finanțare cu sectorul privat. Telecomunicațiile nu au motive majore să crească și nici măcar agricultura nu are motive majore să crească, decât ca prognoză”. Mai mult, aici, precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani:
„Comisia Europeană creditează România cu o creștere economică de doar 3,8% în 2020. Analiștii vorbesc de un trend realist de majorare a PIB-ului”
Chiar dacă bugetul pentru anul în curs a fost construit de Guvernul României pe un avans al Produsului Intern Brut (PIB) real de 4,1%, peste cel de 4 procente în 2019, în concordanță cu prognozele de creștere anticipate la nivel internațional care anticipează o temperare de ritm, Comisia Europeană (CE) a anunțat joi o menținere a PIB-ului României la valoarea de 3,8% în 2020.
„Conform previziunilor, creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al României se va menține la valoarea de 3,8% în 2020 și va avea valoarea de 3,5% în 2021, în timp ce pentru zona euro aceasta va rămâne stabilă la valoarea de 1,2 % în 2020 și în 2021”, se menționează într-un comunicat al Executivului de la Bruxelles de joi, 13 februarie 2020, cu privire la previziunile economice de iarnă.
În plus, vocile autorizate ale CE estimează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4 % în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5 % în 2019, atunci când vine vorba de economia blocului comunitar (UE27), în ansamblu.
„În pofida unui mediu plin de provocări, economia europeană rămâne pe o traiectorie constantă, cu o creștere constantă a numărului locurilor de muncă și a salariilor. Dar ar trebui să fim atenți la riscurile potențiale care se profilează la orizont: un peisaj geopolitic mai volatil, cuplat cu incertitudini comerciale. Prin urmare, statele membre ar trebui să utilizeze acest respiro pentru a continua reformele structurale menite să stimuleze creșterea economică și productivitatea. În plus, țările cu o datorie publică mare ar trebui să își crească nivelul de protecție prin aplicarea unor politici fiscale prudente”, a precizat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.
Viziune optimistă a Comisiei Europene
Într-o intervenție telefonică pentru Gândul.info, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal (CF) în mandatul 2010-2019, a mărturisit că previziunile experților de la Bruxelles sunt optimiste în ceea ce privește creșterea economică previzionată pentru România, în condițiile în care mai toți analiștii de la noi din țară estimează o „decelerare” a avansului PIB.
Ecartul dintre calculele Bruxelles-ului și estimările este de 0,8 puncte procentuale pentru anul în curs și chiar și de 1,5 pp pentru 2021, în viziunea lui Dumitru.
„Ne așteptăm la o decelerare a creșterii economice la 3%, anul acesta, și 2% anul viitor”, a precizat pentru Gândul.info, Ionuț Dumitru. „Toți analiștii din piață anticipează o decelerare, iar argumentele sunt destul de clare, și anume consolidarea fiscală de care avem nevoie și încetinirea economică globală, care, probabil, va fi mai pronunțată, în contextul în care au apărut factori de risc suplimentari”.
Și el, dar și ceilalți analiști intervievați consideră că ponderea agriculturii în PIB-ul României ar trebui să fie semnificativ mai mare decât în alte țări din Uniunea Europeană (UE). Și asta datorită potențialului imens generat de suprafața agricolă cel puțin generoasă de care dispunem.
În viziunea fostului șef CF, trebuie să avem însă în vedere o convergență mai rapidă a productivității agricole față de mediile europene, astfel încât să securizăm pe termen lung aportul agriculturii în PIB.
„Dacă ne uităm la potențialul nostru agricol, acesta este unul foarte mare. Suntem a cincea țară ca mărime după suprafața agricolă, la nivel european. Oricum te-ai uita la cifre, România ar trebui să fie, după orice criteriu, un jucător foarte important la scară europeană în zona agricolă. Dacă ne uităm la situația noastră de acum, eficiența a crescut în agricultură, dar productivitatea este încă mică versus mediile europene. Asta înseamnă că mai este încă loc de creștere și, mai ales că, o convergență mai rapidă a productivității agricole față de mediile europene, ar fi favorizată și de condițiile naturale pe care noi le avem în România. Ar trebui însă stimulată această convergență agricolă și prin politici structurale în domeniu. Asta înseamnă, spre exemplu, investiții în infrastructura de irigații și multe altele”, a menționat analistul economic.
El recunoaște revirimentul pe care agricultura l-a cunoscut în ultimii ani, dar și dezvoltarea mai semnificativă a celorlalte sectoare care a majorat distanța în ceea ce privește impactul fiecăreia asupra creșterii economice.
„Dacă ne uităm cât de mare este agricultura noastră, ca potențial, referindu-ne aici la suprafața agricolă, este clar că ponderea agriculturii în PIB-ul României trebuie să fie semnificativ mai mare decât în alte părți din Europa. Oricum, agricultura și-a sporit ca importanță ponderea în activitatea economică, nu neapărat că a avut un recul, ba dimpotrivă, productivitatea a crescut, dar celelalte sectoare s-au dezvoltat mai repede”, a conchis Dumitru.
Guvernul Orban și Comisia Europeană au viziuni diferite
Reputatul analist economic, Radu Soviani, și-a exprimat și el viziunea în ceea ce privește diferența de aproape un punct procentual între ceea ce avansa Guvernul Orban la finele anului și ceea ce estimează Executivul de la Bruxelles, atunci când vine vorba de creșterea economică a țării noastre.
Conform precizărilor sale pentru Gândul.info, economia României va crește mai puțin decât estimează guvernul, potrivit datelor vehiculate de CE, inclusiv cele 3,8 pp calculate de Executivul de la Bruxelles fiind prea optimiste.
„Eu cred că inclusiv prognoza de creștere economică de 3,8% este optimistă, deși ea arată clar că economia încetinește din punct de vedere al ritmului de creștere, iar efectele principale vor fi, din punctul meu de vedere, realizarea faptului că bugetul anului 2020 a fost făcut pe venituri supraestimate și un deficit mai mare”, a mărturisit Soviani.
Viziunea sa este una pesimistă și în ceea ce privește sectoarele economice cu potențial de creștere și susținere a PIB-ului, agricultura fiind, poate, singura verigă mai trainică în ceea ce privește majorarea PIB, dar doar ca prognoză.
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS

Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2

Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 15 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!