Actualitate
Stiati ca guvernarea actuala a mintit inca din primele zile de guvernare, spunand ca face investitii pentru spitale?

Stiati ca guvernarea actuala a mintit inca din primele zile de guvernare, spunand ca face investitii pentru spitale, in realitate asigurand finantare pentru cumparare de imobile de la privati si mintind ca face investitii pentru ,,spital”?
Ședinta de guvern de vineri, 20 decembrie 2019, a fost una extraordinară, atât prin faptul că la mai puțin de o lună de la precedenta recificare bugetara (28 noimebrie 2019) a fost făcută a treia rectificare a anului (și urmează și a patra), dar mai ales pentru că Ludovic Orban a fost mințit de propriul ministru și la rândul lui premierul a mintit populația. Dovada se află publicată în Monitorul Oficial al României, care mai arată ceva: prin minciună, guvernul Orban cheltuie banii pe achiziții imobiliare din fonduri publice nenecesare favorizând anumiți investitori imobiliari și mințind că este vorba despre investiții în spitale. În realitate, este vorba despre cumpărarea unui sediu de 2,5 milioane de Euro.
Faptele:
Ministrul Dezvoltării, Ion Ștefan, vine în ședința de guvern cu un proiect de Hotărâre pentru a alocarea a 12 milioane de lei (2,5 milioane de Euro) către Consiliul Județean Satu Mare.
Ludovic Orban îl întreabă pe ce este alocarea (suma nu a fost avansată);
Ministrul Dezvoltării minte că este vorba despre investiții în spital.
În realitate, suma este dedicată cumpărării unui sediu, pentru relocarea Bibliotecii Județene Satu Mare.
Suma de 2,5 milioane de Euro alocată cumpărării din piața privată a sediului este echivalentă cu suma plătită ca și chirie pe o perioadă de 20 de ani de Biblioteca Satu Mare
Investițiile în Biblioteci sunt eligibile pentru finanțare nerambursabilă, din bani europeni.
Concret, este vorba despre Hotărârea de Guvern adoptată 973 din 20 decembrie 2019. Ea a fost pusă vineri pe ordinea de azi de către Ion Ștefan, Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Ion Ștefan l-a mințit pe Ludovic Orban că este vorba despre o investiție în SPITAL, cand de fapt se cumpara un sediu de la o societate cu pierderi, platindu-se in total cat ar fi costat chiria bibliotecii judetene, pe 20 de ani (2,5 milioane de Euro) unei societăți cu active imobilizate de 1,7 milioane de Euro, cu capital negativ si cu datorii de 4,8 milioane de Euro.
Proiectul de Hotărâre a trecut de Guvern și a fost publicat în monitorul Oficial. Hotărârea 973/20 decembrie 2019 arată însă că nu este vorba despre nicio investiție în ,,spital” ci despre ,,finalizarea achiziției” de pe piața privată a unui sediu pentru Biblioteca Județeană Satu Mare.
Iată și Hotărârea:
Iată și momentul în care ministrul Ion Ștefan îl minte pe Ludovic Orban că este vorba despre o investiție pentru un spital, din fondul de rezerva, în fapt fiind vorba despre alocarea de bani publici pentru cumpărarea unui sediu din piața privată. Suma alocată? Chiria pe mai mult de 20 de ani (250 de luni), respectiv 2,5 milioane de Euro.
Achiziția de 12 milioane de lei a sediului din Satu Mare (Str. Iuliu Maniu nr. 2) s-a desfasurat extrem de rapid. Ea a fosti initiata in 18 septembrie 2019, în 29 octombrie 2019 s-a trecut la negocierea cu cei trei finaliști, iar în 17 decembrie 2019 a fost desemnat câștigătorul, respectiv compania Metecom SA, pentru imobilul din Strada Iuliu Maniu nr. 2, Satu Mare. În 20 decembrie 2019 (fără să se mai aștepte eventualele contestații) apare deja hotărârea în Monitorul Oficial, cu maximă celeritate, pentru alocarea a 12 milioane de lei pentru cumpărarea acestui sediu.
Întrebări:
De ce au mințit ministrul dezvoltării și premierul că este vorba despre o alocare pentru un spital?
De ce premierul nu este capabil să înțeleagă ce semnează?
Dacă minte îl legătură cu alocarea bugetară, minte administrația și în legătură cu bugetul?
De ce în condiții de restricție bugetară, autoritatea centrală alocă sume unei autorități locale pentru cumpărarea unui mic mall, pe care să îl transforme în bibliotecă, plătind cash echivalentul chiriei pentru 20 de ani?
Investitia în cumpărarea unui sediu nu are niciun fel de valoare adăugată pentru economie ci asigură ieșirea dintr-o investiție nerentabilă a unei companii private, pe bani publici.
În 2018, potrivit datelor ministerului finanțelor publice, compania Metecom SA (vânzătoarea sediului) a avut pierderi de 342 de mii de lei, cu 15 salariati, cu capital propriu negativ de 4,3 milioane de lei, datorii de 23 de milioane de lei, cheltuieli in avans de 10 milioane de lei, iar valoarea activelor imobilizate a fost de 8 milioane de lei (se presupune că inclusiv imobilul vândut acum cu 50% mai scump decât valoarea tuturor activelor), dezvaluie analistul Radu Teodor Soviani. (Cerasela N.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 12 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”