Connect with us

Actualitate

Justiţia României, sub supraveghere în masă şi control total!/Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA

Publicat

pe

(Preluare PRESA CURATĂ):

Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile de supraveghere pe magistraţi au fost admise de alţi judecători!
DNA a ţinut un dosar pe un judecător şi peste 12 ani. 5 dosare pe magistraţi au stat peste 5 ani în DNA, peste 1900 de judecători din România au fost vizaţi de DNA, uneori instanţele aproape cu totul . 97,08% din cererile de supraveghere a magistraţilor au fost admise!
Horărârea plenului CSM, publicată ieri, prin care se adoptă raportul Inspecţiei Judiciare după verificările făcute la DNA pe dosarele făcute magistraţilor, arată că în mai bine de 4 ani, DNA cercetat mai bine de 1900 de judecători care au fost prinşi în dosare penale, 5 dosare pe judecători făcute de Secţia I a DNA şi DNA Piteşti au stat în nelucrare mai bine de 5 ani, ba chiar un dosar a fost ţinut pe un judecător şi timp de 12 ani şi 6 luni, iar după aceea a fost clasat, iar un altul a fost ţinut timp de 7 ani şi 2 luni.
Raportul arată sursele, metodele de operare, măsurile şi procedurile folosite de DNA în dosarele făcute pe judecători şi procurori, la limita sau în afara legii, şi mai subliniază că procentul mediu a admitere a cererilor de supraveghere tehnică pe magistraţi a fost de un nivel uriaş: 97,08%!
Aşa se face, potrivit Hotărârii CSM de 128 de pagini şi raportului Inspecţiei Judiciare, votat şi el de CSM, DNA – structura centrală şi cele 14 structuri teritoriale – au înregistrat 1459 de dosare pe procurori. În 163 de dosare pe procurori, cercetările au fost pe sesizare din oficiu, în 1296 de dosare- cercetările au fost ca urmare a plângerilor şi disjungerilor. Au fost vizaţi 845 de procurori, dintre care 2 membri/foşti membri CSM şi 5 inspectori judiciari procurori


DNA- strcutura centrală şi cele 14 structuri teritoriale- au îngresitat 1443 dosare pe judecători, din ele 1208 au fost soluţionate iar 235 nu au fost soluţionate când s-a înfiinţat SIIJ. În 113 (77 soluţionate şi 36 nesoluţionate) dosare pe judecători cercetările au fost pe sesizări din oficiu, iar în 1368 de dosare cercetările au fost ca urmare a plângerilor, denunţurilor, disjungerilor. Au fost vizaţi în total 1962 de judecători (351 în materie penală, 1590 în materie civilă, 1 membru al CCR, 13 judecători membri/foŞti membri ai CSM, 16 inspectori judiciari.
În dosarele soluţionate au fost vizaţi 1604 judecători: 293 în materie penală, 1293 în materie civilă, 11 judecători membri CSM, 1 judecător CCR, 5 judecători inspectori.
În doarele nesoluţionate, au fost vizaţi în total 433 judecători: 59 în materie penală, 365 în materie civilă, 2 membri CSM, 7 inspectori judiciari.
În plus, au existat situaţii în care judecători au fost vizaţi de mai multe dosare, unele soluţionate, altele nesoluţionate sau în care o singură sesizare viza mai mulţi judecători care erau vizaţi şi de alte plângeri, denunţuri sau sesizări.
Pe de altă parte, au fost identificate numeroase situaţii în care judecătorii care funcţionează la instanţe din raza teritorială a unei curţi de apel au fost vizaţi în dosare de la mai multe structuri DNA teritoriale diferite, ori judecători care nu mai sunt parte a sistemului judiciar sau care, urmare a unor cereri de transfer sau a promovării, nu mai funcţionează la instanţele la care au funcţionat în momentul înregistrării dosarelor care în vizau sau în vizează, sau judecători care au fost transferaţi la unităţi de parchet.


Există un număr semnificativ de cauze în care plângerile au avut un caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi nici nominal, nici numeric.
5 dosare pe care DNA le-a ţinut mai mult de 5 ani: unul l-a ţinut 12 ani şi 6 luni până l-a închis, un altul 7 ani şi 2 luni până l-a închis
Secţia I a DNA:
dosar disjuns din 2004 pe un judecător sindic din Tribunalul Timiş- Secţia comercială şi de contencios administrativ, care a fost soluţionat prin clasare la 23.08.2018, înainte de înfiinţarea SIIJ, după 12 ani şi 6 luni de la înregistrare.
Dosar din 2.07.2013 pe un judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, lăsat în nelucrare şi soluţionat prin clasare înainte de înfiinţarea SIIJ, la 24.08.2018, după 5 ani şi 1 lună.
DNA Piteşti:
Dosar înregistrat în 7.05.2010, pe un judecător de la Judecătoria Piteşti, soluţionat prin clasare la 18.08.2017, după 7 ani şi 2 luni, în care au fost prelungite succesiv timp de 7 ani autorizaţiile de interceptare. Dosarul are 8 volume de urmărire penală!
Dosar înregistrat pe 25.02. 2013, pe un judecător sindic de la Tribunalul Mehedinţi, clasat pe 11.10.2018, după 5 ani şi 8 luni. Dosarul are 4 volume de urmărire penală!
Dosar înregistrat pe 23.05.2013 pe judecători de la judecătoria Drăgăşani, soluţionat prin clasare şi declinare la 27.09.2018, după 5 ani şi 4 luni, înainte de înfiinţarea SIIJ. Dosarul are 3 volume de urmărire penală!
78 de dosare pe magistraţi au zăcut în DNA până la 5 ani. 21 de dosare pe magistraţi a avut numai DNA Braşov, 13 dosare pe magistraţi a avut DNA Ploieşti. Prin dosarele făcute şi ţinute, DNAurile din ţară şi-au ţinut sub control instanţele
9 dosare pe magistraţi Secţia I a DNA:
Secţia I a DNA, ţinte: 9 dosare pe: judecători de la Tribunalul Braşov şi de la Curtea de Apel Braşov, judecători şi procurori CSM, mai bine de 3 judecători ÎCCJ, judecătoria Negreşti Oaş, Curtea de Apel Timişoara, procurori DNA, procuror PCA Constanţa.
Secţia I a DNA, perioade de ţinut sub control: dosar ţinut în nelucrare 3 ani, dosar cu interceptări de peste 3 ani clasat după 5 ani şi 1 lună, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 5 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 2 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 3 ani, dosar clasat după 1 an şi 6 luni, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 2 ani.
2 dosare pe magistraţi Secţia a II-a a DNA:
Secţia a II-a a DNA, ţinte: 2 dosare pe: procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, judecător de la Curtea de Apel Bucureşti.
Secţia a II-a a DNA, perioade de ţinut sub control: dosar cu mandate de supraveghere pe 16 persoane, clasat după 4 ani şi 2 luni, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după aproape 4 ani.
1 dosar pe magistraţi Serviciul militar al DNA:
Serviciul Militar al DNA, ţinte: 1 dosar.
Serviciul Militar al DNA, perioade de ţinut sub control: ţinut de 3 ani în DNA, 2 ani şi 2 luni nu au făcut niciun act de urmărire penală.
1 dosar pe magistraţi DNA Bacău:
DNA Bacău ţinte: 1 dosar pe: judecători de la Curtea de Apel Bacău.
DNA Bacău, perioade ţinute sub control: dosar pe abuz în serviciu, clasat pe faptele nu există, după 1 an şi 1 lună, jumătate de an nelucrându-se în el.
21 de dosare pe magistraţi DNA Braşov:
DNA Braşov ţinte: 21 de dosare pe: procuror de la PJ Sf. Gheorghe, judecător Tribunalul Braşov, judecători Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov, judecători Tribunalul Covasna, de la Judecătoria Braşov, al judecător de la Tribunalul Braşov, judecător sindic Tribunalul Braşov, judecători Curtea de Apel Braşov, al judecător sindic Tribunalul Braşov, al judecător al Tribunalului Braşov, de la judecătoria Aleşd, de la Curtea de Apel Braşov, de la Judecătoria Covasna, alt judecător al Judecătoriei Braşov, pe un membru CSM şi judecători de la Curtea de Apel Braşov, judecător de la Judecătoria Făgăraş.
DNA Braşov, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 3 luni, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar clasat după alţi 4 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar clasa după 3 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar soluţionat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 1 lună, dosar cu începere a urmăririi penale după 2 ani şi 8 luni, dosar în care se fac acte după 2 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani şi 1 lună.
6 dosare pe magistraţi DNA Cluj:
DNA Cluj ţinte: 6 dosare pe: judecător de la Tribunalul Satu Mare, de la Judecătoria Cluj Napoca, de la Tribunalul Comercial Cluj şi fost judecător de la Tribunalul Cluj, de la Tribunalul Comercial Cluj, de la judecătoria Huedin, de la Tribunalul Specializat Cluj,
DNA Cluj, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 4 ani, doaar nelucrat timp de 5 ani, dosar nelucrat timp de 5 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 2 ani.
3 dosare pe magistraţi DNA Constanţa:
DNA Constanţa ţinte: 3 dosare pe: judecător şi procuror generic, procuror, judecător Tribunalul Constanţa
DNA Constanţa, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar nelucrat de mai bine de 4 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Galaţi:
DNA Galaţi ţinte: 1 dosar pe: judecători din cadrul judecătoriei Galaţi
DNA Galaţi, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 4 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Iaşi:
DNA Iaşi ţinte: 1 dosar pe: judecător de la judecătoria Bârlad
DNA Iaşi, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere tehnică în care nu s-au confirmat alegaţiile, clasat după 3 ani.
4 dosare pe magistraţi DNA Oradea:
DNA Oradea ţinte: 4 dosare pe: judecător de la Curtea de Apel Oradea, pe procuror, pe judecători, pe judecători al Secţiei penale a Judecătoriei Oradea.
DNA Oradea, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani şi 9 luni, dosar clasat după 1 an şi 5 luni, dosar clasat după aroape 1 an, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 1 an şi 4 luni.
6 dosare pe magistraţi DNA Piteşti:
DNA Piteşti ţinte: 6 dosare pe: procuror de la Parchetul Judecătoriei Brezoi, pe judecător de la Judecătoria Drăgăşani, pe procurori de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, pe judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, un dosar cu 8 volume de urmărire penală pe un prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, pe judecători de la Judecătoria Drăgăşani,
DNA Piteşti, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere clasat după aproape 5 ani, dosar clasat după 4 ani şi 2 luni, dosar clasat după 4 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar cu măsuri de supraveghere tehnică clasat după aproape 5 ani, dosar clasat după 4 ani.
13 dosare pe magistraţi DNA Ploieşti:
DNA Ploieşti ţinte: 13 dosare pe: procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, pe judecător de la Tribunalul Prahova, pe judecători de la Judecătoria Pătârlagele, Tribunalul Buzău, Judecătoria Buzău, procurori DIICOT Buzău, dosar pe judecător de la Curtea de Apel Ploieşti, pe procurori de la DIICOT Dâmboviţa, pe judecător de la Tribunalul Buzău, pe procuror de la PJ Pucioasa, pe judecător de la Judecătoria Pătârlagele, pe judecător de la Judecătoria Ploieşti, dosar pe alt judecător, dosar pe “o grupare coordonată” de Preşedintele Secţiei Civile a Judecătoriei Pucioasa şi alţi judecători de la Tribunalul Dâmboviţa şi Judecătoria Pucioasa, pe judecător de la Judecătoria Pătârlagele, pe judecători şi fost magistrate judecăt din Curtea de Apel Iaşi.


DNA Ploieşti, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 2 ani, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar nesoluţionat de 4 ani, dosar nesoluţionat de 5 ani, dosar nesoluţionat de 4 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 5 ani, dosar clasat după 5 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat pe fapta nu există după 4 ani, dosar clasat pe fapta nu există după 4 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 3 ani, dosar nefinalizat de 3 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Suceava:
DNA Suceava ţinte: 1 dosar pe: judecător al Curţii de Apel Suceava.
DNA Suceava, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere, clasat după 4 ani.
2 dosare pe magistraţi DNA Timişoara
DNA Timişoara ţinte: 2 dosare pe: judecători din Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara, pe procuror de la Parchetul pe pe lângă Judecătoria Ineu.
DNA Timişoara, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după aproape 4 ani.
7 dosare DNA Târgu Mureş:
DNA Târgu Mureş ţinte: 7 dosare pe: procuror de pe lângă Parchetul de pe lângă Judecătoria Topliţa, pe procuror de la Parcheul de pe lângă Judecătoria Sighişoara, pe procuror al Pachetului de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc, pe judecător de la Tribunalul Mureş, pe judecător de la Judecătoria Luduş, pe judecători de la Tribunalul Mureş, Curtea de Apel Târgu Mureş şi de la Judecătoria Târgu Mureş, pe judecător de la Judecătoria Topliţa,
DNA Târgu Mureş, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 2 ani şi jumătate, dosar clasat după 2 ani şi jumătate, dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani.
35 de dosare penale pe magisraţi în care procurorii DNA nu au comunicat magistraţilor că au fost supravegheaţi tehnic sau că le-au închis dosarele
Secţia I a DNA: 3 dosare ce vizau judecători ai Tribunalului Bucureşti, ai Judecătoriei Bicaz, judecători de la Curtea de Apel Timişoara- Secţia Penală.
DNA Alba: 3 dosare ce vizau un judecător neidentificat de la Tribunalul Sibiu, un judecător sindic de la Tribunalul Hunedoara, un procuror de la PJ Sibiu.
DNA Bacău: 4 dosare ce vizau judecători de la Curtea de Apel Bacău, judecători de la Curtea de Apel Bacău şi ÎCCJ, un judecător de la Judecătoria Neamţ şi un judecător de la Judecătoria Târgu Neamţ.
DNA Braşov: 4 dosare ce vizau judecători de la Tribunalul Covasna, de la Curtea de Apel Braşov, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea şi un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov.
DNA Constanţa: 1 dosar pe un judecător de la Tribunalul Constanţa.
DNA Craiova: 4 dosare pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, un judecător Sindic de la Tribunalul Dolj, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia.
DNA Galaţi: 2 dosare pe judecători ai Tribunalului Vrancea, judecători ai Tribunalului Vrancea, Curţii de Apel Galaţi, procurori ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Focşani, ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi şi ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.
DNA Oradea: 5 dosare pe judecători ai Tribunalului Bihor, pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi procurorul şef secţie, pe procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare şi un alt procuror pensionat, dosar făcut ca urmare a lucrărilor înregistrate la Serviciul Informaţii Clasificate, dosar pe un judecător al Judecătoriei Beiuş, un dosar pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare şi un al dosar pe un judecător al Judecătoriei Oradea.
DNA Piteşti: 5 dosare pe un judecător de la Judecătoria Piteşti, o serie de judecători ai Tribunalului Argeş, o altă serie de Judecători de la Curtea de Apel Piteşti care au emis hotărâri judecătoreşti, un judecător de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, un judecător de la Judecătoria Piteşti.
DNA Ploieşti: 1 dosar pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.
DNA Timişoara: 2 dosare pe un judecător sindic de la Tribunalul Caraş Severin şi un dosar pe un judecător de la Judecătoria Sânicolau Mare.
DNA Târgu Mureş: 1 dosar.
31 de dosare penale pe magistraţi ale DNA în care nu există nici măcar ordonanţe de începere a urmăririi penale “in rem”
Inspecţia Judiciară a constatat că nu există nici măcar ordonanţe de începere a urmăririi penale “in rem” la:
DNA Alba: 8 dosare.
DNA Bacău: 4 dosare.
DNA Braşov: 2 dosare.
DNA Cluj: 4 dosare.
DNA Constanţa: 1 dosar.
DNA Iaşi: 2 dosare.
DNA Ploieşti: 4 dosare.
DNA Suceava: 3 dosare
DNA Timişoara: 4 dosare.


4 servicii teritoriale ale DNA unde au fost date ordonanţe de delegare a atribuţiilor “în alb”, fapt ce permite întocmirea unor lucrări cu date false
DNA Braşov: 21 de ordonanţe de delegare în alb.
DNA Suceava: ordonanţe de delegare “în alb” în 2 dosare.
DNA Piteşti: ordonanţe de delegare “în alb în 2 dosare.
DNA Târgu Mureş: ordonanţe de delegare “în alb în 3 dosare.
5 dosare penale pe magistraţi care au fost redistribuite în DNA fără nicio motivare
DNA Alba: 2 dosare, redistribuit la 5 procurori şi la 3 procurori
DNA Târgu Mureş: 3 dosare, nu există ordinul de redistribuire.
Dosare penale ale DNA pe magistraţi în care activităţile specifice de urmărire penală au fost făcute de SRI şi alte servicii de informaţii
DNA Secţia a II-a: 2 dosare.
DNA Galaţi: 2 dosare.
DNA Oradea: 4 dosare.
DNA Piteşti: 14 dosare.
DNA Timişoara: 6 dosare.
Secţia I DNA şi 4 servicii teritoriale DNA au cerut dosare din instanţe ca să evalueze deciziile date de judecători
DNA Secţia I: 1 dosar.
DNA Braşov: 4 dosare.
DNA Piteşti: 1 dosar.
DNA Ploieşti: 5 dosare.
DNA Timişoara: 1 dosar.


S-au înregistrat dosare la DNA Central pentru o zi, ca să se obţină interceptări pe magistrate în aceeaşi zi, şi apoi a fost trimisă cauza la structura teritorială, s-a reînregistrat dosarul sub un alt număr cu ocazia prelungirii mandatelor de supraveghere tehnică: situaţia de la DNA Constanţa în dosar ce viza procurori de la PT Constanţa.
S-a solicitat preluarea dosarului de DNA Central după modul ce un judecător de la Curtea de Apel Alba a respins cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică: caz DNA Alba.
S-au făcut comentarii inadecvate cu privire la soluţia pronunţată într-o hotărâre judecătorească: DNA Oradea.
S-au înregistrat dosare pe alte nume decât magistraţii, cu toate că magistraţii erau vizaţi de dosare.
DNA Secţia I şi 11 servicii teritoriale ale DNA au făcut 28 de dosare pentru deciziile date de judecători în diferite speţe
S-au sesizat din oficiu şi au făcut dosare pentru deciziile date de judecători în diferite speţe:
DNA Secţia I- 4 dosare.
DNA Alba- 2 dosare.
DNA Braşov- 1 dosar.
DNA Constanţa- 1 dosar.
DNA Craiova- 2 dosare.
DNA Galaţi- 2 dosare.
DNA Oradea- 4 dosare.
DNA Piteşti- 5 dosare.
DNA Ploieşti- 5 dosare.
DNA Suceava- 1 dosar.
DNA Timişoara- 1 dosar.
DNA Târgu Mureş- 1 dosar.
6 servicii teritoriale DNA şi Secţia a II-a a DNA au închis în bloc şi pe repede înainte, de frica SIIJ, 28 dosare pe magistraţi, lăsate în nelucrare de ani
DNA Secţia 1: 5 dosare.
DNA Secţia a II-a: 2 dosare.
DNA Braşov: 12 dosare.
DNA Constanţa: 2 dosare.
DNA Oradea: 2 dosare.
DNA Piteşti: 4 dosare.
DNA Ploieşti 1 dosar.


97,08% din cererile DNA de supraveghere a magistraţilor în dosare penale au fost admise de alţi judecători
Din toate dosarele pe magistraţi făcute, DNA a trimis în judecată doar 66 de dosare, 46 dintre ele având soluţii definitive şi 20 soluţii care nu sunt definitive.
Majoritatea măsurilor de supraveghere tehnică au fost cerute în perioada 2014-2016, ca după 2016 numărul să scadă semnificativ în urma deciziei 51 a CCR.


În majoriatea cazurilor toţi judecătorii secţiilor penale au fost abilitaţi să soluţioneze cereri de măsuri de supraveghere tehnică, excepţie făcând ÎCCJ, Tribunalul Caraş, Tribunalul Timiş, Curtea de Apel Alba şi Iaşi unde au fost desemnaţi un număr limitat de judecători.
Raportul arată şi că a fost o practică a blocării de la repartizare a unor completuri de judecător de cameră preliminară, pe considerentul echilibrării volumului de activitate.


Procentul mediu a admitere a cererilor de supraveghere tehnică a fost de 97,08%!
Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA, uneori instanţele aproape cu totul


Hotârârea CSM arată că DNA a vizat în dosare peste 1900 de judecători iar cercetate uneori au fost chiar instanţele aproape cu totul. Aşa se face că DNA a vizat în dosare la:
ÎCCJ- mai mult de 75 de judecători (9 fiind cercetaţi de DNA Braşov, Oradea şi Constanţa
Curtea de Apel Bucureşti- 100 de judecători
Curtea de Apel Oradea- 35 de judecători dintr-un total de 40
Curtea de Apel Ploieşti- 30 de judecători dintr-un total de 50
Curtea de Apel Braşov- 25 de judecători
Curtea de Apel Iaşi- 20 de judecători dintr-un total de 45
Curtea de Apel Constanţa- 15 judecători dintr-un total de 40
Curtea de Apel Iaşi- 15 judecători dintr-un total de 60
Tribunalul Bucureşti- peste 85 de judecători
Tribunalul Argeş- peste 25 de judecători dintr-un total de 40
Tribunalul Bihor-peste 30 de judecători dintr-un total de 40
Tribunalul Dolj- peste 25 de judecători din totalul de peste 70

Actualitate

Clasamentul ponderii femeilor arată cam așa

Publicat

pe

De

(Preluare Inpolitics):

PNL și PSD sunt partide marcate de misoginism politic, avînd o cotă mai mult decît redusă de femei în forurile de conducere, chiar la nivel de avarie, în cazul liberalilor. Într-un material pentru Canal 33, fosta deputată liberală Adriana Săftoiu trece în revistă cifrele reprezentării femeilor în partidele parlamentare, iar concluziile nu sunt foarte îmbucurătoare.

”Ca să nu rămân în „capcana” discursului feminist – care, consideră unii, poate fi la fel de pernicios precum cel misogin – am numărat paritatea în birourile de conducere ale partidelor parlamentare care au candidat la ultimele alegeri, așa cum apar pe propriile site-uri.
La PSD, conducerea este formată din președinte, vicepreședinți pe domenii și pe regiuni, respectiv 17 persoane, dintre care 3 femei.
La PNL, din 47 de persoane care formează echipa de conducere (președinte, prim-vicepreședinți, vicepreședinți și membri Bex), 4 sunt femei.
La USR, Biroul Național care formează conducerea este alcătuită din 24 de persoane, dintre care 4 femei.
La UDMR, Prezidiul Uniunii și Prezidiul Executiv este format din 18 persoane dintre care 6 femei, cel mai bine din punct de vedere al reprezentativității femeilor. De remarcat și lipsa cumului de funcții ca normă.
La AUR, din 24 de persoane (președinte, președinte CNC, președinte Senat, prim-vicepreședinte, secretar general și Biroul de Conducere care are și membri supleanți), 6 sunt femei” scrie fosta deputată.

Clasamentul ponderii femeilor arată cam așa:
1) UDMR – 33,3%
2) AUR – 25%
3) PSD – 17,6%
4) USR – 16,6%
5) PNL – 8,5%

Citeste in continuare

Actualitate

Putin și rușii ne privesc încă ca pe niște frați întru credință

Publicat

pe

De

Ucraina este astăzi o țară prăbușită, după doi ani de război în care a jucat rolul de proxy într-o confruntare în care occidentul colectiv a încercat, fără succes, să pună Rusia la pământ.

Milioane multe de ucraineni sunt în bejenie prin lume, sute de mii de bărbați, poate peste 500.000, au murit, iar familiile lor au rămas fără susținere, infrastructura ucraineană este praf în urma bombardamentelor, iar singura speranță a lor e că războiul se va sfârși rapid și compania Black Rock, că așa a decis domnul Zelenski, va începe să cheltuiască banii pentru reconstrucție, dar asta doar cu condiția ca americanii și europenii să aibă de unde să îi dea, da, deoarece uriașa criză economică ce ne pândește la orizont ar putea să pună pe butuci economiile Occidentului colectiv. Nu discut astăzi decât rezultatul războiului, îmi cunoașteți părerile despre responsabili, iar Ucraina a ajuns în această situație tragică având o armată numeroasă, bine dotată și antrenată în ultimii 10 ani de către americani.

România, în schimb, apare azi ca țara desemnată deja ca să continue lupta cu Rusia, să fie următorul proxy de după sleirea Ucrainei și capitulare. Politicienii noștri sunt cei mai rusofobi, cei mai activi în a jigni și provoca Rusia, în condițiile în care am fost ocoliți de orice amenințare directă din partea lui Putin și ai săi. În paralel, ni se spune și că trebuie să fim liniștiți, deoarece, în caz de atac din partea Rusiei, noi, vezi, Doamne, suntem protejați de scutul NATO, iar partenerii noștri o să ne sară rapid în ajutor. Să zicem că vom fi ajutați, deși eu pariez deja că nu vom fi, sau, dacă vom fi, acest lucru se va întâmpla la un nivel mai scăzut decât cel în care a fost sprijinită Ucraina.

Disponibilitatea și potențialul militar occidental sunt sleite; s-a văzut asta clar în ultimele luni. Deci e limpede că cel puțin o perioadă va trebui să ne descurcăm singuri în fața unor potențiale atacuri ale Rusiei. Numai că noi n-avem cu ce ne apăra! Nu prea avem armată, rezerviști antrenați nici atât, armamentul nostru este medieval, iar cel nou e insuficient sau se află pe drum, contractat și nelivrat, cele câteva mii de soldați străini din trupele NATO, cu armamentul din dotarea lor, de pe teritoriul României, ar putea face față maximum două-trei zile în cazul unui atac masiv al rușilor, generalii României stau prin studiouri TV și îndrugă minciunele. Nu o mai lungesc, dar vă rog să operați cu ideea că suntem cei mai slabi din punct de vedere militar din regiune. Nici măcar nu ne putem compara cu Polonia, iar Ungaria sau Serbia la rândul lor ne depășesc net din punct de vedere militar. Suntem cei mai guralivi și provocatori la adresa Rusiei, dar și cei mai slabi și ușor de neutralizat. Nu vreau să provoc panică, dar când niște idioți vorbesc despre războiul în care vom fi implicați și ne vom descurca cumva, trebuie doar să priviți la ucraineni și la drama lor ca să pricepeți că nouă ni se poate întâmpla mult mai rău.

Știți ce ne-ar putea salva? Ortodoxia! Adică faptul că Putin și rușii ne privesc încă ca pe niște frați întru credință. Patriarhul Daniel povestea anii trecuți celor din Sinod că Putin, cu ocazia vizitei Preafericitului nostru la Moscova, l-a întrebat ce ar putea face pentru „frații săi români”; nevrând să riște vreun răspuns incorect sau interpretabil, patriarhul nostru i-a răspuns că poate să facă ceea ce îi dictează sufletul său de frate ortodox. Atât. Apoi să știți că doar în așa ceva ne mai e speranța, în condițiile provocărilor cu efect sinucigaș pe care le execută politicienii noștri la adresa Rusiei, iar acesta e și motivul pentru care ieri l-am anatemizat pe Patriarhul Daniel, ce avea oportunitate mare ca să consolideze această legătură spirituală cu rușii printr-un gest simplu și normal de compasiune și solidaritate cu drama rușilor, gest pe care patriarhul refuză să-l facă. De acum înainte, prin prisma cinismului americanilor, ce pare că vor să continue războiul cu prețul morții și distrugerii altora, aveți toate motivele să deveniți cu adevărat îngrijorați de soarta voastră, a copiilor voștri și poate a nepoților voștri. Ce puteți face? Să ieșiți din această pasivitate inconștientă de tip sinucigaș și să cereți în mod activ stoparea provocărilor la adresa rușilor, la pachet cu militarea pentru pace urgentă din partea celor pe care i-ați ales și-i veți alege în 2024.

Cozmin Gușă
(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)

Citeste in continuare

Actualitate

Partidul Mișcarea Populară (PMP) este formațiunea care și-a trădat electoratul, cum bine a sintetizat Mihail Neamțu într-o analiză recentă

Publicat

pe

De

Răspunsul la această întrebare poate părea de la sine înțeles, dar în vremurile confuze pe care le trăim, neo-marxismul se marketează pe sine ca fiind „Alianța Dreapta Unită”.

În România post-revoluționară, cei care susțin disoluția familiei și a națiunii, ignoră libertatea individului, promovează uciderea pruncilor ca „drept al omului”, se pot promova ca fiind „de dreapta”.

Despre „Uniunea Salvați România” nu sunt multe de spus. Deși s-au prezentat, de la înființare, ca fiind „de dreapta”, USR s-a remarcat doar prin susținerea celor mai fanatice precepte ideologice ale extremei de stânga.

USR a fost vârf de lance împotriva Referendumului pentru Familie din 2018 și un promotor constant al ideologiei LGBT.

Sunt atât de toleranți cei de la USR, încât Elena Lasconi a fost scoasă de pe listele de la europarlamentare după ce a declarat că familia este formată doar între un bărbat și o femeie.

De la propunerile legislative privind legalizarea parteneriatului civil la educația sexuală obligatorie pentru copii, începând cu clasa a V-a.

Drepturile individuale?

USR a fost cel mai aprig susținător al vaccinării obligatorii. De altfel, miniștri USR ai Sănătății au achiziționat zeci de milioane de doze de vaccin, acționând ca veritabili agenți ai Big Pharma și ai Ursulei von der Leyen.

Programul electoral al USR pentru europarlamentare este simplu: disoluția statului național român în conglomeratul de la Bruxelles.

În fine, cei care pretind că salvează România au votat în 2023 pentru suprimarea suveranității statelor naționale și pentru înlocuirea termenilor „femeie și bărbat” din tratatele UE cu „gen”.

Citește: De ce un creștin și un patriot nu poate vota cu Partidul Comasat Român (PSD-PNL) la viitoarele alegeri

Celălalt membru al Alianței Marxiste și-a pus „dreapta” chiar în denumire. Forța Dreptei este formațiunea condusă de fostul premier Ludovic Orban.

Cum a fost „de dreapta”, Orban, în timp ce a guvernat? A instituit cele mai draconice măsuri de carantinare a populației, într-un total dispreț față de lege și față de drepturile cetățeanului.

Ludovic Orban a supervizat închiderea bisericilor de Paști, decizie fără precedent în istoria recentă a României.

Tot sub „dreapta” guvernare a lui Ludovic Orban a luat ființă prima comisie de cenzură a informațiilor, de după 1989.

Lipsit de orice transparență, „Grupul de Comunicare Strategică” instituit de Orban s-a ocupat de închiderea unor siteuri. Căpetenia „grupului” nu a absolvit nici măcar studiile universitare.

Singurul și cel mai important merit al lui Manciu: susținerea necondiționată a lui Klaus Iohannis.

Partidul Mișcarea Populară (PMP) este formațiunea care și-a trădat electoratul, cum bine a sintetizat Mihail Neamțu într-o analiză recentă.

Mai poate fi de dreapta un partid care se duce cu brațele deschise către „Renew Europe”? Către grupul european cel mai radical din Parlamentul de la Bruxelles? În grupul cel mai pro cenzură, pro LGBT, pro război, pro identitate digitală?

Mihai Neamțu

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv10 ore ago

Macar o data la doi ani, apare cel putin o informatie importanta despre un nou furtisag al Directiei Generale Financiare din cadrul M.A.I.

Noi pagube provocate de Directia Generala a Hotilor, condusa de directorul general Razvan Grecu! Nu stiu cum se face ca...

Exclusiv10 ore ago

Federația Polițiștilor de Penitenciare, alături de Federația Simdicatelor din Sistemul Penitenciar, continuă seria protestelor anunțate, astfel că in data de 28.03.2024 vor fi pichetate Penitenciarele Deva, Giurgiu și Codlea, in paralel cu strangerea semnăturilor pentru refuzul de ore suplimentare

Faptul că guvernanții , in an electoral, au scăpat printre degete niște firmituri pentru polițiștii de penitenciare ( actualizarea soldei...

Exclusivo zi ago

Dosarul „Tetra” fabricat de procurorul, pe atunci, Negulescu Mircea, zis „Portocală, zis „Zdreanță” și autointitulat „distrugătorul de destine”

Unul dintre oamenii luați la țintă de gruparea din jurul fostului procuror Portocală a fost Cezar Stoichiciu, fost sef al...

Exclusivo zi ago

Se pun in pericol angajamentele internationale ale Romaniei in domeniul asistentei umanitare, din cauza lui Grecu & comp. care nu vor sa plateasca la timp si corect, drepturile legale ale „misionarilor”

In atentia veteranilor din teatrele de operatii! Mai multi veterani in teatrele de operatii mi-au transmis, pe diverse cai, insistent,...

Anchete2 zile ago

 INTOARCEREA “RABINULUI”

                                         ...

Exclusiv3 zile ago

WHITE TOWER (XXV)/Virgiliu Nanu, implicat direct în intabularea Fermei Dacilor și escrocheria White Tower

Virgiliu Nanu, implicat direct în intabularea Fermei Dacilor și escrocheria White Tower, titra un ziar central de investigatii, confirmand, in...

Exclusiv3 zile ago

Ameninţări drastice din partea poliţiştilor şi agenţilor din penitenciare/Sindicaliştii ameninţă că măsurile pe care le vor lua, vor fi şi mai drastice in data de 9 Mai 2024

Angajații din structurile de forță ale statului roman au fost luați în bătaie de joc de Guvern In Monitorul Oficial...

Exclusiv3 zile ago

Fiecare lider sindical s-a impăunat cu ” marea ” realizare, cand in fond nu este altceva decât o ingenunchere a mișcării sindicale/Oamenii ar trebui să se trezească din amorteala asta colectivă

După lungi teorii ale conspirației, astăzi, cu puțin timp in urmă,in Monitorul Oficial al României a fost publicata celebra și...

Exclusiv3 zile ago

WHITE TOWER (XXIV)/Realitățile scandalului WHITE TOWER: copii care și-au băgat mamele octagenare în pușcărie!

Copii care și-au băgat mamele octagenare în pușcărie! Aceasta este una dintre realitățile scandalului WHITE TOWER! Mihai LUPU și Radu...

Exclusiv4 zile ago

Sindicatul Politistilor din Romania „Diamantul” Oficial a intocmit un ÎNDRUMAR ELECTORAL PENTRU POLIȚIȘTI ȘI MILITARI

Statutul polițistului prin Legea 360/2002 și statutul cadrelor militare prevăzut în Legea 80/1995 fixează interdicții clare privind implicarea acestora în...

Exclusiv4 zile ago

Este dezonorant pentru un șef de poliție să se păteze în jocurile murdare ale politicienilor

Condiționalitatea factorului de comandă în structurile M.A.I. de fidelitatea față de o gașcă politică ori alta, nu a constituit vreodată...

Exclusiv4 zile ago

„Polițiștii și militarii nu suntem sclavii nimănui, iar niște drepturi acordate parțial nu sunt decât o altă ofensă adusă la sacrificiile pe care le facem și serviciul adus de către noi la menținerea ordinii publice și a siguranței naționale”

Așa cum v-am anunțat, la data de 25.03.2024, chiar de Ziua Poliției Române Sindicatul Democratic al Polițiștilor SIDEPOL trebuia să fie prezent...

Exclusiv7 zile ago

WHITE TOWER (XXIII)/Dupa rambusari ilegale de T.V.A asistam la mentinerea masurilor penale

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)  a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de...

Exclusiv7 zile ago

Amânarea acțiunii de protest anunțate în 25 martie 2024, de Ziua Poliției Române – pentru data de 9 mai 2024, de Ziua Europei

Orice acord, negociere, relație bilaterală trebuie să aibă la bază încrederea între parteneri, aceasta bazându-se pe consecvență în respectarea angajamentelor...

Exclusivo săptămână ago

Au inceput protestele/Administrația Națională a Penitenciarelor se face că nu știe și se dă luată prin surprindere in fața Ministerului Justiției

Așa cum am anunțat prin comunicatul de presă, despre care Administrația Națională a Penitenciarelor se face că nu-l știe și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!