Actualitate
Orban, prea periculos pentru România
Intenția anunțată de Ludovic Orban de a trece la o privatizare masivă a activelor statului român este extrem de periculoasă. Este echivalentul unei bombe nucleare plasate sub economia și sub suveranitatea României. Și întrucât există și argumente în favoarea unei asemenea opțiuni, susținute de personalități de mare prestigiu, revin acum asupra subiectului cu noi contraargumente. Și îmi permit să afirm cu o demonstrație pe cât de simplă pe atât de tranșantă.
Continuând polemica cu mine, Florian Goldstein, patronul cunoscutei publicații Bursa, estimează lichiditățile care ar putea fi găsite în vederea achiziționării unor părți din ce în ce mai mari din societățile comerciale pe care statul le mai deține, pe măsură ce acestea vor fi listate pe bursă de către Guvernul Orban. Și identifică Make, cum este el alintat în lumea jurnalistică, circa 28 de miliarde de euro depuneri ale cetățenilor români, 10 miliarde euro, bani de care dispun fondurile de investiții și 3 miliarde de euro anual, care ar veni din direcția cetățenilor români care lucrează în străinătate. Una peste alta, ar fi deci vorba de 41 de miliarde de euro, la care se mai adaugă anual câte 3 miliarde care vin de afară. Este această sumă acoperitoare, în ideea că ea ar fi integral investită în asset-urile statului român? Categoric nu. Și atenție, ideea dezbătută era până la urmă legată și de capitalul românesc. Ce pondere va mai deține capitalul românesc în economia României, în condițiile în care cele mai multe părți din economia acestei țări vor fi achiziționate de companiile străine? A fost, să ne amintim, tema principală pe care eu am lansat-o, atenționând asupra pericolului pierderii totale a suveranității statului. În acest context, Make argumentează teza contrară și anume că există suficient de mulți bani autohtoni pentru susținerea unei asemenea operații. Ei bine, cred că nimeni nu este dispus să-și imagineze că asset-urile pe care le mai deține statul român în economie s-ar plasa la un nivel atât de scăzut, încât să poată fi achiziționate cu bani autohtoni la un preț mult mai mic decât rezervele de care dispune în prezent Banca Națională a României. Cetățenii români în mod direct sau prin intermediul companiilor pe care le dețin ar trebui să strângă mult mai mulți bani pentru a plonja în noua economie de piață deschisă de Ludovic Orban. Dar asta nu este tot.
Haideți să vedem împreună în ce măsură ar putea fi atrase pe piață chiar și fondurile enumerate de managerul publicației Bursa. Începem cu depozitele companiilor. În mod cert, asemenea depozite de 28 de miliarde de euro, dacă ele există, nu sunt ținute sub saltea. Ele se află în bănci. Prima problemă care se pune este dacă companiile cu capital majoritar românesc sunt dispuse să-și investească toate aceste rezerve în pachetele de acțiuni pe care Ludivic Orban, în calitate de premier, intenționează să le plaseze pe piață, pentru a privatiza și ce mai e de privatizat din economia României, în ideea că privatul este un bun administrator, în timp ce statul este un rău administrator. Își asumă oamenii de afaceri români acest risc? Da sau nu? În general, răspunsul este negativ. Dar domnul Goldstein susține că este posibil ca valoarea acestor acțiuni achiziționate să fie garantată de societăți de asigurări, eventual așezate în cascadă. Este un adevărat paradis. Înseamnă că, iată, pot exista investiții uriașe nesupuse nici celui mai mic risc. Nici riscului unui faliment al companiei achiziționate, și nici măcar riscului unui faliment al societății de asigurare. Pentru că în spatele acesteia există o altă societate de asigurare și așa mai departe, pe modelul Matrioșka. Să tot investești în aceste condiții, să dormi liniștit și să visezi frumos. Pentru că alții lucrează pentru tine.
Deci, prin reducere la absurd, am putea spune că, da, Make are desigur dreptate. 28 de miliarde de euro vor face aripi și vor zbura din bănci în direcția indicată de Orban cel Bun. Dar chiar și așa ne paște un alt pericol, despre care Make nu suflă o vorbă. Cei 28 de miliarde dispar din bănci, urmând să fie utilizați pentru dezvoltarea asset-urilor scoase la vânzare de statul român. Deci banii iau calea unor investiții. Se duc, pentru ca eventual să se întroarcă în profit. Ceea ce înseamnă, dacă ne uităm și la jumatea goală a paharului, că dintr-un foc băncile din România se golesc de 28 de miliarde de euro. O sumă consistentă. Dacă băncile nu mai au acești bani, ele nu mai au cum să crediteze nici economia, privată sau de stat, și nici nu mai au cum să-l crediteze pe cetățean pentru a-și achiziționa un frigider. Sau dacă vor mai face acest lucru, dobânzile vor crește exponențial. Ceea ce Ludovic Orban crede că poate câștiga dintr-o parte, pierde în cealaltă parte.
10 miliarde de euro active nete ale fondurilor de investiții care funcționează în România. Ei, da! Aceste fonduri de investiții tocmai de-aia au fost create. Pentru a investi cu profit. Dacă profitul vine din procente ale asseturilor deținute de stat, statul fiind un rău administrator, atunci e foarte bine. Cei 10 miliarde pot merge căre companiile de stat. Unde reprezentanții fondurilor de investiții vor fi și ei reprezentanți în consiliul de administrație în scopul de a păzi mustăria. Dar dacă 10 miliarde de euro, adică toate lichiditățile fondurilor de investiții merg în această direcție, atunci din nou suntem obligați să ne uităm și la jumătatea goală a paharului. Înseamnă că aceste fonduri nu vor investi nimic sau mai nimic în direcția companiilor private deținute de români. Și este de presupus că aceeași situație o vom regăsi și în ceea ce priveșe companiile private cu capital străin. Din nou bicicleta merge simultan în două sensuri. Și din nou se poate rupe lanțul.
Câte trei miliarde pe an, spune Make, intră în România din direcția cetățenilor români care muncesc în străinătate. Și aceasta este o sumă considerabilă, dacă luăm în calcul mai mulți ani la rând. Și dacă plecăm de la premiza că aceste miliarde de euro vin în România pentru a fi investite și nu pur și simplu pentru a fi cheltuite de familiile celor rămași în țară. Îmi este imposibil să-mi imaginez că familiile de oameni necăjiți din satele pe cale de a fi depopulate nu cheltuie până la ultimul sfanț banii primiți de la rudele de afară pentru a supraviețui. Și că ei strâng din dinți și fac economii. Pentru a cumpăra acțiuni, să zicem, de la Hidroelectrica. Sau de la CEC, pusă de Ludovic Orban în vârful piramidei societăților care urmează să fie listate. Nu de alta, dar tot este printre singurele bănci cu capital românesc, care ne-au mai rămas. Este foarte greu să ne imaginăm că toți banii primiți de familile de români din țară își vor lua zborul în direcția arătată de Ludovic Orban. Și chiar dacă, prin absurd, s-ar întâmpla așa ceva, înseamnă că brusc scade consumul. Cu trei miliarde de euro pe an. Ceea ce inevitabil va crea o gaură în bugetul de venituri al statului.
Pentru început, mă opresc aici cu contra-demonstrația. Nu înainte însă de a-l preveni pe cititor. Și, odată cu cititorul, de a-l preveni și pe Make. Pentru a nu fi acuzat că spun vorbe în vânt, atunci când îl acuz pe Ludovic Orban că intenționează să arunce în aer economia României, într-una din zilele următoare voi publica o întreagă radiografie a uneia dintre vânzările „de succes” făcute de statul român. Cum a fost privatizat Petrom în beneficiul OMV? În baza cărui contract? Contractul, în baza căror clauze? Cum se face că OMV, protejat de statul austriac, nu și-a respectat niciuna dintre obligațiile importante asumate, astfel încât statul român este în mare pierdere? Cum se face că nimeni nu a controlat de-a lungul atâtor ani ceea ce se întâmplă? Cum se face că un stat lipsit total de independență, care nu mai e capabil să-și exercite suveranitatea, nu reacționează și nu preia așa cum ar fi cazul acțiunile Petrom de la OMV? Care este gaura pe termen scurt, mediu și lung creată de această privatizare neasistată de autoritățile statului român? Dacă acolo nu am fost în stare, cum ne poate garanta Orban cel Bun că vom fi în stare la CEC? Sau la celelalte asseturi ale statului român, pe care a decis el visând frumos într-o noapte să le scoată la vânzare prin intermediul bursei de valori?
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...
CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington
Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...
OASTEA ORBILOR CU EPOLEȚI: CUM SE SCHIMBĂ ONOAREA PE VRAJEALA LUI SIMION ȘI O PENSIE ZĂCUTĂ ÎN SERTAR
În timp ce „patrioții” de serviciu bat toba suveranismului prin piețe, mii de rezerviști români au fost transformați în masă...
Epoleții muți și „Sindicatul Tăcerii”: Cum se ascunde vârful IGPR în timp ce Justiția face scut în jurul grefierilor
Fantezii cu șefi solidari și alte basme de adormit agenții Într-o lume paralelă, unde onoarea se poartă pe umeri, nu...
AMNEZIE GENERALĂ ÎN CASA POPORULUI: CUM SE JOACĂ „DE-A DEBILAȚII” PARLAMENTARII CU PENSIILE MILITARE
În timp ce aleșii neamului se înghesuie la bufetul Parlamentului, proiectul PLx 540/2024 zace într-un sertar cu miros de trădare....
Permisul de conducere, „zălog” pentru amenzile neplătite: Noua regulă care ar putea lăsa zeci de mii de români fără dreptul de a sofa
O schimbare radicală de paradigmă în legislația rutieră și fiscală din România se pregătește să intre în vigoare, vizând direct...
Sărbătoare încheiată în spatele gratiilor: Drumul spre casă al unui șofer băut s-a oprit în arestul poliției
O seară care trebuia să fie marcată de liniștea sărbătorii de Rusalii s-a transformat într-o cauză penală pentru un bărbat...
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump...
-
Exclusivacum 2 zile
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 7 ore
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 5 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 4 zile
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zile
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Administratieacum 5 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 5 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii