Actualitate
REFORMA PERPETUA A PSD – UN SFERT DE SECOL DE JURAMINTE ȘI PROMISIUNI STERILE
(Preluare Inpolitics):
Atrăgeam recent atenția, în cîteva analize, asupra unui fenomen păgubos din politica autohtonă, și anume perpetua despărțire de comunism propagată de dreapta eșichierului la fiecare rînd de alegeri. Ar fi incorect să nu punctăm și un fenomen foarte asemănător, de astă dată pe stînga spectrului politic: perpetua reformă a PSD. Partid care, de un sfert de secol, după marea scindare din 1992 care a născut strămoșul PSD de azi, am numit FDSN, tot anunță public demararea reformei și a modernizării interne. Anii trec, alegerile se cîștigă ori se pierd, dar PSD nu mai reușește să iasă din paradigma reformării continue. Și tot despre asta se discută aprins, la ora redactării acestor rînduri, în ședința CEx de azi.
Să ne amintim cîte ceva despre reforma în PSD de-a lungul anilor, așa cum le-a reflectat presa vremii:
Iunie 1997
Congres PDSR. ”Problema fundamentală a PDSR este dacă partidul va avea curajul să spună lucrurilor pe nume şi să o rupă cu greşelile trecutei guvernări”, a spus Teodor Meleşcanu, în numele grupului de reformare a acestui partid. Meleşcanu a arătat că priorităţile PDSR trebuie să fie desolidarizarea şi eliminarea corupţiei din partid, declanşarea unui proces real şi corect de restructurare, abordarea moralei şi a opoziţiei constructive ca atitudine politică, alegerea efectivă a liderilor partidului şi nu doar votarea lor pe listă. El a adăugat că momentul ales pentru expunerea propunerilor a coincis cu desfăşurarea Conferinţei, pentru că acest for poate demara reformarea PDSR.
Mai 2004
Preşedintele Tineretului Social-Democrat, Victor Ponta, a declarat, marţi, la Beclean, că procesul de reformă în PSD „merge mai departe”, astfel că vor mai exista şi alte plecări din partid, din rîndul persoanelor care nu vor înţelege şi nu se vor încadra în ceea ce doreşte conducerea partidului.
„Nu ne mulţumim să avem majoritatea în Parlament şi în administraţia locală, ci, de ceva timp, vrem să devenim un partid european. Vrem să pregătim membrii PSD să se comporte ca făcînd parte dintr-un partid european. În ritmul acesta alert în care mergem ca partid nu toată lumea ţine pasul, din diverse motive, probleme de imagine, probleme judiciare, de moralitateşi de mentalitate”.
Ianuarie 2005
Preşedintele PSD, Adrian Năstase, va prezenta la şedinţa Biroului Executiv Central un document amplu, de aproximativ 100 de pagini, care va analiza rezultatele alegerilor şi va aduce în atenţia BEx iniţiative şi sugestii pentru definirea unei strategii a partidului pentru perioada imediat următoare.
Liderul PSD a subliniat că, dincolo de controversele şi dezbaterile despre viitor, membrii PSD au cu toţii acelaşi obiectiv, anume „reformarea şi regenerarea” partidului, care să devină o voce mai puternică şi mai credibilă. „Vrem ca, prin această reformă, PSD să rămînă partidul cel mai important din România”, a spus el.
Noiembrie 2005
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a îndemnat, marţi, în cadrul unei dezbateri privind reforma în PSD, să se stabilească, până la Consiliul Naţional din ianuarie, „un şantier de reformă şi de modernizare a partidului”.
Ianuarie 2006
Separarea politicului de afaceri, interzicerea accesului în partid a foştilor colaboratori ai Securităţii şi renunţarea la structurile „anchilozate” sunt căile propuse de „tinerii social democraţi” pentru reforma PSD, conform unui proiect propus de un secretar executiv al TSD.
Octombrie 2007
Fostul vicepreşedinte PSD Vasile Dâncu afirmă, într-un interviu publicat, marţi, în ediţia online a Gazetei de Cluj, că e necesar ca liderii partidului să facă „curăţenie şi reformă”, păstrând „bătrânii înţelepţi”, dar eliminând „javrele bătrâne” pentru care PSD e doar „cârpă de şters pe picioare”.
Ianuarie 2010
Secretarul executiv al PSD, Marius Lazăr, apreciază, într-un comunicat transmis, duminică, presei, că a condiţiona reformarea PSD de eliminarea lui Mircea Geoană e nedemocratic şi a apreciat că PSD ar trebui să adopte modelul platformelor politice în partid. Secretarul executiv al PSD afirmă că luările de poziţie din ultima vreme ale unor lideri ai partidului, precum şi analiza făcută publică de Institutul „Ovidiu Şincai”, care recomandă schimbarea lui Mircea Geoană pentru reformarea partidului, sunt pe cale să aprindă un „război fratricid” în interiorul stângii.
Februarie 2010
Vicepreşedintele PSD Victor Ponta a declarat, miercuri, la Târgu Jiu, că îl consideră pe Cristian Diaconescu partenerul său de proiect politic pentru a reforma PSD în următorii ani şi, indiferent de rezultatul votului, va lucra împreună cu acesta „pentru partid”.
Decembrie 2014
Președintele executiv Liviu Dragnea a declarat duminică, la finalul ședinței Comitetului Executiv, că noul proiect politic de reformă a PSD va fi finalizat până la sfârșitul lunii februarie, înainte de congres, și va viza inclusiv proceduri în privința membrilor de partid cu probleme în justiție.
Septembrie 2018
Demersul „reformiștilor” din cadrul PSD nu poate fi luat în serios, susține europarlamentarul Cătălin Ivan, potrivit căruia ”această mișcare reformatoare din PSD nu este despre români, ci despre readucerea lui Dragnea la masa negocierilor și reîmpărțirea României”. „Cum ar putea cineva să creadă că demersul «reformiștilor» din PSD este unul serios, atât timp cât ei propun ca Liviu Dragnea să se retragă și locul său să fie ocupat de Viorica Dăncilă?! În toate intervențiile publice, aceasta este lăudată pentru experiența acumulată la Bruxelles, pentru anvergura europeană și toți «disidenții» își pun speranțele în capacitatea Vioricăi de a repara relațiile cu socialiștii europeni, care sunt distruse în acest moment. Cât de ipocrit să fii?!”, scrie Ivan pe Facebook.
Mai 2019
Președintele PSD Liviu Dragnea a declarat duminică, după închiderea secțiilor de votare, că își asumă responsabilitatea rezultatului de la urne, dar va face asta în ședința Comitetului Executivului Național.
„Nu sunt niște rezultate care să bucure PSD. Trebuie făcute analize foarte rapid și serios în partid. Am înțeles că un coleg de al meu a avut o propunere. Vreau să vă spun ceva. Eu în viața mi-am asumat și ce nu am făcut și ce am făcut”, a declarat Liviu Dragnea.
Iunie 2019
Viorica Dăncilă: „Am spus și repet, dincolo de persoane, dincolo de persoanele care candidează, dincolo de cei care vor fi aleși, acest congres trebuie să fie despre reforma partidului, să fie un congres despre ce am realizat, ce nu am realizat, unde am obținut rezultate bune, unde am greșit, acest congres trebuie să fie despre programul politic al partidului, despre direcția în care vrem să mergem”.
Decembrie 2019
Comitetul Executiv Naţional al Partidului Social Democrat se reuneşte, miercuri, în prima şedinţă după alegerea unei conduceri interimare a formaţiunii. Reuniunea, potrivit anunţului transmis de Biroul de presă al PSD, va avea loc, de la ora 15,00, la sediul central al partidului. În cadrul şedinţei urmează să fie discutate chestiuni organizatorice şi legate de pregătirea Congresului PSD care ar urma să se desfăşoare în luna februarie a anului viitor, au precizat, luni, pentru Agerpres, surse social-democrate.
Februarie 2020
?
Actualitate
Armata SUA își asumă un nou rol spațial: Răspuns la scepticism și viziune strategică
Un oficial de rang înalt din cadrul Comandamentului Armatei pentru Spațiu și Apărare Antirachetă (SMDC) a intervenit recent pentru a liniști scepticii, afirmând că noul domeniu de carieră spațială al Armatei nu va interfera cu misiunile Forței Spațiale a SUA. Acțiunea vine în contextul în care Armata își propune să creeze un corp de specialiști dedicat operațiunilor spațiale tactice.
Rolul cheie al armatei în domeniul spațial tactic
„Nu încercăm să invadăm cerințele sau setul lor de misiuni,” a declarat colonelul Felix Torres, comandantul Centrului de Excelență SMDC al Armatei, într-un interviu recent. Acesta a subliniat că, deși Armata vizează ocuparea a 1.000 de noi posturi pentru o specialitate militară centrată pe spațiu, suprapunerea capabilităților între servicii nu este un fenomen nou.
„Dacă ne uităm la Armată, avem tone de aeronave cu aripă rotativă care asigură sprijin aerian apropiat. Marina probabil că, dacă nu mă înșel, are mai multe avioane decât Forța Aeriană. Pușcașii Marini au și ei propriile avioane. Nu am spus niciodată: «Dă-le pe toate Forței Aeriene», pentru că nu ar funcționa așa. Fiecare dintre noi are abilități, seturi și scheme unice.”
Noul MOS 40D: Profilul și formarea specialiștilor
Noul cod de specialitate militară (MOS) al Armatei, denumit 40D Specialist în Operațiuni Spațiale Tactice, are ca scop dotarea serviciului cu „cei mai buni și mai străluciți” profesioniști spațiali, pentru a descuraja și învinge adversarii în domeniul spațial, a explicat Torres.
Anunțul de anul trecut privind înființarea 40D a generat dezbateri aprinse, unii analiști din domeniul apărării susținând că o specializare spațială în cadrul Armatei ar fi o risipă de resurse, ar submina forța comună și ar crea „fisure organizaționale”, ceea ce ar afecta capacitatea SUA de a „lupta și câștiga.”
Oficialii Armatei, pe de altă parte, au argumentat că fiecare serviciu este nu doar obligat de Departamentul Apărării (prin Directiva 5100.01) să încadreze, să antreneze și să echipeze forțe spațiale, dar este și necesar ca fiecare serviciu să aibă propriile operațiuni spațiale. Aceștia au adăugat că „Forța Spațială nu poate face totul” și că fiecare serviciu are propriile capabilități spațiale care au „scopuri distincte bazate pe cerințe specifice serviciului.”
Delimitarea clară a misiunilor: Nu o invazie, ci o completare
„Suntem dirijați să facem asta. Nu încercăm să le preluăm munca, sau ceva de genul acesta,” a reiterat Torres în interviu. „Am văzut toate articolele și, sincer, râd, dar avem seturi de misiuni foarte specifice.”
Torres a detaliat că misiunea 40D va consta în operarea sistemelor de război electronic terestre și a comunicațiilor prin satelit ale Armatei, în sfera tactică, concentrându-se pe sprijinirea și protejarea forțelor terestre. Forța Spațială, în schimb, se concentrează mai mult pe operațiunile pe orbită și războiul orbital.
„Dacă priviți din perspectiva Forței Spațiale, […] ei controlează sateliți, îi pilotează. Încarcă sarcinile utile de comunicații și lucruri de genul acesta, sincronizând acele capabilități pe orbită. Ei efectuează operațiuni de întâlnire și proximitate. Noi nu facem asta,” a precizat el. „Eu nu fac nimic din toate astea, și niciun militar din Armată nu face.”
Torres a menționat că, deși Armata caută cei 1.000 de specialiști 40D, o mare parte a soldaților va proveni din unități existente care au expertiză în domenii precum detectarea amenințărilor aeriene, comunicațiile prin satelit și alte operațiuni de informații bazate pe spațiu. El a adăugat că, deși toți soldații 40D trebuie să aibă grade între E-4 (specialist) și E-9 (sergent major), nu este obligatoriu să aibă un background legat de spațiu. „Ne ajută dacă au avut o experiență spațială? Da, din perspectiva Armatei, ne ajută financiar, astfel încât să nu fim nevoiți să trimitem oameni la școli și, de asemenea, ne permite să îi integrăm mai rapid în forța operațională. Dar nu înseamnă neapărat că sunt singurii pe care îi dorim, pentru că în cele din urmă este vorba de performanță, și îi vrem pe cei mai buni și mai străluciți pentru această slujbă,” a declarat Torres.
De la teorie la practică: Cazuri de utilizare și desfășurare
Locațiile de desfășurare pentru cei aproape 1.000 de soldați spațiali vor varia. Unii vor lucra cu comandamentele combatante ale Armatei, cum ar fi cele din Europa, Africa și Pacific. Alții ar putea oferi sprijin pentru forțe operative multi-domeniu sau grupuri de efecte de lovitură de teatru. De asemenea, ar putea lucra la SMDC, unde vor sprijini Forța Spațială, Comandamentul Spațial, Comandamentul de Apărare Aerospațială al Americii de Nord (NORAD) sau Comandamentul de Nord. Aceștia ar putea lucra și pentru centrul de excelență al SMDC, în școala de instruire, a adăugat Torres.
În aceste roluri, soldații vor avea o varietate de sarcini, inclusiv: detectarea și urmărirea timpurie a rachetelor balistice; războiul de navigație la altitudine înaltă; misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR); misiuni anti-ISR și instruire, printre altele, a explicat Torres.
În ceea ce privește instruirea, Torres a precizat că profesioniștii spațiali ai Armatei îi vor instrui pe soldații înrolați în 40D, și nu vor primi instruire de la Forța Spațială. Motivul este pur și simplu că misiunile celor două servicii sunt diferite, a declarat Torres.
O colaborare crucială într-un peisaj geopolitic complex
Torres a afirmat că Armata colaborează în continuare „100%” cu Forța Spațială și cu celelalte servicii în operațiunile bazate pe spațiu. El a subliniat că, pentru a atinge superioritatea spațială și a învinge amenințările adversarilor, reprezentate de Rusia și China, o astfel de colaborare va continua cu existența 40D, pentru a sincroniza efectele terestre, dezvoltarea țintelor și „armamentul” prin echipele sale de planificare a controlului spațial.
„Atât China, cât și Rusia exercită o presiune severă asupra capabilităților spațiale ale SUA și internaționale. Ambele dispun de o gamă largă de arme antisatelit, iar prin surse deschise se poate observa cât de impactante sunt aceste sisteme în războiul modern,” a declarat Torres, adăugând că pentru a învinge ambele țări, armata americană va trebui să lupte o luptă comună.
Actualitate
Schimbări la vârful Amazon Leo: Un lider cheie părăsește nava spațială a Pentagonului
Rick Freeman, vicepreședintele responsabil cu divizia Amazon Leo dedicată guvernului, nu mai conduce brațul companiei însărcinat cu afacerile spațiale militare, o mutare care ridică semne de întrebare privind direcția strategică a gigantului tehnologic. Plecarea sa, confirmată recent, survine într-un moment crucial pentru ambițiile spațiale ale Amazon și pentru relația sa tot mai profundă cu sectorul apărării.
O plecare surprinzătoare la un moment crucial
Conform informațiilor obținute, Rick Freeman s-a despărțit de Amazon la sfârșitul lunii februarie, motivând decizia prin „explorarea unor noi oportunități în afara companiei”. Această plecare este notabilă având în vedere rolul său central în consolidarea prezenței Amazon în domeniul spațial militar, un segment de piață în plină expansiune și de o importanță strategică majoră pentru Statele Unite.
Angajamentul rămâne, strategia se reevaluează?
Un purtător de cuvânt al Amazon a subliniat că „această schimbare nu are niciun impact asupra angajamentului nostru față de clienții din sectorul guvernamental și public, atât din SUA, cât și din alte părți ale lumii”. Proiectul Amazon Leo a fost conceput pentru a oferi comunicații rezistente și securizate clienților din sectorul public – civil și de apărare – iar compania rămâne pe deplin dedicată acestui segment, alături de diviziile de consum și enterprise. Pe lângă această plecare de vârf, s-a mai semnalat o rearanjare internă la nivelul personalului de marketing, care a fuzionat echipele dedicate sectorului civil și guvernamental, însă fără a implica alte concedieri.
Amazon Leo: O scurtă istorie, ambiții coloniale în spațiu
Lansat inițial în 2019 sub denumirea de Project Kuiper, Amazon Leo vizează construirea unei rețele de peste 3.000 de sateliți pe orbita joasă a Pământului (LEO), capabile să ofere servicii de internet. Scopul declarat este de a concura direct cu rețeaua Starlink/Starshield a SpaceX, deținută de rivalul șefului Amazon, Jeff Bezos, Elon Musk. Primii sateliți operaționali au fost lansați în aprilie 2025, iar în noiembrie 2025, proiectul a fost redenumit oficial Amazon Leo. Până în februarie, compania anunța deja prezența a 200 de sateliți pe orbită, cu planuri ambițioase de extindere. Conducerea Amazon a informat investitorii în februarie că intenționează să investească încă un miliard de dolari în Amazon Leo în 2026, pe lângă cele aproximativ 10 miliarde de dolari deja investite, având peste 20 de lansări programate.
Miza Pentagonului: Diversitate și securitate în orbita joasă
Departamentul Apărării (DoD) și Forța Spațială își pun mari speranțe în succesul Amazon Leo, oficialii văzând în această constelație o oportunitate de diversificare față de Starlink în ceea ce privește furnizorii de servicii de comunicații în bandă largă prin LEO. În mod particular, Amazon Leo este un candidat potențial pentru extinderea bazei de furnizori pentru rețeaua clasificată MILNET a Forței Spațiale, destinată transportului rapid de date. În prezent, MILNET se bazează pe sateliții Starshield de la SpaceX, construiți pentru constelația LEO proliferată a National Reconnaissance Office. Rick Freeman, fost pușcaș marin, s-a alăturat Amazon în 2023, într-un moment în care compania își intensifica eforturile pe piața de apărare, semn al importanței pe care gigantul o acorda segmentului militar. Plecarea sa survine așadar într-un moment strategic, lăsând deschise întrebări despre modul în care Amazon își va naviga viitoarele parteneriate în domeniul securității spațiale.
Actualitate
Emiratele Arabe Unite și vălul tăcerii: De ce se schimbă strategia de comunicare despre apărarea aeriană
Pe măsură ce Emiratele Arabe Unite se confruntă cu un număr disproporționat de atacuri din partea Iranului, mica națiune din Golf, situată la sud de Iran, pare să divulge tot mai puține informații despre succesul sistemelor sale de apărare aeriană în ultimele zile.
O schimbare brusca în transparență
În primele zece zile ale conflictului, EAU s-au remarcat prin furnizarea de date detaliate privind rachetele și dronele care le-au atacat spațiul aerian, precum și despre interceptările reușite. De exemplu, Ministerul Apărării a anunțat că, până la 8 martie, fuseseră detectate un total de 1.422 de vehicule aeriene fără pilot (UAV), dintre care 1.342 au fost interceptate. Toate cele opt rachete de croazieră amenințătoare fuseseră, de asemenea, doborâte.
Însă, în ultimele două zile, se pare că guvernul emirat a adoptat o altă abordare, postând doar numărul de rachete și drone cu care a „angajat lupta” în ziua respectivă. În total, Ministerul Apărării a menționat că atacurile au dus la șase decese. Ministerul nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la această schimbare.
De ce secretul? Experții evaluează situația
Lipsa bruscă de detalii a stârnit speculații în rândul analiștilor din domeniul apărării. Jean Loup Samaan, cercetător principal la Middle East Institute al Universității Naționale din Singapore, sugerează un motiv potențial: „Este dificil de speculat de ce EAU publică mai puține detalii. Dar îmi imaginez că, după aproape două săptămâni de război, capacitățile de apărare aeriană ale majorității statelor din Golf se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește epuizarea.”
Brian Carter, manager de cercetare la American Enterprise Institute (AEI), a scris pe platforma X că EAU „probabil a încetat să mai facă diferența între munițiile ‘detectate’ și cele ‘interceptate’, deoarece publicitatea acestor informații afectează securitatea operațională. Fiecare muniție ‘interceptată’ înseamnă un interceptor mai puțin de care Iranul să-și facă griji.”
Scutul de fier al EAU: Un arsenal High-Tech sub foc
Printre sistemele de apărare aeriană, EAU operează sistemele americane Terminal High Altitude Air Defense (THAAD) și Patriot, precum și sistemul sud-coreean Cheongung-II KM-SAM de rază medie.
Aceste sisteme au fost puse la încercare în timpul atacurilor iraniene asupra EAU, care, în cel mai apropiat punct, se află la aproximativ 60 de mile de coasta de sud a Iranului. EAU au fost vizate de mai mult de jumătate din numărul de drone pe care Iranul le-a folosit pentru a ataca toate celelalte state arabe la un loc – 1.514 drone vizând EAU dintr-un total de 2.491 de drone care au atacat Arabia Saudită, Kuweit, Qatar, Iordania și Bahrain la un loc, conform datelor compilate de think-tank-ul american Foundation for Defense of Democracies și celor publicate de guvernul saudit.
De asemenea, EAU au înregistrat cel mai mare număr de rachete îndreptate spre spațiul lor aerian: un total de 283 de rachete, comparativ cu cele 831 de rachete care au fost dispersate între Kuweit, Bahrain, Qatar și Iordania. Din toate proiectilele lansate din Iran, aproximativ 48% au vizat EAU.
Ținta numărul unu: Geografie și geopolitică
Marwa Maziad, profesor asistent de relații internaționale la Gildenhorn Institute for Israel Studies de la Universitatea din Maryland, a declarat pentru Breaking Defense că „EAU este lovit mai frecvent deoarece Iranul îl consideră statul din Golf cel mai aliniat strategic cu Israelul. Normalizarea și coordonarea profundă în materie de securitate creează percepția implicării, chiar dacă EAU nu lansează ei înșiși atacuri [asupra Iranului].”
Expertul în apărare și securitate David Des Roches a spus că unul dintre motivele pentru care EAU primește cel mai mare număr de atacuri este geografia simplă. „Sunt cei mai apropiați, iar faptul că inventarul de rachete cu rază scurtă al Iranului nu a fost atins în timpul războiului de 12 zile, ei au un inventar intact acolo, așa că au o mulțime de rachete care nu pot ajunge în Israel și pe care au decis să le lanseze asupra EAU.”
În opinia sa, Mohammed Soliman, cercetător principal la Middle East Institute, a spus că Dubai reprezintă, de asemenea, ceva ce Iranul găsește amenințător: „o economie deschisă, conectată global, prosperând chiar peste Golful Arabic.”
„Nu este vorba doar despre bazele americane. EAU a construit un model bazat pe turism, finanțe, tehnologie și logistică,” a spus el. „Lovind acel model se transmite un mesaj. Iranul vrea să deterioreze reputația Dubaiului ca un hub global sigur, ceea ce, pentru Teheran, are o greutate strategică mult mai mare.”
De ce unele drone trec de apărarea aeriană
Știrile și cifrele emise de statele arabe arată că dronele au avut mai mult succes în penetrarea apărărilor aeriene decât rachetele, ceea ce, potrivit analiștilor, s-ar putea datora naturii lor intrinsec mai „șmechere” sau prioritizării sistemelor de apărare aeriană.
„Problema cu UAV-urile este legată de detectare: zboară la altitudine mai mică și traiectoria lor se poate schimba ușor, ceea ce face dificilă detectarea lor de către radare,” a spus Samaan. „Apoi, interceptarea este, de asemenea, dificilă; majoritatea sistemelor de apărare operate în Golf sunt concepute împotriva amenințărilor cu rachete, dronele rămân greu de interceptat din cauza manevrabilității lor.”
Andreas Krieg, lector superior la Școala de Studii de Securitate de la King’s College London, a menționat că unele dintre primele victime ale atacurilor iraniene au inclus radare de avertizare timpurie pentru apărarea aeriană, facilitând astfel accesul unor drone către țintele lor. Dar, a spus el, „pare să existe o raționalizare a rachetelor de interceptare în acest moment.”
„Rachetele de interceptare sunt prioritizate împotriva rachetelor balistice,” a spus el. „Există o preferință pentru rachetele aer-aer care le interceptează.”
-
Exclusivacum 5 zilePăulești, capitala absurdului bicefal: De la „moaște” verbale la sabotaj legal – Când demnitatea comunității devine ostatică!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: De la patente de amnezie la brevete de minciună – O comedie judiciară pe scena impunității, regizată pe bani publici!
-
Exclusivacum 4 zileMĂCELUL PENSIIILOR MILITARE, REPRIZA A DOUA: Guvernul lovește din nou, SIDEPOL dă alarma de coșmar! OUG-ul fantomă care ne lasă fără viitor!
-
Featuredacum 2 zileReplică tăioasă de la București: Deputatul Alexandrin Moiseev taxează ambasadorul Rusiei – „Să vorbim despre datoriile istorice!”
-
Exclusivacum 17 oreIPJ Prahova, fabrica de „viziuni” pe bandă rulantă! Șeful Achim, clarvăzătorul fără precedent – DOCUMENTE! (I)
-
Exclusivacum 2 zileULTIMA MISIUNE: Caută-ți sănătatea, polițist pensionar! Statul te-a trecut la pierderi!
-
Exclusivacum 4 zileMalaxorul nepotismului în uniformă: „Are cine să sune la impărăție?”
-
Exclusivacum 17 oreOspiciul Antigrindină: De la ‘stație pilot’ la ‘pacient’ cu ‘schizofrenie juridică’ – 20 de ani de jaf pe banii noștri!



