Actualitate
De ce o ține un candidat intelectual pur sînge să-și aducă în echipă militari activi – Armată, SRI, SIE?
(Preluare Inpolitics):
Afirmații extrem de interesante, zilele trecute, într-un interviu, ale candidatului prezidențial Theodor Paleologu, universitar de înaltă clasă și politician venit din mediul pur intelectual, dar care dă semne că are oarece culoare kaki în sînge. Nici nu e de mirare obsesia sa mărturisită pentru cronicile de război ale lui Homer. Un candidat care anunță că negociază în secret cu militari activi pentru echipa de la Cotroceni. Singurul care a remarcat ciudățenia spuselor e senatorul ALDE Ion Popa, într-o postare pe Facebook.
Ce scrie senatorul ALDE:
”A trecut neobservat – și zic eu că e mare păcat – un anunț al candidatului la președinție, al securistului Petrov, făcut zilele trecute la o emisiune cu jurnalistul Ion Cristoiu. Zicea dl. Paleologu că are deja lista de consilieri prezidențiali pe care îi va aduce la Cotroceni în caz de victorie, dar că nu o poate dezvălui deocamdată, pentru că pe ea sunt și militari.
Sunt foarte mirat de ce ține morțiș un intelectual civil să își aducă militari în echipa de consilieri când sunt atîția specialiști de marcă în chestiuni de, să zicem, apărare națională sau ordine publică!
Iar răspunsul e unul singur, în opinia mea: prin candidatul-marionetă Paleologu jr. – cel care a acceptat să fie omul sistemului care i-a trimis tatăl la închisoare -, Băsescu/Petrov speră să revină indirect la putere. Și să-și trimită în funcții grele acoliții din servicii care i-au pus pe tavă două mandate și de care s-ar putea să mai aibă nevoie, că se anunță vremuri grele.
Petrov, dragul meu, fii sincer și mărturisește: Coldea și Opriș sunt și ei pe lista aia a lui Paleologu?
Mai în glumă, mai în serios, îi păstrezi pentru guvernul în fruntea căruia tragi speranță, mai nou, să te numească Iohannis, semn că ai scos alea patru cuburi de gheață tradiționale din paharul de whisky și ai completat diferența cu vodcă?”.
Dincolo de ironiile senatorului Popa, trebuie remarcat, într-adevăr, faptul că, într-un interviu acordat zilele trecute în emisiunea ”Gîndurile lui Cristoiu” de la Mediafax, candidatul PMP a anunțat că își va selecta consilierii prezidențiali, în caz de victorie, după criteriile eroului antic Agamemnon, pe care îl consideră ”un lider extraordinar, pentru că și-a ales foarte bine consilierii, pe Nestor și pe Ulise(…)O să mă înconjor numai de Nestori și Ulise”.
Nestor și Ulise, doi oameni ai războiului, să o spunem, remarcați în bătălia pentru Troia.
Să înțelegem de aici că intelectualul Paleologu se va înconjura de consilieri din rîndul militarilor?
Ar fi, aparent, doar o speculație, la urma-urmei paralela cu situația din Iliada și Odiseea nu poate merge la extrem.
Numai că, ce să vezi, că nu e o speculație o spune chiar candidatul PMP. Întrebat, astfel, dacă a pregătit deja lista de consilieri prezidențiali, Paleologu confirmă:
”Am deja o listă consistentă, dar nu vreau să o fac publică până nu trec de 10 procente. Voi face publică lista echipei mele după ce trec de 10%”.
Și mai spune candidatul PMP că, în mod oarecum neașteptat, ”Niciunul nu e membru PMP”.
Și vine nucleara:
”Dar să ne înțelegem, nu voi face publică această listă decât atunci când voi trece de 10% pentru că înainte e caraghios. Când ai 8%, nu te apuci să vinzi pielea ursului din pădure. Când mă apropii de intrarea în turul doi, voi face publică aproape toată lista, nu chiar toată lista pentru că sunt și diplomați și militari pe care nu-i pot anunța”.
Din spusele lui, trei concluzii:
1) Președintele intelectual Paleologu are de gînd să își aducă de la doi militari activi în sus în echipa de consilieri prezidențiali
2) Negocierile cu respectivii se derulează ilegal știut fiind că militarii activi nu au voie să facă politică. De aici și decizia fără precedent de a ține la secret o parte a listei de consilieri pînă după turul doi.
3) Paleologu nu a reușit de la acel moment să atingă 10% în sondaje.
După revoluție, trebuie spus, niciun președinte nu a excelat în aducerea de militari în echipa de consilieri. Klaus Iohannis îl are doar pe generalul Ion Oprișor, dar acesta trecuse în rezervă cu mulți ani înaintea numirii, la fel ca și sepepista Delia Dinu.
Traian Băsescu i-a avut, de-a lungul celor două mandate, pe generalii Bîrloiu și Degeratu, cel din urmă fiind singurul cadru militar în echipa lui Emil Constantinescu și trecut în rezervă cu mulți ani înainte de a lucra pentru Băsescu. Ion Iliescu i-a avut în 11 ani de mandat pe Vasile Ionel, Cico Dumitrescu și Ioan Talpeș, în al doilea mandat cu statutul de rezervist.
O lungă perioadă de timp după revoluție, e important de punctat, în România nu existau specialiști civili în probleme de securitate națională, așa că recurgerea la consilieri militari era cam obligatorie. Nu acceași situație se înregistrează după integrarea europeană, cînd avem specialiști civili de marcă în domeniile respective. În plus, normele euro-atlantice impun conduceri civile structurilor militare.
De ce o ține un candidat intelectual pur sînge să-și aducă în echipă militari activi – Armată, SRI, SIE? – pînă la momentul numirii, adică o practică evitată de ceilalți președinți, reprezintă o întrebare care chiar merită pusă înaintea alegerilor.
Actualitate
Apel disperat din Kiev: Ucraina ii cere lui Trump să pună capăt războiului
Un mesaj neașteptat și plin de urgență a venit de la Kiev, unde ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sibiha, a declarat public că doar fostul președinte american Donald Trump deține cheia rezolvării conflictului cu Rusia. Declarația subliniază o schimbare potențială de strategie și o presiune crescândă pentru accelerarea negocierilor de pace, pe măsură ce războiul intră în al cincilea an. Sibiha a insistat asupra necesității unei întâlniri directe între liderii ucrainean și rus pentru a debloca cele mai spinoase puncte ale unui plan de pace.
Miza pe influencerul american
Într-un interviu acordat la Kiev, Sibiha a fost categoric: „Doar Trump poate opri războiul.” Această afirmație vine într-un moment în care Ucraina, deși a avansat cu un plan de pace în 20 de puncte, se confruntă cu „câteva” aspecte rămase nerezolvate, considerate mult prea sensibile și dificile pentru a fi tratate la nivel tehnic. Acestea, susține ministrul, necesită intervenția directă a liderilor celor două națiuni beligerante. Impulsul pentru o rezolvare rapidă este dictat și de calendarul politic american, cu alegerile de la mijloc de mandat pentru Congresul american programate în noiembrie, eveniment care ar putea schimba dinamica sprijinului extern.
Obstacolele de nerezolvat: Teritorii și centrala Zaporijia
Diferențele dintre Kiev și Moscova rămân colosale, în special pe chestiuni teritoriale. Rusia continuă să ceară cedarea integrală a regiunii estice Donețk, o zonă pe care nu a reușit să o ocupe complet în anii de conflict, o pretenție categoric respinsă de Ucraina. De asemenea, controlul asupra centralei nucleare de la Zaporijia, cea mai mare din Europa și aflată sub ocupație rusă, este un punct cheie de dispută. Chiar dacă o a doua rundă de discuții de pace trilaterale de la Abu Dhabi nu a adus progrese semnificative, un recent schimb de 314 prizonieri de război – primul de la octombrie – a oferit o rază mică de speranță. Președintele Zelenski a confirmat recent propunerea SUA pentru o nouă rundă de discuții la Miami, peste o săptămână, semnalând dorința Kievului de a menține „impulsul”.
Garanții de securitate, fără trupe pe teren
Ucraina își propune să obțină garanții de securitate solide din partea Occidentului, cu precădere din partea Statelor Unite, pentru a descuraja orice viitoare agresiune rusă odată ce un armistițiu va fi semnat. Sibiha a subliniat că SUA au confirmat deja disponibilitatea de a ratifica aceste garanții în Congres, oferind astfel o formă de protecție vitală, dar fără a implica prezența trupelor americane pe teritoriul ucrainean. „Personal, nu cred, în acest moment, în nicio infrastructură sau arhitectură de securitate fără americani,” a afirmat ministrul. S-a discutat despre un mecanism de monitorizare și verificare a armistițiului, condus de SUA, care ar implica drone, senzori și sateliți. În plus, Ucraina ar dori un mecanism similar Articolului 5 al tratatului NATO, prin care un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, oferind un nivel suplimentar de descurajare. Alte țări, pe lângă Marea Britanie și Franța, și-au manifestat deja disponibilitatea de a trimite trupe ca forță de descurajare, deși nu au fost identificate. Aderarea la Uniunea Europeană, obiectiv stabilit de Zelenski pentru 2027, este, de asemenea, văzută ca o garanție suplimentară de securitate.
Frica acordurilor secrete și apărarea suveranității
Președintele Zelenski și-a exprimat îngrijorarea cu privire la discuțiile bilaterale dintre Rusia și SUA, temându-se că acestea ar putea include propuneri care să afecteze suveranitatea sau securitatea Ucrainei, fără implicarea Kievului. Sibiha a reiterat poziția fermă a Ucrainei: orice decizie a unei țări de a recunoaște suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau a Donbasului, ca parte a unui acord de pace, va fi considerată „nulă din punct de vedere juridic”. „Nu vom recunoaște niciodată acest lucru. Și va fi o încălcare a dreptului internațional,” a subliniat el, adăugând că nu este vorba doar despre Ucraina, ci despre principii fundamentale. O astfel de decizie ar fi inacceptabilă pentru Kiev, indiferent de presiunile diplomatice.
Pe măsură ce conflictul continuă să macine resurse și vieți, apelul Ucrainei către fostul lider de la Casa Albă marchează o nouă etapă în căutarea disperată a unei soluții. Rămâne de văzut dacă Donald Trump, cunoscut pentru abordările sale nonconformiste în diplomație, va prelua acest rol de mediator și dacă va reuși să aducă la masa negocierilor o pace durabilă.
Actualitate
Cazul Liam Conejo Ramos: Portretul vârstei inocente în colimatorul deportării
O fotografie emoționantă cu un băiețel de cinci ani, purtând o căciulă cu urechi de iepuraș în mijlocul zăpezii din Minneapolis, a făcut înconjurul lumii. Acum, povestea lui Liam Conejo Ramos a căpătat o turnură dramatică, avocații administrației americane încercând să obțină un ordin de deportare pentru micuț. Cazul ilustrează intensificarea campaniei guvernamentale împotriva imigrației, transformând imaginea inocentă a copilului într-un simbol al unei bătălii juridice complexe și controversate.
Calvarul unui copil de cinci ani: De la zăpadă la centrul de detenție
Liam Conejo Ramos, un copil de origine ecuadoriană, a trăit un calvar recent, fiind reținut în luna ianuarie a acestui an de autoritățile federale, alături de tatăl său. A fost transferat ulterior într-un centru de detenție pentru familii din Texas, cunoscut pentru condițiile sale controversate. Imaginea sa, capturată cu doar câteva zile înainte de arestare, în care se juca vesel în zăpadă, a devenit virală, stârnind un val de simpatie și îngrijorare la nivel mondial. Din fericire, la începutul acestei săptămâni, micuțul Liam s-a putut întoarce acasă, în Minnesota, alături de tatăl său, Adrian Conejo Arias, după ce ambii au fost eliberați din detenție pe 31 ianuarie. Ei intraseră legal în Statele Unite ca solicitanți de azil.
Bătălia legala: „Proceduri obișnuite” sau „acțiune represivă”?
Departamentul american pentru Securitate Internă (DHS) a confirmat recent că solicită un ordin de deportare pentru Liam și tatăl său. Instituția neagă însă că ar fi vorba despre o încercare de accelerare a îndepărtării lor din SUA. Tricia McLaughlin, secretar adjunct al DHS, a declarat că „acestea sunt proceduri obișnuite de îndepărtare. Nu este vorba despre deportare accelerată. Este o procedură standard și nu există nimic represiv în aplicarea legilor privind imigrația.”
Cu toate acestea, avocata familiei, Danielle Molliver, a catalogat demersul guvernului drept unul „extraordinar” și posibil „represiv”. Mai mult, guvernul încearcă acum să le închidă cererile de azil, complicând și mai mult situația.
Unda de revoltă Politică: „Încearcă dă-l ia din nou”
Cazul Liam a generat un val de indignare în rândul congresmenilor democrați, printre care Ilhan Omar și Joaquin Castro, care au intervenit public în sprijinul familiei. Joaquin Castro, care i-a însoțit personal pe Liam și pe tatăl său la întoarcerea în Minnesota, a publicat un mesaj vehement pe platforma X.
„Liam Ramos, 5 ani, a petrecut zece zile într-o închisoare improvizată din Texas. S-a îmbolnăvit, i-a fost dor de mama lui și de școală și se temea de gardieni. Milioane de oameni s-au rugat și au vorbit pentru el”, a scris Castro. „Dar acum administrația [americană] încearcă să-l ia din nou. Încalcă precedentele legale pentru a-i frânge spiritul acestui copil și al tuturor americanilor care se roagă pentru el.”
Avocații familiei Ramos au refuzat să ofere detalii despre caz, însă au transmis că „își vor susține cazul în fața instanței de imigrare, vor contesta orice decizie eronată și se vor asigura că legea imigrației funcționează în favoarea clienților noștri.”
Un trend ingrijorător: Detenția minorilor sub lupa criticii
Cazul lui Liam este, din păcate, doar un nou exemplu al intensificării politicii de detenție a minorilor. Analize recente, bazate pe date obținute de la Deportation Data Project, arată că forțele de imigrație au reținut aproximativ 3.800 de minori în centrele de detenție pentru familii de imigranți între ianuarie și octombrie 2025. Această cifră include copii de vârste fragede, chiar și de un an sau doi. Mai mult, peste 2.600 dintre acești copii au fost reținuți în interiorul teritoriului SUA, și nu doar la frontieră, indicând o extindere a operațiunilor de reținere. Situația lui Liam Conejo Ramos reaprinde dezbaterea despre etica și legalitatea politicilor de imigrație care vizează familiile și copiii.
Actualitate
Trump relansează doctrina „America First” în exporturile militare: O nouă ordine pentru vânzările de arme
Președintele Donald Trump a semnat un nou ordin executiv care redefinește fundamental modul în care Statele Unite abordează vânzările de armament către națiunile străine. Noua directivă solicită o considerare mult mai atentă a intereselor de producție națională, introduce o listă de platforme militare prioritare pentru promovare pe piața externă și acordă o prioritate sporită țărilor care investesc mai mult în propriile cheltuieli de apărare.
„America First” în strategia de apărare
„Pentru a menține dominația noastră militară și superioritatea tehnologică, a venit timpul să stabilim, să implementăm și să executăm o Strategie de Transfer de Arme ‘America First’”, se arată în ordinul executiv al președintelui Trump. Această primă strategie de acest gen va asigura că viitoarele vânzări de arme prioritizează interesele americane, utilizând achizițiile și capitalul străin pentru a construi producția și capacitatea internă americană.
Unul dintre obiectivele cheie este consolidarea bazei industriale de apărare a Statelor Unite. Ordinul subliniază că „Statele Unite vor folosi vânzările și transferurile de arme pentru a consolida activitățile de achiziție și susținere ale Pentagonului, inclusiv prin construirea rezilienței critice a lanțului de aprovizionare și evitarea adăugării la restanțele privind componentele prioritare și produsele finale care afectează pregătirea Statelor Unite sau a aliaților și partenerilor.”
Trei piloni pentru o nouă politică
Noua politică se structurează pe trei piloni principali, concepuți pentru a eficientiza și alinia procesele:
- Direcție clară: Crearea unor linii directoare clare de direcționare și implementare pentru toți actorii implicați în transferurile de armament.
- Strategie coerentă: Stabilirea unei strategii unice care să ofere orientare și îndrumare pentru implementarea transferurilor de armament.
- Simplificarea proceselor: Eficientizarea proceselor la nivelul tuturor departamentelor și agențiilor guvernamentale.
Catalogul armelor prioritare și termene stricte
Pentru a pune în aplicare aceste principii, Secretarul Apărării, Pete Hegseth, și Secretarul de Stat, Marco Rubio, au primit un termen de 90 de zile pentru a elabora „criterii clare” pentru determinarea armelor și capabilităților care necesită o monitorizare consolidată a utilizării finale.
În plus, în termen de 120 de zile de la emiterea ordinului, cei doi șefi de departament, împreună cu Secretarul Comerțului, sunt însărcinați cu elaborarea unui „catalog de vânzări de platforme prioritare” pe care Statele Unite le vor încuraja pe aliați și parteneri să le achiziționeze. De asemenea, va fi înființat un „Grup de Lucru pentru Promovarea Vânzărilor Militare Americane” pentru a elabora un plan de implementare detaliat.
Recompense pentru aliații responsabili
„Această strategie va avansa o întreprindere industrială de securitate națională superioară tehnologic, pregătită și rezilientă”, se arată în ordinul executiv. „Va consolida baza industrială de apărare a Statelor Unite pentru a se asigura că are capacitatea de a sprijini armata noastră și aliații și partenerii noștri, mai ales pe măsură ce creștem împărțirea poverii.”
Trump subliniază că țările care investesc mai mult în propria lor autoapărare și capabilități și care joacă un „rol critic sau au o geografie strategică” în planurile Statelor Unite vor beneficia de prioritate în acordurile de vânzare de arme. Această abordare vizează recompensarea aliaților fideli și încurajarea unei mai mari responsabilități în materie de apărare la nivel global.
-
Featuredacum 3 zile„Justițiarul” anticorupție, prins cu mâța în sac: „Stegarul din Ciorani”, demascat ca hoț de curent electric
-
Exclusivacum 4 zilePrahova: Tărâmul unde morții „donează” proprietăți, iar „justiția” dansează cu mafia – O orchestră a impunității, dirijată din umbră!
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi civil în mafia imobiliară din Prahova: Lupu îl dă în judecată pe „Il Capo” Nichita, în timp ce justiția… își caută ochelarii de râs!
-
Exclusivacum 2 zilePrecedent jurisprudențial la Pitești: Curtea de Apel suspendă o destituire disciplinară pe motive de nelegalitate procedurală
-
Featuredacum 2 zilePolițiștii, sub asediul birocrației: Direcția Medicală MAI respinge concediile medicale transmise prin corespondență
-
Exclusivacum 3 zileBătălie fără precedent: Sindicatul Diamantul, in justiție impotriva criteriilor secrete din MAI care reduc majorările „Bayraktar”
-
Exclusivacum 4 zileSindicatul „Diamantul” critică decizia Tribunalului Iași în cazul destituirii liderului sindical Vitalie Josanu: Dosar suspendat pe excepție de neconstituționalitate, fără analizarea cererii de suspendare
-
Exclusivacum 3 zileMinciuna s-a inecat în Sebeș: Poliția Caraș-Severin deconspiră o tentativă de mușamalizare a unui accident cu alcool la volan



