Actualitate
Marea epurare din micul ALDE

Partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu nu și-a mai găsit energia necesară, pentru a încerca să-i convingă pe puținii parlamentari care i-au mai rămas să semneze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă. Așa că tot ce s-a mai întâmplat ieri s-a redus la o epurare masivă.
Personalități importante ALDE au fost date afară din partid. În fruntea acestora, Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului de Informații Externe sub regimul Emil Constantinescu, unul dintre cei mai fideli și mai constanți parteneri politici ai lui Călin Popescu Tăriceanu. Ce efecte are această epurare asupra bătăliei pe care o duce Ludovic Orban în sensul obținerii a 233 de semnături pe moțiunea de cenzură aflată încă și astăzi în forma unei simple ciorne?
Ceea ce a preconizat Călin Popescu Tăriceanu și urma să se întâmple ieri în cursul ședinței Biroului Politic Executiv era ca, printre deciziile luate, să figureze și aceea ca toți parlamentarii ALDE să aibă obligația, sub sancțiunea excomunicării, de a semna moțiunea de cenzură alături de celelalte partide politice din opoziție. Conform tuturor calculelor de la sfârșitul săptămânii trecute, fără parlamentarii ALDE Ludovic Orban nu putea atinge numărul magic 233. Adică majoritatea absolută necesară pentru schimbarea balanței politice și instalarea la Palatul Victoria a unui nou Guvern. Condus de liderul PNL. De ce acest proiect nu a fost realizat?
După toate aparențele, dar și după toate informațiile certe, Călin Popescu Tăriceanu nu mai dispune pur și simplu de o armată de senatori și deputați pe care să o poată muta, cel puțin în scopul dărâmării Guvernului Dăncilă, în tabăra opoziției. Rând pe rând, parlamentarii s-au desolidarizat de Tăriceanu, transferându-se fie direct în tabăra PSD, fie indirect prin refuzuri explicite sau tacite de a urma linia trasată de conducerea ALDE. Ultima situație deosebit de relevantă de acest fel a generat-o parlamentarul Daniel Zamfir, care a anunțat că se afiliază grupului parlamentar PSD, întrucât altfel nu-și mai poate promova importantele proiecte legislative pe care le-a elaborat.
În fapt, de câteva zile, ALDE nu mai are grupuri parlamentare nici în Senat și nici în Camera Deputaților. Pentru că nu mai dispune de numărul suficent de mare de membri. În plus, fiind excomunicat de ALDE european, ALDE România nu mai poate funcționa sub acest brand și nu va mai putea participa nici la alegeri, cu excepția celei prezidențiale, sub această denumire. Dacă nu se precipită pentru a se reboteza, ALDE nu va mai exista ca partid, iar ceea ce mai rămâne din el, grupat în jurul lui Călin Popescu Tăriceanu, nu mai are altă șansă decât să se verse în Pro România. Este fix obiectivul pe care l-a urmărit Victor Ponta atunci când l-a împins în prăpastie pe Călin Popescu Tăriceanu.
Așadar ALDE nu mai contează prea mult în marea strategie nici pentru PSD, care a luat parlamentari la bucată, parlamentari care pleacă cu organizații cu tot, și nici pentru PNL, unde nu mai poate veni cu valoarea adăugată necesară. În aceste condiții, împins la înaintare de Daniel Chițoiu, Călin Popescu Tăriceanu a făcut ieri tot ce mai putea să facă. A trecut la epurări masive. Au fost epurați, în frunte cu Cătălin Harnagea, toți membrii ALDE care nu au făcut încă dovada că au demisionat din funcțiile din administrația publică centrală sau locală obținute în urma alianței cu PSD. Și a fost declanșat astfel un proces de vânătoare de vrăjitoare condus de Daniel Chițoiu, o reluare la indigo a ceea ce s-a întâmplat în PNL cu scurt timp înainte ca domnul Crin Antonescu, care urmase legat la ochi politica trasată de Chițoiu, să sucombe ca om politic. Îmi amintesc perfect despre această strategie aplicată de Chițoiu, această piaza rea liberală, prin care circa o treime dintre organizațiile locale rămăseseră fără conducători democratic aleși, aceștia fiind dați afară din partid și în locul lor fiind instalate fără alegeri, de la centru, marionete ale lui Daniel Chițoiu, Crin Antonescu fiind convins că sunt proprile sale marionete. După care s-a întrebat oare de ce l-au trădat tovarășii săi din partid. Acum, la o scală mai mică, în ALDE se produce exact același fenomen, numitorul comun fiind piaza rea.
În felul acesta, într-un timp record, ALDE devine un partid total irelevant atât pentru tabăra puterii, cât și pentru tabăra opoziției. În schimb importanța Pro România crește exponențial. Însă în disputa dintre PSD și celelalte partide, balanța puterii atârnă din nou mai greu în sensul supraviețuirii Guvernului Dăncilă, atâta cât va mai supraviețui.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”