Actualitate
JUSTITIA IN MANA SERVICIILOR

Interviu cutremurator pentru Klaus Iohannis si SRI.
(Preluare Lumea Justitiei):
Dana Girbovan: „Ce a facut Iohannis este o procedura nereglementata constitutional… O Romanie normala inseamna sa fie si transparenta…. Protocoalele, lipsa unei autoritati de interceptare sub control civil au afectat justitia… Oamenii nu inteleg consecintele unei interceptari in masa… Toti ministrii au esuat in rezolvarea problemei arhivei SIPA”.
Acum o sa inteleaga toata lumea de ce presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis a refuzat-o pe judecatoarea Dana Girbovan (foto) in fruntea Ministerului Justitiei, si care sunt concret „valorile democatice” pe care nu le impartaseste cu aceasta, astfel cum insusi a declarat. Totul pare sa se rezume la serviciile de informatii, la lupta pe care Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) condusa de judecatoarea Dana Girbovan a dus-o in ultimii ani impotriva serviciilor de informatii, mai cu seama SRI, a imixtiunii pe care acest serviciu de informatii a facut-o grosolan in actul de justitie, dar si a stradaniei de a scoate Justitia din „campul tactic” in care a fost introdusa cu ajutorul unor protocoale de colaborare semnate de trio-ul George Maior – Laura Kovesi – Florian Coldea si declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala.
Intr-un interviu exploziv acordat jurnalistului Marius Tuca in cadrul emisiunii „Marius Tuca Show”, difuzata de Mediafax.ro, judecatoarea Dana Girbovan afirma ca presedintele Klaus Iohannis a urmat o procedura nereglementata constitutional atunci cand a decis sa o respinga la sefia Ministerului Justitiei, alegand sa faca „o cumulare a doua proceduri”, respectiv ca „a trimis propunerile in Parlament, dar le-a si refuzat pe motiv de oportunitate”.
Trecand peste fierea varsata de criticii fideli ai demersurilor UNJR si ale Danei Girbovan, precum si peste fake-news-urile aparute in perioada in care era propusa pentru functia de ministru al Justitiei, judecatoarea Dana Girbovan se declara siderata de faptul ca nicio autoritate romana nu a fost in stare sa arate institutiilor europene care este de fapt situatia in tara noastra, care sunt institutiile din justitie care functioneaza si care sunt cele care au ajuns sa fie sugrumate de serviciile de informatii, ori mai rau, care sunt efectele imixtionarii in actul de justitie ale unor institutii precum SRI.
In acest sens, Dana Girbovan aminteste episodul din 2016 cand i-a solicitat presedintelui Iohannis si CSAT-ului sa hotararile care vizau justitia dar si transparentizarea procedurii prin care au fost verificati magistratii, astfel incat sa se ajunga la concluzia ca nu exista printre ei acoperiti, informatori sau colaboratori: „Replica presedintelui a fost atunci ca ‘probabil liderii asociatiilor sunt in campaniei electorala'”.
Acest lucru, dar probabil si faptul ca de-a lungul timpului, la fel ca si in interviul acordat joi, 12 septembrie 2019, jurnalistului Marius Tuca la Mediafax.ro, Dana Girbovan a semnalat maniera ilegala in care SRI a pus ani de zile in executare mandatele de interceptare, tot Serviciul facand si transcriptul si obtinand astfel acces la informatii care nu ii erau destinate, precum si critica permanenta la adresa caracterului ilegal al protocoalelor de colaborare au facut ca Iohannis sa ajunga la concluzia ca nu impartaseste acelasi valori democratice cu presedinta UNJR.
In cadrul interviului acordat de Dana Girbovan nu sunt trecute cu vederea nici episodul cu judecatoarea Andrea Chis din CSM, nici modul in care functioneaza Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie, dar nici activitatea DNA.
Publicam in continuare principalele declaratii facute de judecatoarea Dana Girbovan in cadrul interviului acordat jurnalistului Marius Tuca la emisiunea „Marius Tuca Show” transmisa de Mediafax:
-De ce a fost refuzata Dana Girbovan de Klaus Iohannis:
„In afara de ce a comunicat domnul presedinte in comunicatul de presa, nu a existat o alta motivare a respingerii mele, desi acest lucru este obligatoriu, de a se da un act scris in care sa fie explicate motivele pentru care propunerea nu corespunde. Cata vreme presedintele si-a asumat respingerea individuala a fiecarui membru, astept motivele pentru care nu corespund. A exprimat intr-un mod foarte transant ca valorile constitutionale, democratice pe care le impartasesc ar fi contrare celor impartasite de presedinte si de o parte din cetatenii Romaniei.
(…) In esenta, ce a facut presedintele Iohannis a fost o cumulare a doua proceduri, pentru ca a trimis propunerile in Parlament, dar le-a si refuzat pe motiv de oportunitate. Este o procedura nereglementata constitutional„.
„A fost datoria mea ca judecator si ca cetatean sa explic si sa spun de ce este periculos sa folosesti populismul”(…).
„Acest lucru ar trebui sa il spuna presedintele. Eu mi-am expus public un program de 12 puncte. In timp am avut pozitii care nu au fost agreate de presedinte, mai ales in calitatea domniei sale de presedinte al CSAT. In 2016, cred, ceream cu insistenta presedintelui si CSAT toate hotararile care vizau justitia si care era procedura prin care CSAT a verificat judecatorii si procurorii din acesta tara, astfel incat sa ajunga la concluzia ca nu exista printre ei acoperiti, informatori sau colaboratori. Replica presedintelui a fost atunci ca ‘probabil liderii asociatiilor sunt in campaniei electorala”.
-Atacurile politicienilor la adresa Danei Girbovan dupa propunerea la MJ:
„Dezamagitor din punct de vedere… nici macar al coerentei lor”.
-V-ati gandit sa candidati la o functie in stat dupa acest refuz?
„Am vazut ca au aparut in presa astfel de presupuneri. Unele m-au uimit… Domnul Traian Basescu cred ca a facut aceast speculatie. Nu am avut nicio discutie de a intra in politica. Propunerea facuta de doamna premier a vizat exclusiv portofoliul Justitiei. (…)
Erau foarte multe motivele pentru care nu trebuia sa accept aceasta propunere pentru Ministerul Justitiei. Este un act electoral, trei alegeri, o perioada politica foarte complicata, imi va fi afectata credibilitatea, mi s-a spus, dar sa refuz acum, in momentul in care puteam sa fac ceva pentru actul de justitie, ma decredibilizam”.
-Numirea Danei Girbovan, o hartie de turnesol. Surprinsa de reactiile din spatiul public:
„Atacurile vin din partea celor care au contestat actiunile asociatiei UNJR, dar nu am vazut critici punctuale referitoale la actiuni. Una din cele mai acerbe critici este ca as avea o pozitie anti-europeana. Faptul ca am criticat rapoartele CE sau GRECO este explicabil foarte simplu, pentru ca ele contineau informatii eronate, care au plecat tot din Romania si care erau baza acestor rapoarte si recomandari. Suntem intr-un cerc vicios.
Un prieten adevarat este cel care iti spune cand gresesti. La fel este si in cazul Romaniei. Faptul ca noi spunem ca da, sunt foarte bune recomandarile si le aplicam imediat, nu este o solutie. Noi am aratat punctual, argumentat, de ce unele recomandari nu sunt corecte. Asta inseamna sa avem un dialog constructiv. Eu sunt formata ca judecator. E ca si cand ai da o hotarare intr-un dosar pentru ca partea care iti pretinde ceva are credibilitate”.
-Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie
„Ceea ce GRECO spune ca este o anomalie, referitor la SIIJ, este prevazut intr-un document al Consiliul Judecatorilor Europeni.
As avea curiozitatea de a vedea care au fost pozitiile autoritatilor romane fata de aceste rapoarte. S-ar putea problema sa fie din partea Romaniei care nu poate sa prezinte si sa explice argumentat aceste rapoarte.
Pe procedura ad-hoc de la GRECO, daca Guvernul roman avea observatii, trebui sa le trimita in termen de o luna. Romania nu a trimis observatiile, pentru a fi atasate Raportului GRECO. La fel, Comisia Europeana, inainte de a publica Raportul, trimite un draft Guvernului.
In aceasta Sectie de investigare a infractiunilor din justitie stim cine lucreaza. Nu exista nicio implicare a politicului, ii vedem la interviul din fata comisiei formate din judecatori si procurori. Foarte greu de inteles si de-a dreptul revoltator este de ce se ignora toate problemele care au existat in Serviciul de anchetare a magistratilor din DNA, in ceea ce priveste dosarele cu magistrati. Au fost judecatori anchetati pentru solutiile pronuntare, ceea ce era un caz clar de incompatibilitate.
Avem acum un serviciu mult mai transparent, unde se prezinta anual un raport, au mandate clare, au experienta”…
-Acuzatiile aduse de judecatoarea Andrea Chis:
„Am cerut fata de gravitatea acestei acuzatii sa prezinte care este ziarul si care este jurnalistul. Dansa a revenit spunand ca este vorba de site-ul comisarul.ro. Or, este inaccetabil, este un site de fake-news, iar tu ca judecator sa spui ca un astfel de site este o sursa credibila. Voi sesiza Sectia pentru judecatori cu privire la acest lucru. Voi face o cerere de aparare a independentei si reputatiei profesionale.
Categoric nu m-am intalnit cu Iordache. Nimeni nu m-a sunat sa ma intrebe daca este adevarat sau nu dupa publicarea articolului, in schimb, dupa sedinta CSM au aparut titluri si am fost sunata si intrebata daca am fost in casa unui om politic”.
-Arhiva SIPA:
„Aceasta Arhiva care a generat multe suspiciuni de santaj la judecatori a creat multe discutii. Ministrul Toader a dat o hotarare prin care a spus ca urma sa fie reinventariata Arhiva SIPA, urmand ca semestrial sa fie facute raporarte. Au trecut 2 ani, ar fi trebui sa fie 4 rapoarte pana acum, dar noi nu avem nicio informatie. Este o pata neagra la adresa Justitiei. Este adevarat sau nu ca Arhiva SIPA a fost un instrument de santaj al judecatorilor si procurorilor? Toti ministrii au esuat in rezolvarea problemei arhivei SIPA!”
-Protocoalele SRI-PICCJ-ICCJ
„Nu au fost desecretizate actele de denuntare a acestor protocoale ilegale. Inclusiv SIE a avut protocol incheiat cu PICCJ.”
-Centrul National de Interceptare al SRI
„Nu exista o lege de infiintare a Centrului National de Interceptare. Este o institutie infiintata pe un act CSAT, iar prin OUG 6 a fost scoasa la suprafata. Protocoalele, lipsa unei autoritati de interceptare sub control civil, au afectat justitia”.
„Nu stiu daca exista in continuare protocoale in vigoare, pentru ca nu au fost inca desecretizate. SRI, SIE, CSAT sa spuna. Instantele au inceput sa ceara in baza Deciziei CCR daca probele au fost obtinute cu sprijinul SRI, si procedeaza la eliminarea acestora din dosare.
Exista un raport al Inspectiei facut pe baza acestor protocoale care are, daca nu ma insel, 19 anexe secrete, asta apropo de cat de departe suntem inca de normalitate. Si eu vreau o Romanie normala, si o Romanie normala inseamna sa fie si transparenta.”
-Procurorii trebuie sa fie magistrati?
„Ar fi mai bine sa existe doua Consilii superioare diferite pentru a nu mai exista confuziune intre rolurile celor doua. S-a facut aceasta separare a carierelorf prin modificarile la Legile Justitiei si a fost un lucru cerut de catre asociatiile profesionale si de magistrati”.
-Propunerea UNJR ca racoloarea sau tentativa de racolare a magistratilor de catre serviciile de informatii sa fie pedepsita intre 5 si 10 ani inchisoare.
„Aceasta prevedere este lege, este in vigoare, a fost adoptata de Parlament in procedeul de adoptare a Legilor Justitiei. UNJR a venit cu acest amendament, de a se pedepsi aceasta racolare. Exista obligatia fiecarui judecator si procuror ca nu sunt colaboratori si ofiteri acoperiti. CSAT are obligatia de a-i verifica, iar rezultatul verificarilor paote fi atacat in instanta”.
-Cazul Tiberiu Nitu:
„Mi se pare nedrept sa vorbim de un astfel de caz. Tiberiu Nitu a fost un caz concret care arata vulnerbabilitatea unui magistrat. Acest caz care nu apare in rapoartele europene”.
Oamenii nu inteleg consecintele unei interceptari in masa. Faptul ca SRI punea in executare mandatele de executare si facea si transcriptul dadea posibilitatea sa culeaga informatii. Asa s-a oferit accesul SRI la o masa de informatii la care in mod normal nu aveau acces”.
-Va accepta o noua propunere in functia de ministru al Justitiei?
„Voi decide in functie de circumstante”.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 22 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”