Actualitate
Greu de crezut ca Victor Ponta si Dan Nica nu au stiu ceva din intelegerile celor doi inculpati si daca au stiu oare nu au tainuit o infractiune?

Intelegem ca fostul deputat Valeriu Zgonea, cel cu serviciul in suflet, a fost trimis in judecata de catre Serviciul Teritorial Ploiești prin care fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea este acuzat de procurorii anticoruptie de infracțiunea de trafic de influență, pentru un prejudiciu estimat la peste 60.000 lei.
Din comunicatul DNA, http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8612, rezulta ca:
“În perioada cu iulie 2012 – aprilie 2013, când îndeplinea funcția de președinte al Camerei Deputaților și totodată vicepreședinte al unei formațiuni politice, inculpatul Zgonea Valeriu – Ștefan a acceptat promisiunea făcută de inculpatul Dobrică Dumitru, consilier județean, privind primirea de foloase necuvenite pentru sine, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor funcționari publici și a promis că-i va determina să numească într-o importantă funcție publică o rudă a lui Dobrică Dumitru(…)La data de 22 aprilie 2013, ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu – Ștefan, persoana respectivă a fost numită în funcția de președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, deși nu avea pregătire de specialitate în domeniu. Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu -Ștefan, persoana respectivă și-a păstrat funcția la nivelul administrației publice centrale, fiind numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcția de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale. ”
Dar ce constatam ca traficul de influenta al inculpatului Zgonea a fost materializat intrucat “persoana respectiva”, adica Ionela Viorela DOBRICĂ, actual deputat PSD – file:///C:/Users/user/Downloads/Dobrica%20Ionela%20Viorela.html, a fost numita in mai multe functii publice de conducere/demnitate publica de catre persoane cu rang inalt in statul roman.
Ca atare se pune o intrebare, oare procurorii DNA nu au cercetat si cine sunt persoanele la care, in mod sigur, dl. Zgonea a apelat pentru materializarea traficului de influenta astfel incat d-na Dobrica sa fie numita in functiile nominalizate de magistratii DNA? Dar persoana beneficiara a acestor functii de demnitate publica nu credeti ca ar fi tebui sa fie intrebata daca stia de aranjamentle tatalui/rudei sale cu dl. Zgonea, cu atat mai mult cu cat s-a bucurat din 2013 de foloase necuvenite prin numirea in functiile specificate in cauza penala, intrucat nu cred ca a considerat ca i se cuveneau aceste demnitati pentru “merite deosebite politice in structura de tineret a PSD – Buzau”, iar tainuirea cunoasterii intelegerii dintre cei doi inculpati poate reprezenta premisele unei infractiuni, dar evident ca tainuirea savarsita de un membru de familie in codul penal romanesc nu se pedepseste. Oare ce moralitate poate avea o astfel de persoana si cum poate continua in functii de demnitate publica o cariera de invidiat!
Dar sa ne intoarcem la celelalte persoane care au contribuit, evident dezinteresat, in ascensiunea profesionala a doamnei Dobrica, datorita traficului de influenta al lui Zgonea stabilit prin rechizitoriu de procurorii anticoruptie si anume la cei care ar fi putut sa o numeasca in functiile anterior precizate prin comunicatul DNA, intruct Zgonea nu avea aceasta putere formala-decizionala de a propune si nominaliza in functii publice guvernamentale ideoarece exista separatia puterilor in stat consfintita prin Constitutia Romaniei.
Deci cine credeti ca ar fi putut fi, desigur raspunsul se afla in sptiul public si usoar de identificat, oare procurorii DNA au facut acest lucru, intrucat nu exista nicio mentiune publica si la implicarea altor persoane in dosarul penal trimis in judecata. Poate vom afla cand incep dezbaterile publice in cauza respectiva sau Zgonea va spune si cu cine a traficat influenta sa in guvernul Romaniei pentru numirea persoanei beneficiare de foloase necuvenite adica functiile de presedinte al Centrului National de Management pentru Societatea Informationala (aprilie 2013 – ianuarie 2014), structura din în subordinea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale/Ministerului Societății Informaționale, respectiv subsecretar de stat in Ministerul Comunicatiilor si pentru Societatea Informationala (ianuarie 2014 – decembrie 2015).
Verificand cine a fost ministu al Societatii Informationale in anul 2013, avem o surpriza, oare?, constatam ca ministru nu era nimeni altul decat Dan NICA, implicat in unele dosare Microsoft…(conform informatiilor publice ale DNA si presa), fata de care Zgonea a avut desigur influenta intrucat doamna Dobrica a fost numita presedinte al Centrului National de Management pentru Societatea Informationala – CNMSI, dupa cum singura a scris in CV sau postat pe site-ul Camerei Deputatilor. Interesant este faptul ca nu am putut gasi public, sau in Monitorul Oficial, dispozitia/ordinul de ministru prin care Ionela Dobrica a fost numita in functia publica anterior mentionata, dupa cum se specifica prin Hotărârea nr. 1439/2009 privind înființarea Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională și a Centrului Național România Digitală, respectiv art.7 (1) “Activitatea curentă a CNMSI este asigurată de un președinte ajutat de un vicepreședinte, numiți prin ordin al ministrului comunicațiilor și societății informaționale” .
Ulterior, evident ca la propunerea lui DAN NICA, in calitate de ministru societatii informationale, si a lui Zgonea, prin trafic de influenta, a fost eliberata in ianuarie 2014 din functia detinuta la CNMSI si numita subsecretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informationala prin Decizia nr. 16/2014 pentru numirea doamnei Ionela Viorela Dobrică în funcția de subsecretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informațională, semnata de catre nimeni altul decat de primul-ministru VICTOR-VIOREL PONTA ( “Articol Unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Ionela Viorela Dobrică se numește în funcția de subsecretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informațională.”) . Oare de ce a facut PONTA aceasta numire in functia de subsecretar de stat la MSI a dna. Ionela Viorela Dobrica, nici dansul si nici DAN NICA nu cunoasteau nimic despre interesele lui Zgonea si a celuilalt inculpat Dumitru Dobrica, numirea a fost o simpla coincidenta pliata pe discutiile si traficul de influenta a lui Zgonea si cetateanul Dobrica? (prin Decizia nr. 381/2015 privind eliberarea doamnei Ionela Viorela Dobrică din funcția de subsecretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, semnata de primul ministru Dacian Julien Ciolos, a fost eliberata din functia detinuta. Dar cum de a mentinut-o in functie timp de un an guvernul de tehnocrati pe dna. Dobrica, reprezentanta a PSD, cred ca este o alta intrebare cu referire stia si dl. Ciolos de influenta lui Zgonea, da sau nu?)
Greu de crezut ca Victor Ponta si Dan Nica nu au stiu ceva din intelegerile celor doi inculpati si daca au stiu oare nu au tainuit o infractiune etc….. Cum isi fac meseria de anchetatori si aparatori ai intereselor statului magistratii DNA in aceasta speta daca au trimis in instanta un rechizitoriu cu doar doua personaje inculpate iar cei care au materializat numirea in functiile de demnitate publica sunt bine mersi!
Serviciile de informatii nu au mai colaborat in echipe mixte in perioaada 2013 -2016 cu magistratii din campul tactic al lui Dumbrava, sa nu fi avut date/informatii cu privire la activitatile actualmente incriminate ca fiind penale ale lui Zgonea, Dobrica si a sprijinitorilor Victor Ponta si Dan Nica (poate ca mai sunt si altii implicati in lantul de influenta) in materializarea consolidarii carierei profesionale ale beneficiarului de foloase necuvenite prin nnumirea in functiile de demnitate publica? (S. Marius).
Actualitate
Acord istoric între Uniunea Europeană și Regatul Unit pentru apărare și securitate post-Brexit

O nouă etapă în colaborarea de securitate
După ani de tensiuni politice generate de Brexit, Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit asupra unui acord de cooperare în domeniul apărării și securității, ca parte a unui pachet economic mai amplu. Anunțul a fost făcut în cadrul unui summit desfășurat la Londra, unde Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că parteneriatul vizează consolidarea colaborării într-o serie de domenii, inclusiv industrie, mobilitate militară, menținerea păcii, gestionarea crizelor și contracararea amenințărilor hibride.
Primul pas spre integrare în programele europene de apărare
Von der Leyen a subliniat că acest acord reprezintă un „prim pas” către implicarea Regatului Unit în programele și inițiativele de apărare ale UE, dar a menționat că va fi nevoie de negocieri suplimentare pentru ca industria britanică să poată concura pentru achiziții comune, în cadrul proiectului SAFE, care are o valoare de 150 miliarde de euro (aproximativ 169 miliarde de dolari).
Un document comun, semnat tot astăzi între UE și Regatul Unit, menționează că cele două părți “trebuie să exploreze rapid posibilitățile de cooperare sporită, benefică reciproc, create de instrumentul SAFE, odată ce acesta va fi adoptat, în conformitate cu cadrul legal propriu fiecărei părți”.
Initiativa EU ReArm și potențialul pentru companii britanice
Acordul se înscrie în cadrul inițiativei ReArm a UE, estimată la până la 800 de miliarde de euro, destinată creșterii cheltuielilor militare și capacităților industriale din tot continentul. SAFE permite statelor membre să acceseze credite pentru investiții în echipamente militare majore, sporind interoperabilitatea și acoperirea lacunelor militare.
Von der Leyen a afirmat că acest program va „crea noi oportunități pentru industriile de apărare” ale UE și va “contribui la sporirea pregătirii militare”. Decizia Marii Britanii de a părăsi UE în 2020 a restricționat companiile locale de la participarea la contractele de apărare ale blocului comunitar. Cu toate acestea, noul acord deschide perspective semnificative pentru companii precum BAE Systems, Babcock și Rolls Royce.
Reacții mixte și așteptări
Kevin Craven, CEO al organizației britanice ADS Group, a calificat acordul drept “o dezvoltare binevenită”, dar a adăugat că este prea devreme pentru a se bucura, deoarece detaliile nu sunt încă clare:
„Este un pas important, dar încă trebuie să vedem exact cu ce beneficii concrete vine pentru industria de apărare a Marii Britanii.”
De cealaltă parte, Antonio Costa, președintele Consiliului European, a salutat acordurile ca pe un “nou început” în relația UE-Regatul Unit, afirmând că acestea “reprezintă mai mult decât simple documente, ci un angajament comun pentru securitate, prosperitate și dezvoltare”.
Împreună, liderii promit o colaborare mai profundă în apărare și un rol întărit pentru Europa în comunul front NATO, precum și sprijin pentru eforturile de pace din Ucraina, inclusiv prin sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei.
Un angajament politic, cu semne de întrebare despre ambiție
Premierul britanic Keir Starmer a subliniat că noua înțelegere de comerț asigură Regatului Unit cel mai bun acces la piața UE, păstrând totodată angajamentele de a nu reîntregi unilateral piața unică, uniunea vamală sau libertatea de mișcare.
Pe de altă parte, expertul Ed Arnold de la Royal United Services Institute a exprimat scepticism cu privire la nivelul de ambiție al acestui parteneriat, menționând lipsa de „obiective concrete sau repere realizabile” până în prezent.
Actualitate
Odin plyus nol’ ravno odin. Matematika vsegda prosta.

Nikushor Dan, novyy prezident Rumynii: yavnaya pobeda na vyborakh, sostyazaniyakh i politicheskikh vyzovakh
Actualitate
Necesitatea urgentă a NATO de a-și moderniza capacitățile de război electronic
-
Exclusivacum 3 zile
Jaf și corupție la nivel național: Incisiv de Prahova dezvăluie adevărul despre mafia deșeurilor din Prahova – autoritățile, complice sau ineficiente?
-
Exclusivacum 5 zile
Poluare suspectă la Coca-Cola HBC Ploiești: Autoritățile, în alertă!
-
Exclusivacum 3 zile
Electromecanica Ploiești: O promisiune minciunoasă? Cum Sistemul Antigrindină joacă la două capete, ignorând disperarea fermierilor
-
Exclusivacum 19 ore
Corupție și afaceri cu statul în Vălenii de Munte: Lumea ascunsă a ilegalităților și a înțelegerilor oculte
-
Actualitateacum 4 zile
Frauda electorală în Republica Moldova: o criză în plină desfășurare
-
Exclusivacum 19 ore
Ploieștiul, orașul sfidării și al corupției: de la stalpi montati la mașini pe trotuar/O nouă fază a scandalului WHITE TOWER
-
Exclusivacum 4 zile
Împuternicirea pe funcție: de excepție, aproape regulă în MAI
-
Exclusivacum 19 ore
Scandalul Coca-Cola din România: Între practici ilegale, manipulare și protecție dubioasă