Actualitate
,,Contractul pentru Romania” și cele 200 de zile ale CDR, ,,Acordul Politic Național” al lui Iohannis si alianța cum ,,a trebuit să moară oameni”

Jurnalistul Radu Teodor Soviani revine cu precizari atat pe pagina sa de socializare cat si pentru PS News , cu privire la ,,Contractul pentru Romania” și cele 200 de zile ale CDR și despre ,,Acordul Politic Național” al lui Iohannis, despre alianța cum ,,a trebuit să moară oameni”
Unul dintre primele gânduri pe care mi le-am exprimat după votul la europarlamentare din 26 mai 2019 a fost: Cred ca nu sunt singurul care are senzația alegerilor din 96, câștigate de CDR, când cei care aveau 15.000 de specialiști și așteptau câștigarea alegerilor pentru că erau 40 de miliarde de dolari la graniță, și-au bătut joc rău de tot de votul alegatorilor, chiar din 1997. Eu pot să spun asta, Dragnea nu poate, pentru că el era în PD atunci. De aia Dragnea bate câmpii cu Gabriela Firea (dacă nu greșesc, secretar de stat și purtător de cuvânt în guvernul ,,tehnocrat” al lui Isărescu din 99-2000). Nu poate nici Blaga ,,de la PNL” sau Ludovic Orban. Cioloș nici atât. El era atunci (și acum) doar un soi de nepot al lui ”doișiunsfert”.
Al doilea gând a fost legat de reacția lui Klaus Iohannis, imediat după exit-poll-uri: ,,Români, sunteți fantastici!”. Îmi exprimam atunci credința că domnul Iohannis și o parte din staff-ul lui trebuie să intre în carantină. Potrivit dexonline.ro, iată definiția cuvântului fantastic – Prima definiție: ,,care se manifestă prin fapte sau idei bizare”. A doua: ,,Care aiurează”. A treia: ,,Care nu există în realitate”. Ca adjectiv: ,,care nu există în realitate, creat, plăsmuit de imaginație, ireal, fantasmagoric, fabulos”. Și concluzionam: Klause, tu ești fantastic! Românii au fost pe 26 mai 2019, pur si simplu, WOW.
Imediat după alegerile europarlamentare (și după întemnițarea lui Dragnea), Klaus Iohannis a ținut să îmi dea dreptate în ceea ce privește faptul că este ,,fantastic’’ dar și în privința noii Convenții Democraice din România (CDR): propune și semnează (săptămâna trecută) – un Acord Politic Național. Semnatarii alături de Klaus Iohannis: PNL – prin Președintele Ludovic Orban, USR – prin Dan Barna, Pro România – prin Victor Ponta și PMP (partidul fostului turnător al Securității – Petrov), prin Eugen Tomac.
Primul lucru care a sărit în evidență este că domnul Klaus Iohannis l-a chemat la ordine pe Victor Ponta. Același Victor Ponta despre al cărui guvern și despre el personal spunea în noiembrie 2015, după tragedia de la Colectiv: ,,a trebuit să moară oameni pentru ca acest guvern să își dea demisia’’. Acum se dovedește încă o dată că domnul Iohannis nu a dat doi bani pe tragedia de la Colectiv, folosindu-se de ea pentru a impune nedemocratic un guvern incompetent, printr-un simulacru de ,,consultări publice’’ – cel condus de Dacian Cioloș.
Chiar și titlul amintește de CDR – cea care a preluat puterea în 1996. CDR preluase puterea cu ,,Contractul pentru România’’ prin care propunea cetățenilor o ,,alternativă la strategia guvernului – șovăielnică și păguboasă’’ iar Iohannis propune un ,,Acord Politic Național’’ prin care ,,lucrăm la o alternativă’’ față de o ,,guvernare lamentabilă’’. La 7 noiembrie 1996 – CDR (care includea PNȚ și PNL) semnează un acord de colaborare cu Uniunea Social Democrată (USD) – respectiv PD și PSDR (diferit de PDSR – adversarul lor), la care aderă în decembrie 1996, printr-un ,,acord de solidaritate guvernamentală’’ și UDMR. 22 de ani mai târziu, regăsim în Acordul Politic Național aceleași partide sau urmașii lor: PNL (care include acum și PD-ul), Pro-România – un fel de PSDR de atunci, UDMR, și în loc de PNȚ, alianța USR-Plus. Spun USR îl loc de PNȚ chiar dacă USR nu are nicio legătură cu istoria, dar în principal pentru că USR sugerează tot atâta experiență și competență administrativă cât a avut și PNȚ – respectiv zero.
Acest a fost dovedit în 97-2000 prin faptul că 3 ani consecutivi (97-98-99) România a traversat o criză economică majoră, gestionată incompetent de către Convenția Democratică din România, cea care venea la putere propunând un ,,contract pe 200 de zile’’, în circa 20 de puncte, prin care susțineau că aveau 15.000 de specialiști (la fel cum a încercat să se deghizeze USR în partid de specialiști), afirmând că există 40 de miliarde de dolari la granița României, în stand-by, dar care nu intră numai pentru că PDSR-ul de atunci (și PSD-ul de acum), este la putere. Nimic nou, în esența despre asta fiind și ,,Acordul Politic Național’’ propus de Klaus Iohannis. Programul de 200 de zile al CDR se încheia pompos și stupid: ,,dacă până la termenele respective toate aceste promisiuni nu vor fi duse la îndeplinire, înseamnă că am încălcat prezentul contract pe care Dumneavoastră îl semnați votând Convenția Democratică din România și aveți dreptul să renunțați la noi’’. În esență, niciuna din cele 20 de promisiuni nu a fost îndeplinită, perioada 1997-2000 caracterizându-se prin prăbușirea economiei, distrugerea sistemului financiar-bancar (în principal prin distrugerea Bancorex), vânzarea pe nimic a economiei (spre exemplu rafinăria Petromidia), protecția instituțională a fraudelor împotriva populației (FNI și CEC), cvasi-incapactiatea de plată, deprecierea masivă a leului de la circa 3.000 de lei (vechi) pentru un dolar la peste 10.000 de lei, reaprinderea inflației, șomaj, lipsă de investiții în infrastructură, etc.
Un punct special al Contractului cu România – punctul 17, a fost: ,,vor fi înăsprite pedepsele pentru infracțiunile de omor, viol, tâlhărie și furt, pentru infracțiunile de corupție și cele săvârșite de funcționari publici împotriva intereselor cetățenilor’’. Nu numai că această înăsprire nu s-a realizat, ba chiar, contemporană cu administrarea țării de către CDR și urmare a acesteia a fost semnat primul protocol secret între SRI-SIE-SIPA-Ministerul Justiției, în 1998, prin care SRI subordona justiția și în baza căruia fusese numit șef al grupului operativ central SRI-SIE-SIPA-Ministerul Justiției un oarecare Augustin Lazăr, reciclat de către Klaus Iohannis în 2016 și până în 2019 drept procuror general al României, deși avusese un rol activ împotriva deținuților politici de dinainte de 1989, ca procuror la penitenciarul Aiud.
Am făcut acest scurt apel la istoria recentă pentru că, în 2019, în numele ,,pro-europenismului’’, forțe politice aflate sub influența unor strategi de lungă durată cu rădăcini înainte de 1989, similar cu Convenția Democratică din România și cu formarea ,,guvernului tehnocrat’’ din 2015, încearcă, să captureze emoția legitimă a românilor manifestată prin prezența la vot la europarlamentare, în scopul propășirii unei anumite capturi a economiei și politicului manifestată după 1989, într-un moment critic, exprimat senzațional la Craiova de către Klaus Iohannis: ,,dacă pierdem justiția, pierdem tot’’. Un astfel de moment critic nu ar fi putut să existe dacă fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, nu s-ar fi înmuiat greu explicabil în principal în ceea ce privește răspunderea magistraților și în subsidiar împotriva controlului manifestat de servicii în justiție, prin sursele, furnizorii și colaboratorii lor din rândul magistraților, fie ei judecători sau procurori. Vestea bună este însă că, spre deosebire de 1997, când de fapt forțele ,,democratice’’ și ,,pro-justiție’’ au întârziat aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană, prăbușind economia, în anul 2019, interesele globale împotriva rețelelor de criminalitate financiară sunt ferme și ireversibile, iar reprezentanții acestor rețele globale știu de această dată că România a mimat lupta-anticorupție, protejând instituțional rețele pe care ar fi trebuit, în fapt, să le destructureze. (Paul D.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 15 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”