Actualitate
O noua emanatie de la nivelul presedintiei din care rezulta ca prevederile Constitutiei sunt ignorate sau…!?…

O noua emanatie de la nivelul presedintiei din care rezulta ca prevederile Constitutiei sunt ignorate sau…!?… Deci ce va contine, in principal, „pactul” dat publicitatii in varianta restransa de proiect:
„Transpunerea în legislație a interdicției adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor, al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe, dar și transpunerea în legislație a măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice, revizuirea legilor justiției, inclusiv a ordonanțelor de urgență prin care au fost modificate, în deplin și strict acord cu avizele Comisiei de la Veneția, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și a rapoartelor Comisiei Europene și GRECO.
Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene.”
Deci cele validate de referendumul din 26.05.2019 in varianta juridica ce se va adopta va trebui sa fie implementata in legislatia nationala „în deplin și strict acord cu avizele Comisiei de la Veneția, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și a rapoartelor Comisiei Europene și GRECO.” Surprinzator se precizeaza ca normele juridice cu putere de lege ce se doresc a fi introduse in portofoliul legislatiei nationale ar trebui sa fie avizate de organisme europene cu rol consultativ nu normativ, respectiv inconcordanta stricta si deplina cu avizele si rapoartele emanate de la aceste organisme sau foruri consultative. De altfel rapoartele sau recomandarile Comisiei Europene nu sunt obligatorii pentru statele membre ci doar Directivele si Tratatele institutiilor reprezentative ale UE. Daca invocati in orice instanta din Romania recomandarile sau raporarte, avize sau alte categorii de documente ale UE, altele decat Tratatele sau Directivele acestora cu caracter obligatoriu pentru aplicare in statele membre dar cu anumite limitari, veti constata cum instanta le ignora sau spun ca nu sunt relevante pentru cauza data etc….
„Comisia de la Veneția este un organism consultativ al Consiliului Europei privind problemele constituționale și a fost înființată în 1990. Rolul Comisiei este de a oferi consultanță juridică statelor sale membre și, în special, de a ajuta statele care doresc să alinieze structurile lor juridice și instituționale la standardele europene și experiența internațională în domeniile democrației, drepturilor omului și statului de drept.”
https://cna.md/public/files/statutul_greco_rom.pdf
De altfel poate sustinatorii „pactului” vor citi si Decizia CCR nr.137/2019 unde printre altele se precizeaza clar in considerentele actului, ce sunt general obligatorii, dar si Constitutia Romaniei pentru clarifcari personale dar si institutionale.
Redau mai jos cele mai relevante pasaje in sustinerea asertiunilor anterioare:
Constitutia Romaniei:
ARTICOLUL 1
Statul român
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989,
şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
ARTICOLUL 20
Tratatele internaţionale privind drepturile omului
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.
ARTICOLUL 148
Integrarea în Uniunea Europeană
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către
instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor
prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi
Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte
reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne,
cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de
revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la
îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu
înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.
DECIZIA nr.137 din 13 martie 2019 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele
măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție
- (…) „Or, un atare act, chiar obligatoriu pentru statul căruia i se adresează, nu poate avea relevanță constituțională, întrucât nici nu dezvoltă o normă constituțională, fiind circumscris celor existente, și nici nu complinește o lacună a Legii fundamentale naționale.
77. Având în vedere lipsa de relevanță constituțională a Deciziei
2006/928/CE, act european cu caracter obligatoriu pentru statul român, cu atât mai puțin poate fi reținută relevanța constituțională a rapoartelor emise în cadrul M.C.V.
În acest caz, actul emis nu îndeplinește nici condiția prevăzută de art.148 alin.(2) din Constituție, potrivit căreia numai ”prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au
prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”. Astfel, deși sunt acte adoptate în temeiul unei decizii, rapoartele cuprind dispoziții cu caracter de recomandare, în urma evaluării realizate, după
prezentarea concluziilor, menționându-se că ”Pentru remedierea situației, se recomandă următoarele măsuri: […]”. Or, prin intermediul unei recomandări, instituțiile își fac cunoscută opinia și sugerează direcții de acțiune, fără a le impune însă vreo obligație legală destinatarilor recomandării. - În concluzie, chiar dacă aceste acte (Decizia 2006/928/CE și rapoartele M.C.V.) ar respecta condițiile de claritate, precizie și neechivoc, înțelesul acestora fiind stabilit de C.J.U.E., respectivele acte nu constituie norme care se circumscriu
nivelului de relevanță constituțională necesar efectuării controlului de constituționalitate prin raportare la ele. Nefiind întrunită condiționalitatea cumulativă stabilită în jurisprudența constantă a instanței constituționale, Curte reține că acestea nu pot fundamenta o posibilă încălcare de către legea națională a
Constituției, ca unică normă directă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. „
Mai mult toate normele legale adoptate in Romania trebuie sa se bazeze si pe toate Deciziile CCR, obligatorii, emise anterior legiferarii si promulgarii actului juridic respectiv.
Concluziile va apartin dupa analiza textului pactului propus de presedintele Romaniei!, precizeaza expertul SRI, col ® Ion Dedu. (S. Marius).
https://www.presidency.ro/…/declaratia-de-presa-sustinuta-d…
Actualitate
Australia achiziționează torpile MK-48 pentru modernizarea flotei sale submarine
Actualitate
Forțele Spațiale ale SUA: Priorități aliniate cu administrația Trump în fața unor reduceri bugetare
Actualitate
UE exclude SUA din pachetul de finanțare SAFE de 150 de miliarde de euro: drumul spre autonomia strategică

Inițiativa SAFE, parte a programului Readiness 2030, marchează o schimbare semnificativă în politica de apărare europeană, prioritizând reînarmarea și reducerea dependenței de Washington.
Uniunea Europeană a exclus Statele Unite din accesul la noul pachet de finanțare de 150 de miliarde de euro (163 de miliarde de dolari) pentru acțiuni de securitate în Europa (SAFE), demonstrând angajamentul său față de autonomia strategică, reînarmarea accelerată și o mai mică dependență de Statele Unite pentru armament. Inițiativa SAFE face parte din programul mai amplu Readiness 2030, anunțat de Comisia Europeană. Finanțarea se va realiza prin intermediul piețelor de capital, iar fondurile vor fi redistribuite statelor membre sub formă de împrumuturi, în funcție de cerere și de planurile naționale de înarmare.
Autonomie strategică și achiziții comune
SAFE va permite statelor membre să își mărească semnificativ investițiile în apărare prin achiziții comune din industria europeană de apărare, concentrându-se pe capabilitățile prioritare. Acest lucru va contribui la interoperabilitate, predictibilitate și reducerea costurilor pentru o bază industrială europeană de apărare puternică. Achizițiile comune SAFE necesită implicarea a cel puțin două țări, una dintre acestea fiind membră UE. Pe lângă statele membre UE, sunt eligibile Ucraina, țările Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA) – Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția – și țările Spațiului Economic European (SEE). SUA și Regatul Unit sunt excluse.
Îndoieli privind dependența de sistemele de armament americane
Decizia de a exclude SUA reflectă îngrijorările legate de independența operațională a unor sisteme de armament americane, precum avioanele de luptă F-35. Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat necesitatea ca armata să aibă „mâini libere” în situații de criză, sugerând limitări impuse de utilizarea armelor străine.
Pachetul ReArm Europe și noul document alb de apărare
SAFE reprezintă o parte importantă din pachetul ReArm Europe de 800 de miliarde de euro, restul urmând să fie alocat în patru ani printr-o clauză de excepție pentru bugetele naționale de apărare, până la maximum 1,5% din PIB. Noul document alb de apărare al UE se concentrează pe închiderea decalajelor de capacitate, consolidarea bazei industriale de apărare, sprijinirea Ucrainei și creșterea rapidă a gradului de pregătire până la sfârșitul deceniului. Documentul evidențiază ritmul accelerat al retragerii aliaților tradiționali, inclusiv SUA, de pe scena europeană, subliniind decizia ca fiind mai rapidă decât anticipat. Acest lucru este corelat cu declarațiile pro-ruse ale președintelui Donald Trump, precum și cu suspendarea ajutorului militar și a schimbului de informații cu Ucraina.
Priorități și proiecte viitoare
Printre decalajele de capacitate vizate se numără sistemele de apărare aeriană și antirachetă, munițiile, sistemele anti-drone, dronele, echipamentele de război electronic și tehnologiile emergente precum inteligența artificială și calculul cuantic. Documentul propune o serie de proiecte comune de apărare, detaliile urmând a fi stabilite ulterior de statele membre. Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a menționat că Consiliul European își propune să prezinte opțiuni pentru proiecte comune de apărare statelor membre în jurul lunii iunie. Documentul subliniază importanța programelor collaborative pentru a accelera livrarea echipamentelor și pentru a spori capacitatea de producție a industriei europene de apărare. Kubilius a evitat să ofere ținte precise pentru cheltuielile de apărare ale statelor membre, sugerând totuși că o cotă de peste 2% din PIB este în concordanță cu un „nou nivel de ambiție”.
-
Exclusivacum 4 zile
Scandal electoral în penitenciar: Acuzații grave de manipulare și presiuni
-
Exclusivacum 2 zile
Haos și bădărănie în Penitenciarul Botoșani: un ofițer ANP jignit de colegi
-
Exclusivacum 3 zile
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, vizită inedită la Penitenciarul Deva: un semnal puternic pentru reforma sistemului penitenciar
-
Exclusivacum 2 zile
Un milion de euro pentru plimbări în parc: Luxul de la ANP în contrast cu realitatea din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
Muntele corupției: Iepuri și capcane în Vălenii de Munte
-
Exclusivacum 2 zile
Castelul de cărți de joc in scandalul White Tower & City Gate-Rețeaua de corupție imobiliară: Milioane furate, acte fără număr
-
Exclusivacum 4 zile
Scenariul fraudelor imobiliare: Figuri si umbre în dosarul White Tower & City Gate
-
Exclusivacum 3 zile
Mandat eșuat al ANP în asigurarea siguranței penitenciarelor