Uncategorized
ANVELOPA MICHELIN PILOT SPORT 4 SUV
În ultimii ani, sectorul SUV a avut parte de o creştere foarte mare în lansarea de SUV-uri de înaltă performanţă. Acestea prezintă o nouă provocare pentru creatorii de anvelope – un centru de gravitate mult mai mare decât în cazul maşinilor sport obişnuite, precum şi greutăţi mai mari care necesită o anvelopă cu forţe centrifuge/laterale mult mai performante. Acesta este motivul pentru care Michelin a elaborat noua gamă Pilot Sport 4 SUV – anvelope sport adaptate pentru un SUV – faţă de o anvelopă sportivă SUV. Noua anvelopă Michelin Pilot Sport 4 SUV înlocuieşte Michelin Latitude Sport 3 şi poate fi utilizată pentru toată gama de SUV-uri – 4X4, compact, mediu, premium şi sportiv, aceasta din urmă reprezentând un sector cu o creştere majoră. Anvelopele noi beneficiază de capacităţile puternice de inovare ale Michelin Group şi de cele mai recente tehnologii ale gamei Michelin Pilot Sport, accentul fiind pus pe control, stabilitate şi viteză superioară, iar, în acelaşi timp, garantând siguranţa şi viaţa îndelungată pentru anvelope.
Anvelopa Michelin Pilot Sport 4 SUV va schimba modul în care sunt percepute anvelopele de înaltă performanţă pentru SUV-urile premium şi cele sportive. Anvelopa a fost creată în cooperare cu cei mai exigenţi furnizori de automobile şi face parte din familia Michelin Pilot de anvelope de înaltă performanţă sigure şi versatile.
Anvelopa Michelin Pilot Sport 4 SUV oferă atât un confort extraordinar, precum şi plăcerea de a conduce un SUV sportiv, în condiţii de siguranţă pe drumuri uscate sau umede, având, în acelaşi timp, o durată mai lungă de viaţă în comparaţie cu concurenţii săi. Michelin a reuşit să combine toate aceste caracteristici prin utilizarea tehnologiilor pentru anvelopele din domeniul motorsport, pe lângă inovaţiile preluate de la cele mai noi anvelope Formula E.

UN MODEL ASIMETRIC AL BENZII DE RULARE
Anvelopa nouă Michelin Pilot Sport 4 SUV dispune de o aderenţă excepţională faţă de competitorii săi, datorită modelului asimetric al benzii de rulare: partea exterioară pentru condiţii de drum uscat, iar partea interioară pentru condiţii de drum umed. De asemenea, prezintă şi un amestec compus nou cu elastomeri specifici inovatori (1) şi dioxid de siliciu subţire.
Modelul benzii de rulare ultra reactiv se adaptează la condiţiile drumului prin interacţiunea dinamică dintre modelul benzii de rulare şi componentele avansate ale acesteia, astfel oferind o gestionare perfectă pentru benzile de contact ale anvelopei. Canelurile benzii de rulare sunt proiectate pentru a rigidiza modelul benzii şi pentru a îmbunătăţi aderenţa în cazul oscilaţiilor laterale. Pentru o precizie optimizată a conducerii, banda de rulare a anvelopei este echipată cu tehnologia „Dynamic Response”, o centură hibridă de aramidă şi nylon.
DESIGN PREMIUM TOUCH: UN FINISAJ ATRĂGĂTOR PENTRU SUV-UL DVS.
Pilot Sport 4 SUV dispune de pereţi laterali care utilizează tehnologia „Michelin Premium Touch” sau, în alte cuvinte, laterale cu contrast ridicat cu o atingere de catifea. Astfel, anvelopa este uşor de recunoscut şi iese în evidenţă în universul acestor vehicule exclusiviste. Majoritatea SUV-urilor sportive şi premium sunt echipate cu jante din aliaj de diametre mari, iar Michelin Pilot Sport 4 SUV dispune de un protector de jante care apără roţile din aliaj de borduri şi trotuare în timpul condusului prin oraş.
LONGEVITATE EXCELENTĂ
În timp ce modelul asimetric al benzii de rulare oferă o aderenţă extraordinară, anvelopa Michelin Pilot Sport 4 SUV dispune de o longevitate excelentă datorită blocurilor rigide pe modelul benzii de rulare şi a carcasei duble cu densitate mare care întăresc robusteţea.
CONFORT MAXIM – ZGOMOT MINIM
Anvelopa a fost concepută pentru a oferi plăcerea maximă de a conduce în condiţii de siguranţă pentru conducătorii SUV-urilor premium cu o performanţă de lungă durată. De asemenea, este proiectată pentru a îmbunătăţi confortul în timpul condusului şi pentru a elimina zgomotul.
PE PRIMUL LOC LA TESTELE INDEPENDENTE
Anvelopa Michelin Pilot Sport 4 SUV este rezultatul expertizei unice Michelin şi a fost concepută de proiectanţi dedicaţi şi pasionaţi de anvelope, astfel redefinind standardele categoriei sale, fiind deja pe primul loc. În timpul testelor efectuate de către TÜV SÜD în Germania, Michelin Pilot Sport 4 SUV şi-a întrecut cei şase competitori în mai multe zone importante de performanţă.
O ANVELOPĂ SIGURĂ CU O PERFORMANŢĂ DE LUNGĂ DURATĂ
PRIMA LA FRÂNARE PE SUPRAFEŢE USCATE(1) ŞI UMEDE
Michelin Pilot Sport 4 SUV este în faţa competitorilor săi când vine vorba de frânarea pe suprafețe umede și
uscate. În urma testelor efectuate de către TÜV SÜD s-a dovedit că pe suprafeţele uscate Michelin Pilot Sport 4
SUV frânează cu 1.8 metri mai puţin decât media competitorilor săi.
PERFORMANŢĂ ŞI ADERENŢĂ PE DRUMURILE UMEDE
Pe un circuit umed de 1,050 metri lungime, anvelopa Michelin Pilot Sport 4 SUV este cu
2,88 secunde mai rapidă decât competitorii săi.
DIMENSIUNI
În anul 2019, noua anvelopă Michelin Pilot Sport 4 SUV va fi disponibilă în 53 de mărimi din care 18 reprezintă
produse noi.
DURATA DE VIAŢĂ ÎN KILOMETRI
Anvelopa Michelin Pilot Sport 4 SUV este înaintea principalilor săi competitori atunci când vine vorba de ciclul de viaţă – permiţând o distanță suplimentară de 9,100km de condus.
Exclusiv
Casa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă
Când Casa de Pensii își dă singură peste mână și cere banii înapoi
Foști polițiști și militari se trezesc, după ani de zile, că statul vine peste ei cu pretenția supremă: „dă banii înapoi, că ne-am răzgândit noi, Casa de Pensii a M.A.I.”. Nu hoțul, nu escrocul, ci instituția care le-a emis, semnat și pus în plată deciziile de pensie.
Sindicatul „Diamantul” dezvăluie cum Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a descoperit, brusc, că nu-i mai place propria muncă și își contestă în instanță propriile decizii de pensie. Motivul? Ar fi „nelegală” valorificarea stagiului de cotizare realizat prin contract de asigurare în baza O.U.G. nr. 163/2020. Cu alte cuvinte, ce a fost bun ieri, azi devine ilegal, iar mâine trebuie restituit, cu tot cu liniștea pensionarului.
Marea invenție juridică: „nulitatea absolută” scoasă din joben
Casa de Pensii MAI a încercat șmecheria clasică:
„Nu ne place ce am făcut, hai să declarăm nul cu Codul civil în mână!”
Problema de drept e, însă, mai simplă decât ar vrea unii juriști de serviciu s-o complice:
- O decizie de pensie militară, emisă în baza Legii nr. 223/2015 și intrată în circuitul civil,
- poate fi „desființată” printr-o acțiune în constatarea nulității absolute, întemeiată pe Codul civil?
- sau trebuie urmată procedura specială a legii pensiilor militare (revizuire + recuperare)?
Casa de Pensii s-a visat mare strateg de drept comun. Numai că instanțele nu s-au lăsat impresionate de creativitatea lor juridică.
Curtea de Apel Ploiești: „Aveați legea în față, dar ați preferat să ocoliți”
Prin Decizia civilă nr. 374/05.03.2026, Curtea de Apel Ploiești a pus lucrurile la punct, nu la „interpretare creativă”:
- A respins definitiv apelul Casei de Pensii Sectoriale MAI,
- și a stabilit clar că în această materie nu se aplică dreptul comun al nulității din Codul civil,
- ci Legea nr. 223/2015 – în special art. 65 (revizuirea) și art. 114 (recuperarea sumelor).
Judecătorii au spus negru pe alb ceea ce orice jurist cinstit știa deja:
„Nimic nu o împiedica pe apelanta-reclamantă să emită o decizie de revizuire.”
Adică: aveați procedura voastră specială, făcută exact pentru astfel de situații. Dar, în loc s-o folosiți, ați preferat să dați în judecată propriul act, mimând dreptul comun ca să ocoliți termene și garanții.
Înalta Curte: „Nu e controversă, e doar literă de lege”
Ca să fie lucrurile și mai clare, Înalta Curte de Casație și Justiție a venit cu cireașa pe tort. Prin Decizia nr. 5/26.01.2026 (publicată în Monitorul Oficial nr. 209/18.03.2026), ICCJ a respins ca inadmisibilă o sesizare exact pe aceeași temă.
Motivul?
- Problema nu este controversată,
- soluția reiese direct din lege,
- iar principiul specialia generalibus derogant nu e opțional, e obligatoriu.
Traducere din limba juridică în româna simplă:
Când există o lege specială (Legea 223/2015) care îți spune clar cum revizuiești și cum recuperezi, nu ai ce căuta cu Codul civil la atacat pensii pe „nulitate absolută”. Vrei să corectezi? Folosești procedura specială. Punct.
Dreptul nu e elastic: decizia de pensie nu se rupe după nervii Casei
Concluzia de principiu, dincolo de orice caz individual, e brutală pentru mania revizuirilor după ureche:
- O decizie de pensie militară, odată intrată în circuitul civil,
- are o stabilitate protejată de lege.
Autoritatea emitentă nu poate transforma procedura de revizuire într-un topor retroactiv, cu care taie drepturi după ani de zile, doar pentru că și-a schimbat interpretarea normelor sau a dat peste o circulară nouă.
Legea specială a pus:
- termene,
- condiții,
- garanții pentru pensionari.
Casa de Pensii nu are voie să le ocolească sub pretextul „nulității absolute”. Asta nu e drept, e truc ieftin.
Valul 1: procese pe procedură greșită. Valul 2: urmează revizuirile „la bandă”
Ce urmează? După ce se termină cu respingerea pe inadmisibilitate a proceselor începute pe calea greșită (nulitate civilă în loc de revizuire), nu se termină și ofensiva.
Dimpotrivă, așa cum avertizează Sindicatul Diamantul, trebuie să ne așteptăm la faza a doua:
- Casa de Pensii MAI va începe, previzibil, să emită decizii de revizuire,
- adică, de data asta, va încerca să folosească procedura corectă,
- iar foștii polițiști și militari vor fi împinși într-un nou val de procese – de data asta, pentru contestarea acelor decizii de revizuire.
Pe românește:
Întâi au dat în judecată greșit. Au pierdut.
Acum se pregătesc să dea cu aceeași bâtă, dar pe ușa corectă. Iar pensionarii militari trebuie să fie pregătiți să-și apere în instanță nu doar drepturile, ci și bunul-simț juridic.
Statul-jongler: azi îți dă pensia, mâine ți-o cere înapoi „legal”
În tot acest spectacol, un lucru e limpede:
- nu pensionarul e problema,
- ci o instituție care nu știe sau nu vrea să respecte propria lege specială,
- dar vrea, în schimb, să-și acopere incoerența cu acțiuni în instanță împotriva propriilor acte.
Statul român, prin Casa de Pensii MAI, joacă rolul jonglerului cu mâinile legate de lege:
- aruncă în aer decizii de pensie,
- încearcă să le prindă cu „nulitate”,
- scapă proces după proces,
- și, la final, tot la legea specială ajunge.
Până atunci, mesajul pentru foștii polițiști și militari e crud, dar clar:
„V-am dat o pensie. Nu vă atașați prea tare de ea. S-ar putea să ne răzgândim și să vă chemăm în instanță… pe cheltuiala voastră.” (Cerasela N.).
Exclusiv
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical?
De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere stabilă, ci un maraton de împuterniciri și desemnări marca IGPR, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Legea spune una, practica spune „las’ că merge și-așa”.
Art. 27¹⁶ din Legea 360/2002 e clar:
– împuternicire maxim 6 luni,
– poate fi prelungită încă 6 luni,
– în acest timp este obligatoriu organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea postului.
La Mehedinți, în schimb, s-a inventat un nou sport național: ocolirea sistematică a concursurilor legale, în favoarea numirilor temporare, prelungite la nesfârșit.
Parada șefilor de-o vară: vin, sunt împuterniciți, pleacă
Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul arată așa:
- 2014–2017 – cms. șef Romulus Oprița
– Împuternicit în aprilie 2014
– Devine titular prin concurs în ianuarie 2015 (miracol rar: s-a făcut chiar un concurs!) - 2017–2018 – cms. șef Mirel Dumitru
- 2018–2019 – cms. șef Luca Lucian
- 2019–2020 – cms. șef Fețanu Daniel (importat de la IPJ Gorj)
- 2020–2021 – cms. șef Mirel Dumitru (revenire în forță, că tot era loc liber)
- 2021 – februarie 2023 – cms. șef Bibu Ștefan Raminel
Numitor comun pentru toți acești ani, așa cum subliniază Sindicatul Europol:
– numai împuterniciri și desemnări,
– fără organizarea și desfășurarea unui concurs pentru funcția de inspector-șef, deși IGPR avea obligație legală să facă asta.
Când dai examen cu nota 1 și tot inspector-șef ești (pentru puțin timp)
- Februarie 2023 – aprilie 2023 – cms. șef Costin Tuică
– Împuternicit inspector-șef
– În martie 2023 se organizează, în sfârșit, un concurs
– Rezultatul: obține nota 1
– În aprilie 2023, împuternicirea încetează.
Concursul s-a ținut, formal, dar a funcționat ca o simulație cu public: sistemul și-a bifat hârtia, nu și competența.
Nașul, primarul și polițistul „care a îndrăznit”
- 24 aprilie 2023 – mai 2024 – cms. șef Gheorghe Lucian Tunaru
– Împuternicit inspector-șef
– Pe durata mandatului: nici urmă de concurs pentru ocuparea funcției
– Mandatul încetează, funcția rămâne tot „provizorie”, dar bine păzită.
În această perioadă, după cum reamintește Sindicatul Europol, IPJ Mehedinți ajunge în atenția publicului prin cazul polițistului rutier care ar fi fost supus presiunilor instituționale după ce a îndrăznit să sancționeze primarul comunei Ponoarele – primar care, ce să vezi, este nașul de cununie al cms. șef Tunaru.
Statul de drept made in Mehedinți: dacă amenda lovește în cumetrie, polițistul devine problemă, nu legea încălcată.
Concursul amânat până dă DNA-ul peste tine
- Mai 2024 – septembrie 2025 – cms. șef Dumitru Marian Cîrcei (venit de la IGPR)
– Împuternicit inspector-șef
– Anunțul pentru organizarea concursului este publicat pe hub-ul MAI în ultima zi, înainte să expire termenul de 12 luni prevăzut de art. 27¹⁶ din Legea 360/2002
– Concursul este apoi amânat fără niciun motiv procedural serios invocat
– Deși exista obligația legală nu doar de organizare, ci și de finalizare a concursului, funcția rămâne neocupată prin concurs.
Epicentru al scandalului: potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, concursul nu a mai fost dus până la capăt pentru că cms. șef Cîrcei a devenit inculpat într-un dosar DNA, acuzat că ar fi falsificat un ordin de serviciu.
Soluția clasică: pensionare „subită” și plecare discretă din scenă.
Ștafeta împuterniciților: următorul, te rog!
- Septembrie 2025 – prezent – cms. șef Decebal Dumitru Drăghiea
– Împuternicit și ulterior desemnat inspector-șef.
Funcția rămâne, în continuare, un fel de scaun de probă, nu un post obținut transparent, prin competiție reală.
Bilanțul unui deceniu: legea e opțională, împuternicirea e regulă
Concluzia, așa cum o sintetizează Sindicatul Europol:
În aproape 10 ani, funcția de inspector-șef al IPJ Mehedinți a fost ocupată aproape permanent prin împuterniciri, în timp ce organizarea de concursuri a fost excepția, nu regula.
Deși Legea 360/2002, art. 27¹⁶ alin. (1), stipulează clar că pe durata a maximum 12 luni (6 luni + prelungire 6 luni) trebuie obligatoriu organizat și desfășurat concursul, la Mehedinți s-a instalat o practică de sfidare sistematică a legii, sub privirea „nevinovată” a IGPR și MAI.
Cum se numește când nu-ți faci treaba? Penal, nu „procedural”
Textul legal citat de Sindicatul Europol nu e interpretabil:
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Întrebarea finală, ridicată explicit de Sindicatul Europol, lovește direct:
Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute expres de lege?
În codul penal și în limbajul comun, astfel de „uitări” nu se numesc nici „proceduri interne”, nici „sincope organizatorice”. Se numesc, la un moment dat, abuz de funcție, neglijență în serviciu sau complicitate prin tăcere.
La IPJ Mehedinți, însă, pare că s-a inventat un nou concept:
„Împuternicire perpetuă cu răspundere difuză” – toți știu că e ilegal, dar nimeni nu e vinovat. (Cristina T.).
Exclusiv
Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe
Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept „marea reformă”, marele salt spre normalitate. În realitate, a fost împărțită în două etaje:
- Etajul 1 – urcarea „din etapă în etapă” până în 2022, spre o grilă-țintă.
- Etajul 2 – regimul adevărat, scris negru pe alb la art. 12 alin. (2):
din 2023, salariile de funcție se stabilesc prin înmulțirea coeficientului din anexă cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Adică un mecanism viu, logic și simplu:
coeficientul tău × salariul minim la zi = salariul tău de funcție.
Crește salariul minim? Crește și salariul de funcție. Automat. Fără rugăminți, fără pelerinaje la minister, fără „vom analiza în perioada următoare”.
Asta a votat Parlamentul în 2017.
Asta scrie legea.
Asta nu ați văzut niciodată pe fluturaș.
Informațiile privind acest mecanism sunt explicate public inclusiv de Sindicatul Diamantul, care a avut „obrăznicia” de a citi legea până la capăt și de a o raporta la realitate.
Când baza se triplează, dar salariul rămâne la locul lui, ca la muzeu
Acum, să punem cifrele pe masă, nu poveștile.
- În 2017, când s-a făcut legea, salariul minim brut era 1.450 lei.
- Astăzi este 4.050 lei.
- De la 1 iulie 2026 urcă la 4.325 lei.
Baza de calcul, cea de care ar fi trebuit legat salariul de funcție, s-a aproape triplat.
Dacă Legea 153/2017 ar fi fost aplicată integral, așa cum e scrisă:
salariul de funcție al fiecărui polițist și militar ar fi urcat odată cu salariul minim.
Nu după chef, nu după an electoral, nu după „disponibilități bugetare”, ci după o formulă clară:
coeficient × salariul minim în vigoare.
În lumea reală, însă, statul a ales altceva: a înghețat totul în 2022 și a aruncat cheia.
Cum s-a făcut „magia”: salariu viu, transformat în salariu mumificat
An de an, prin ordonanțe și legi făcute pe genunchi, statul a decis că legea se aplică… dar nu chiar.
Salariile au fost blocate la grila gândită pentru anul 2022.
Traducere din birocratic în română:
- Coeficientul tău a rămas frumos pe hârtie.
- Salariul minim a urcat în lumea reală.
- Salariul tău de funcție a fost ținut jos, la nivelul de acum patru ani.
Ce vedeți pe fluturaș nu este rezultatul legii aplicate integral.
Este rezultatul unor „înghețări” succesive, a unei decizii politice reci și calculate:
să nu lase salariul de funcție să urce odată cu salariul minim, deși exact asta scrie în Legea 153/2017.
Diferența dintre cât ar fi trebuit să luați dacă s-ar fi aplicat formula legală și cât luați în realitate — aceea este suma pe care v-a oprit-o statul prin neaplicare.
Nu prin tăieri oficiale, nu prin austeritate declarată, ci printr-un simplu artificiu: „înghețăm la nivelul anului 2022 și gata”.
Acest mecanism al neaplicării este detaliat public de Sindicatul Diamantul, care arată, cu legea în mână, cum a fost oprit salariul din creștere în timp ce baza lui de calcul se umfla.
Rețeta clasică: când nu vrei să aplici o lege, inventezi alta
Șablonul e deja clasic în România:
- Faci o lege cu promisiuni mari, grile, coeficienți, ținte „europeane”.
- Nu o aplici integral niciodată.
- Când lumea începe să observe, scoți o lege nouă, cu:
- „etape”,
- „perioade tranzitorii”,
- „eșalonări”,
- „implementare graduală”.
Și așa, în loc să recunoști că ai sabotat legea veche, vinzi o nouă iluzie:
o altă țintă, împinsă undeva în viitor, la ani-lumină de fluturașul de salariu.
Azi se vorbește din nou despre o altă lege, alte scheme, alt „cadru modern de salarizare”.
Întrebarea pe care o pune, tranșant, și Sindicatul Diamantul rămâne:
Când o lege nu se aplică, soluția corectă este să mai fabrici încă una – sau să o aplici, în sfârșit, pe cea existentă?
Prețurile nu au perioadă de probă. Salariile, da.
În tot acest timp, un singur lucru în România nu știe ce-s alea „etape”, „eșalonări” și „regim tranzitoriu”:
prețurile din magazine.
- Ele nu așteaptă să se termine tranziția.
- Nu cer aviz de la minister.
- Nu se blochează „la nivelul anului 2022”.
Prețurile se aplică integral, în fiecare lună.
Fără ordonanță de urgență. Fără „recalculări”. Fără jocuri de culise.
Salariul de funcție însă, acolo unde legea îl voia legat de realitate (salariul minim), a fost ținut pe loc, deliberat, în timp ce costul vieții a alergat înainte.
Concluzie: Lege pe hârtie, iluzie pe fluturaș
Legea 153/2017, citită până la capăt, îți spune clar:
salariul tău de funcție trebuia să crească odată cu salariul minim.
Realitatea îți spune altceva:
salariul tău a fost închis într-o cușcă numită „nivel 2022”, iar cheia a fost aruncată prin ordonanțe, „înghețări” și jocuri politice.
În timp ce Sindicatul Diamantul arată cu degetul spre articolul de lege care trebuia să-ți protejeze venitul, statul îți arată cu degetul alte promisiuni, alte grile, alt viitor.
Pe scurt:
Legea era gândită să fie un mecanism viu.
Guvernanții au transformat-o într-un tablou mort, agățat pe perete, în timp ce fluturașul tău de salariu rămâne, lună de lună, dovada unei neaplicări premeditate. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 4 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 5 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 4 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Administratieacum 5 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 19 oreViitura a lovit Cerasu, dar amenzile au venit mai repede decât apele: „profesioniștii” de la IPJ Prahova la pândă, nu la datorie
-
Exclusivacum 5 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 4 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
-
Exclusivacum 2 zileCasa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă




