Actualitate
Nicio interpelare in Parlament/ Nicio plangere penala pentru sesizarea parchetului/ Nicio demisie/ Nicio alta masura punitive legala, institutionala

Marti, 16.04.2019, Comisia permanenta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI condusă de Claudiu Manda s-a trezit din somnul de veci si, cu girul SUA, a adoptat un raport privind colaborarea SRI-ANI, intitulat ”Raport privind folosirea Serviciului Român de Informaţii şi Agenţiei Naţionale de Integritate de către domnul George Maior în scopuri politice”.
In documentul oficial se retine, in esenta, ca ”Domnul George Maior a deținut funcția de director al Serviciului Român de Informații în perioada octombrie 2006-ianuarie 2015. Acesta a încălcat legislația care reglementează activitatea instituției pe care a condus-o și a angajat instituția în acțiuni reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice, sau ale persoanelor fizice sau juridice. Aceste elemente se circumscriu unor acțiuni de poliție politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu și personal, pentru a obține influență politică nelegitimă, în vederea obținerii funcției de prim-ministru al României, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta”.
Daca intr-un stat civilizat, democratic si de drept, o comisie parlamentara ar fi intocmit un astfel de raport, era cutremur in plan politic, institutional si al ONG-urilor care ”lupta impotriva coruptiei, a incalcarii drepturilor si libertatilor cetateanului, militeaza pentru neimixtiunea institutiilor de forta (in special servicii secrete) in viata politica a unui partid, care poate compromite pluralismul politic.
La noi, Maior este bine merci ambassador la Washington, ciracii lui s-au pensionat cu pensii babane, sau altii au ramas active si-i continua ”opera”. Deci:
– Nicio interpelare in Parlament;
– Nicio plangere penala pentru sesizarea parchetului;
– Nicio demisie;
– Nicio alta masura punitive legala, institutionala.
Cainii latra, ursul merge!
In SUA, cumva in alt registru, cel mai recent caz este cel cercetat de Comisia Robert Mueller. Trei puternice comisii ale Camerei reprezentanților au cerut Casei Albe să comunice detaliile întâlnirilor și discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin.
Dar celebra Afacere Watergate? Comisia senatorială, condusa initial de de senatorul Sam Ervin, ulterior de Archibald Cox. Noul Procuror General este numit de Nixon în persoana lui Elliot Richardson, delegându-i acestuia autoritatea de a desemna un consilier independent din Departamentul de Justiție, a cărui activitate să se concentreze pe anchetarea afacerii Watergate. Richardson îl numește pe Cox în această poziție.
Urmarile:
28 ianuarie 1974 – Herbert Porter, asistent al lui Nixon, a recunoscut că a mințit FBI-ul în timpul anchetelor preliminare în cazul Afacerii Watergate.
25 februarie 1974 – Herbert Kalmbach, avocatul personal al lui Nixon, a pledat vinovat pentru acuzațiile de activități ilegale în timpul campaniei electorale. Alte acuzații au fost retrase în schimbul cooperării sale cu justiția.
1 martie 1974 – „Cei 7 de la Watergate”, foști consilieri ai președintelui (Haldeman, Ehrlichman, Mitchell, Colson, Gordon C. Strachan, Robert Mardian și Kenneth Parkinson), au fost acuzați de conspirație pentru obstrucționarea anchetei FBI. Numele lui Nixon a fost adăugat în secret pe această listă, reținându-se în cazul său complicitatea la conspirație. Dean, Magruder și alții își acceptaseră deja vinovăția. Colson, în cartea sa “Renașterea” a amintit un raport primit de la un membru al Casei Albe care implica clar și direct CIA în întregul scandal și arăta încercarea de scoatere a lui ca țap ispășitor.
3 aprilie 1974 – Ed Reinecke, viceguvernatorul republican al statului California, a fost condamnat pentru trei infracțiuni de sperjur în fața Comisiei Senatoriale.
5 aprilie 1974 – Dwight Chapin, fostul ofițer de protocol al lui Nixon a fost condamnat pentru sperjur.
Din grupul „Celor 7 de la Watergate”, Colson a acceptat vinovăția în cazul Ellsberg în schimbul renunțării la capetele de acuzare în privința CREEP, la fel ca și în cazul Strachan. Ceilalți cinci au ajuns la tribunal în octombrie 1974. La 1 ianuarie 1975 au fost condamnați, cu excepția lui Parkinson.
În 1976, Curtea de Apel a SUA a ordonat un nou proces pentru Mardian în urma căruia toate acuzațiile au fost retrase.
Handeman, Ehlichman și Mitchell au epuizat recursurile în 1977, după care toți au acceptat încarcerarea.
Poziția lui Nixon s-a deteriorat cu fiecare zi, iar Camera Reprezentanților a început investigațiile asupra posibilei acuzări oficiale a președintelui.
Pe 27 iulie 1974, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților l-a acuzat pe Nixon de obstrucționare a justiției.
Pe 29 iulie, a doua acuzație a fost formulată ca abuz de putere, iar pe 30 iulie, a treia acuzație a fost adusă sub forma de sfidare a Congresului.
În august a fost audiată o casetă a cărei existență fusese ținută secretă, înregistrată pe 23 iunie 1972, la câteva zile după spargerea de la Watergate. Înregistrarea consta într-o discuție a lui Nixon cu Haldeman, în care puneau la cale un plan pentru a împiedica ancheta oficială prin invocarea unor false motive de securitate națională. Această casetă i-a făcut și pe ultimii suporteri al lui Nixon să-l părăsească, iar cei zece membri ai Congresului care au votat împotriva acuzării președintelui și-au revizuit poziția. În Senat, susținerea lui Nixon era la fel de precară.
După ce senatorii republicani l-au informat pe Nixon că există suficiente voturi pentru acuzarea lui, Nixon s-a decis să demisioneze. La data de 8 august 1974 și-a anunțat demisia, efectivă de la 9 august 1974, ora 12. Demisia sa a dus la căderea, prin mecanisme juridice, a capetelor de acuzare. Prin urmare, Nixon nu a fost judecat sau condamnat.
Urmat în Biroul Oval de către vicepreședintele Gerald Ford, Nixon a fost grațiat de către acesta la data de 8 septembrie. Grațierea i-a conferit lui Nixon imunitate pentru orice posibile infracțiuni comise în mandatele sale. Nixon a continuat să își susțină nevinovăția până la moarte, dar mulți l-au considerat vinovat, văzând în acceptarea grațierii o recunoaștere a vinovăției.
Actualitate
Generalul Kenneth Wilsbach, ales de Donald Trump pentru a conduce Forțele Aeriene ale SUA, pe fondul controverselor și al tensiunilor cu China

Într-o decizie surprinzătoare, președintele Donald Trump l-a selectat oficial pe generalul Kenneth Wilsbach pentru a ocupa funcția de șef de Stat Major al Forțelor Aeriene, conform unei notificări transmise Congresului. Anunțul vine după o perioadă de incertitudine marcată de dezbateri intense și campanii neobișnuite în cadrul comunității aviatice.
O nominalizare atipică, presărată cu obstacole
Breaking Defense a raportat în premieră, pe 26 septembrie, că Wilsbach era alegerea lui Trump pentru a-l înlocui pe generalul David Allvin, care a anunțat neașteptat luna trecută că se va retrage din funcția de ofițer uniformat de rang înalt al serviciului în noiembrie, la jumătatea mandatului său de patru ani.
Drumul lui Wilsbach spre funcția de șef de stat major a fost unul neobișnuit, comparativ cu procesul tipic de nominalizare birocratică. Totul a început când a demisionat din funcția de șef al Comandamentului de Luptă Aeriană în august. Generalul cu patru stele a anunțat la momentul respectiv că intenționează să se pensioneze, însă, când Allvin și-a anunțat plecarea câteva zile mai târziu, Wilsbach a apărut ulterior ca favorit pentru acest post.
Controverse legate de politicile DEI și o campanie inedită
Candidatura generalului a părut apoi blocată după ce conturi de social media au denunțat declarațiile anterioare ale lui Wilsbach privind diversitatea, echitatea și incluziunea (DEI), susținând în schimb pe șeful Comandamentului de Grevă Globală al Forțelor Aeriene, generalul Thomas Bussiere, pentru funcția de conducere a serviciului. Bussiere fusese anterior ales să ocupe funcția de viceșef al Forțelor Aeriene, dar Aviation Week a raportat că nominalizarea sa a fost retrasă.
Această campanie fără precedent pentru rolul militar de conducere al Forțelor Aeriene a devenit subiectul principal de discuție în cadrul comunității aviatice și a fost un subiect fierbinte printre participanții la conferința Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale de săptămâna trecută. Secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, într-o conferință de presă cu reporterii pe 22 septembrie, a minimalizat îngrijorările conform cărora serviciul ar rămâne fără lider în funcția sa uniformată de conducere, spunând că „esențialul este că nu vom rămâne fără un șef”.
Depășirea blocajului și tensiuni geopolitice
Apoi, pe 26 septembrie, surse au declarat pentru Breaking Defense că candidatura lui Wilsbach pentru funcția de șef de stat major a depășit blocajul și că nominalizarea generalului pentru acest post era așteptată în zilele următoare. Senatul a primit oficial nominalizarea sa luni seara, conform notificării transmise Congresului.
Wilsbach este pilot de vânătoare, pilotând aeronave precum F-22 Raptor, F-15 și F-16. Dacă va fi confirmat, el va ghida Forțele Aeriene printr-o serie de transformări în curs sub administrația Trump și va servi într-o perioadă critică, pe măsură ce cresc temerile că China ar putea invada Taiwanul și ar invoca un răspuns din partea SUA.
Atenționări privind interceptările aeriene chineze
În nume propriu, Wilsbach a comandat forțe în timpul a ceea ce el a numit interceptări „complet neprofesionale și total nesigure” de către piloții chinezi.
„Ceea ce este deranjant este că… răspunsul lor tipic este: ‘Este vina ta, pentru că acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă nu erai aici'”, a declarat Wilsbach reporterilor în septembrie 2023, referindu-se la cazurile în care oficialii americani au reușit să-i confrunte pe omologii lor chinezi cu privire la interceptări.
„Faceți-o în siguranță, faceți-o profesional și totul va fi bine”, a spus Wilsbach. „Nu vom avea o eroare de calcul. Nu vom avea un dezastru.”
Actualitate
Războiul modern cere arme noi: Anduril și RTX lansează rachete sol-sol și atrag atenția Pentagonului

Contractorii din domeniul apărării răspund cererii tot mai mari de muniție, prezentând versiuni lansate de la sol ale armelor existente.
La conferința AFA din apropierea Washingtonului, contractorii din domeniul apărării, Anduril și RTX, au dezvăluit versiuni lansate de la sol ale munițiilor existente, semnalând o cerere tot mai mare de astfel de arme pe piață, în contextul testelor de pe câmpul de luptă modern.
Suport politic rapid și finanțare potențială
La doar o zi după încheierea conferinței, majoritatea republicană din Comisia pentru Servicii Armate a Senatului a lăudat oferta Anduril, angajându-se că un program militar dedicat va achiziționa noua capacitate.
„În prezent, nu există niciun program pentru aceste tipuri de rachete, dar va exista în curând”, a postat contul Republican SASC pe X, adăugând că 25 de milioane de dolari puși deoparte în „One Big Beautiful Bill” al președintelui Donald Trump vor „accelera dezvoltarea” acestei clase de arme.
Anduril Barracuda-500: O rachetă de croazieră adaptată pentru lansare de la sol
Anduril a anunțat la conferința AFA că actualizează racheta de croazieră Barracuda-500 pentru a fi lansată de la sol. Versiunea lansată din aer a Barracuda-500, anunțată anul trecut, ar putea oferi o rază de acțiune de peste 500 de mile marine și poate transporta o încărcătură de peste 100 de lire sterline.
„În ultimele luni, a fost foarte clar că prioritatea” pentru Pentagon și conducerea Congresului „este corectarea decalajului nostru de muniție”, a declarat Diem Salmon, vicepreședinte Anduril pentru Air Dominance and Strike, într-un briefing cu reporterii marți. „Cred că acest lucru s-a intensificat de fapt în ceea ce privește prioritizarea și concentrarea recent, iar dorința este de a remedia în cele din urmă ceea ce a fost o problemă în inventarul nostru de rachete, care are deja zeci de ani.”
RTX StormBreaker: Precizie adaptabilă de la sol
RTX, prin filiala sa Raytheon, a adaptat și una dintre propriile muniții existente pentru un rol lansat de la suprafață și a dezvăluit-o la AFA: GBU-53/B StormBreaker, cunoscută și sub denumirea de Small Diameter Bomb II de 250 de lire sterline, care poate fi lansată de pe aeronavele Forțelor Aeriene și Marinei.
„Conflictele globale recente au evidențiat necesitatea unei arme inteligente, lansate de la sol, cu lovitură de precizie, care să poată funcționa în zonele contestate de GPS”, a declarat Sam Deneke, președintele Air & Space Defense Systems de la Raytheon, într-un comunicat de presă publicat miercuri. „StormBreaker este o armă componibilă, ceea ce îi permite să fie personalizată pentru a satisface cerințele misiunii. Utilizarea componentelor de bază ale StormBreaker lansat din aer ne-a permis să ne mișcăm mai repede ca niciodată, trecând de la concept la zborul de testare în mai puțin de două luni.”
Pentagonul și clienții străini au arătat un interes deosebit pentru StormBreaker. De exemplu, o notificare a Forțelor Aeriene publicată anul trecut, care prezenta un plan pentru următoarele duzini de loturi de producție, a stabilit o rată anuală de producție țintă de până la 2.240 de unități.
Lecții din Ucraina și cooperare internațională
Războiul din Ucraina, în special, a evidențiat necesitatea diferitelor muniții și a modurilor de lansare a acestora, care pot lovi ținte la distanță lungă. Firma ucraineană de apărare Fire Point, de exemplu, a dezvăluit recent o rachetă de croazieră lansată de la sol numită Flamingo, care poate transporta un focos de aproximativ 2.500 de lire sterline și poate călători peste 1.800 de mile.
Steve Milano, directorul senior Anduril pentru efecte avansate, a declarat alături de Salmon în briefingul de marți că compania este pregătită să producă mii de Barracuda-500 încă de anul viitor, avertizând că „cererea trebuie să se solidifice pentru ca noi să facem investițiile necesare”.
O oportunitate cheie, potrivit lui Milano, este noul program Family of Affordable Mass Missiles al Forțelor Aeriene, care, conform documentelor bugetare pentru anul fiscal 2026, arată dorința de a cumpăra aproximativ 3.000 de unități folosind fonduri din „One Big Beautiful Bill”, cunoscut și sub denumirea de reconciliere. Dincolo de Pentagon, Milano a spus că există „multă” cerere din partea clienților internaționali, ceea ce a dus la acorduri de co-dezvoltare, cum ar fi cel aflat în desfășurare cu Taiwan.
Actualitate
Stellantis recheamă peste 123.000 de vehicule în SUA din cauza unor probleme de siguranță
-
Exclusivacum o zi
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova penală: Cum un sef de poliție transformă mita în… inșelăciune!
-
Exclusivacum 3 zile
Penitenciarele românești: Circul groazei continuă!
-
Exclusivacum 10 ore
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 2 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 2 zile
Ciuruitorul de Ploiești revine la Notariat! Lupu Marioara, Nichita și ‘fleacul’ de sute de inimi frânte
-
Exclusivacum 2 zile
EXCLUSIV: Președintele FSANP trage un semnal de alarmă cutremurător din interiorul sistemului penitenciar: „ANP are nevoie de terapie urgentă!”
-
Exclusivacum o zi
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților