Actualitate
O intrebare tulburatoare: de ce tac americanii in mega-scandalul Kovesi?

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
Laura Codruța Kovesi e omul americanilor. Punct! Mă rog, nu știm dacă e chiar așa, ori ce înseamnă exact asta. Sigur e, însă, că formula de mai sus e rostogolită, în mii și zeci de mii de forme, de ani de zile și s-a înfipt bine în mințile tuturor românilor., de la talpa-țării pînă la vîrf. E drept, au fost și nenumărate evenimente care vin în sprijinul teoriei, dar asta face lucrurile cu atît mai stranii în acest moment. Pentru că marea întrebare pare a fi: de ce tac mîlc americanii în mega-scandalul Kovesi?
Despre Kovesi s-a spus chiar că ar avea cetățenie americană, ea dezmințind informația abia recent, o dată cu audierea din comisia LIBE. Că e omul CIA, de asemenea știre dezmințită de ea.
Dincolo de asta, e deasupra oricărui dubiu că a fost un personaj puternic susținut de americani, prin ambasadorii de la București, prin congresmeni, prin diplomați, prin voci mai groase ori mai subțiri de la Departamentul de Stat șamd.
În 2011, americanii erau îngrijorați că zîna anticorupției ar fi putut fi trasă pe dreapta.
”SUA apreciaza devotamentul, curajul si integritatea conducerii si a angajatilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ai directiilor specializate din cadrul acestei institutii, Directia nationala anticoruptie si Directia de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism. Mandatele procurorului general si al procurorului sef al DNA expira in 2012, dupa sase ani de realizari impresionante. Incurajam Guvernul Romaniei sa se asigure ca vor fi alesi succesori potriviti pentru a mentine aceleasi standarde inalte de integritate, independenta si simt al raspunderii”, se arata intr-un comunicat al Ambasadei SUA.
Și Codruța a rămas pe poziții.
În 2014, Kovesi era premiată de Departamentul de Stat american, prin însărcinatul cu afaceri de la ambasada din București, în cadrul galei „Femei curajoase din întreaga lume”: ”Sub conducerea sa, procurorii DNA au continuat să investigheze cazuri care ar fi fost de neînchipuit în urmă cu un deceniu. Doamna procuror-şef Kovesi a luptat pentru a păstra DNA puternică, relevantă şi independentă. Ea este o forţă care luptă pentru reforma justiţiei şi a statului de drept în România”, declara Duane Butcher.
Acum doi ani, Titus Corlățean declara oficial, la audierea sa în comisia SIPA, că americanii au făcut presiuni infernale asupra sa, pe cînd era ministru al Justiției, spre a o numi pe Laura Kovesi în fruntea procurorilor. ”Nu am apreciat insistenţa ambasadorului american, domnul Gittenstein, de la acel moment, pentru a face o nominalizare despre care se ştie. Era vorba de nominalizarea doamnei Kovesi în funcţia de vârf. Presiunea a depăşit limitele acceptabile în relaţiile diplomatice între state”, spunea el.
Un alt ambasador american, Hans Klemm, nu ezita să joace într-un filmuleț ușor penibil, – produs de ambasada Suediei – de omagiere a Laurei Kovesi, și să declare „sefa DNA a obtinut rezultate impresionante in a aduce in fata justitiei pe cei bogati si cu influenta care au furat Romania si pe romani. Continuati treaba exceptionala pe care o faceti! Va dorim succes in continuare si nu uitati ca cei din comunitatea internationala au o pozitie ferma in sustinerea dvs”.
A doua zi după lansarea filmului, Klemm accentua, într-o vizită prin țară: „DNA a pus oameni puternici in inchisoare, iar ei lupta impotriva DNA. Oameni amenintatori se intorc impotriva Codrutei Kovesi foarte dur. Lupta va trebui sa continue”.
Sprijinul ambasadei se manifesta într-o perioadă dificilă pentru Kovesi, cînd scandalul Black Cube se împletea cu acuzațiile de plagiat ori cu dezvăluirile lui Ghiță. Chiar presa de casă a șefei DNA titra că sprijinul ambasadelor SUA, Suediei, Germaniei etc vine ca urmare a presiunilor puse pe Kovesi de către adversari.
De altfel, ambasadorul Klemm o spusese de-a dreptul, într-un interviu: ”Statele Unite o susţin ferm pe Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al DNA şi toate instituţiile de luptă împotriva corupţiei din România. Activitatea lor este vitală pentru viitorul României. În ce îl priveşte pe Sebastian Ghiţă, ca regulă generală, nu acordăm prea mare atenţie acuzaţiilor nefondate făcute de persoane care fug de justiţie”.
Declarația de susținere venea la 48 de ore de la trecerea în rezervă a celuilalt presupus mare pilon american, Florian Coldea.
Cam în aceeași perioadă venea alt mesaj puternic de sprijin: ”Romania este un exemplu in regiune in ceea ce priveste combaterea coruptiei”, iar unul din scopurile parteneriatului dintre tara noastra si Statele Unite ale Americii este sa se asigure ca nu va permite institutiilor publice „sa se retraga din acest progres”, declara adjunctul sefului misiunii SUA la Bucuresti, Abigail Rupp.
Mesajele erau date la scurt timp după ce Kovesi trăsese semnalul de alarmă asupra modificărilor propuse pentru Codul de Procedură Penală, care, estima ea, vor avea un efect devastator asupra anchetelor. Dar, mai ales, venea într-un moment când ministrul Tudorel Toader se pregătea să-i ceară revocarea.
În iunie, puțin înaintea pronunțării CCR pe revocarea sa, Laurei Kovesi i se aranja în regim de urgență o vizită în SUA, pentru a susține(citi) un discurs la ONU despre importanța luptei anticorupție. Un pretext perfect pentru un nou val de osanale în mass-media prietenă.
La finele aceleiași luni, presa titra ”Fractura din viaţa politică românească s-a putut observa şi vineri seara, la recepţia oferită de Ambasada SUA pentru a celebra Ziua Independenţei. Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu şi Viorica Dăncilă nu au participat la eveniment, în timp ce Klaus Iohannis şi Laura Codruţa Kovesi s-au numărat printre invitaţii de onoare”.
Pe 9 iulie, presat de decizia CCR, președintele Klaus Iohannis semna decretul de revocare din funcție a Laurei Kovesi de la șefia DNA.
În aceeași zi – subliniem – ambasada SUA reacționa vehement: „Ambasada SUA îşi reafirmă angajamentul îndelungat de a sprijini lupta României împotriva corupţiei. România este model regional în privinţa luptei împotriva corupţiei. Facem apel la România să menţină şi să sprijine puternicele sale instituţii de luptă împotriva corupţiei” relata presa.
Pe 9 august, senatorii americani John McCain şi Christopher Murphy îi adresau o scrisoare prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, exprimându-şi îngrijorarea faţă de demiterea procurorului-şef al DNA şi cerând guvernului de la Bucureşti să continue progresele în combaterea corupţiei.
Una peste alta, în toții ani în care a funcționat ca Procuror General ori Procuror-șef al DNA, mîna lungă a SUA s-a întins protector deasupra Laurei Kovesi de cîte ori se adunau nori negri.
Ba, uneori, chiar și în vremuri cu soare.
De mai bine de două luni, Laura Kovesi se află în cel mai cumplit moment al vieții sale.
Exact cînd se pregătea să facă saltul spre mărețul fotoliu de procuror șef european, s-a trezit cu spectrul pușcăriei înaintea ochilor.
Zeci de plîngeri penale, suspectă în două dosare grele, la un pas de a fi inculpată și, automat, eliminată din magistratură.
Din acel moment, adio, carieră!
Sigur, ar fi o soluție intrarea în politică, dacă nu intră în arest mai devreme.
De ceva vreme, Kovesi nu mai bea cafea cu lacrimi de corupt. Ci le varsă, inclusiv în direct la TV!
Ei bine, în mod cu totul straniu, de cînd Laura Kovesi are probleme cu adevărat imense, americanii au ales să tacă mîlc.
La jumătatea lunii februarie, doar la solicitarea expresă a siteului G4media, ambasadorul SUA schițează un răspuns laconic ”Avem încredere în experienţa profesională a Laurei Codruţa Kovesi în România şi susţinem eforturile ei de a căuta oportunităţi profesionale în comunitatea internaţională. Este extrem de dezamăgitor să vedem încă o încercare aparentă de a o discredita. Îi urăm succes”.
De atunci, s-a așternut liniștea deplină.
Recentul mesaj de cîteva rînduri(18 cuvinte) postat pe pagina de Facebook a ambasadei după onorarea lui Kovesi de către Universitatea Harvard nu înseamnă, efectiv, nimic. La urma-urmei, Harvard e o chestiune privată, fără legătură cu administrația americană.
Unde sunt mesajele de sprijin din partea congresmenilor americani, ale Departamentului de stat, unde sunt filmele omagiale, unde sunt comunicatele iritate de odinioară ale ambasadei de la București, ori măcar ale Camerei de Comerț Româno-Americane?
De ce e lăsată, brusc, Laura Kovesi pradă tuturor atacurilor și acuzațiilor – unele chiar ușor exagerate – cînd altădată nu se permitea nici clintirea unui fir de păr din capul zeiței?
De ce stau americanii impasibili cînd Laura Kovesi se îndreaptă spre un final dramatic de carieră în justiție?
Ce folos atîtea premii și decorații made in USA cînd pupila americanilor riscă să ajungă în celula Elenei Udrea cu brățări la mîini?
Dacă americanii nu vor, ipotetic vorbind, să se amestece în derularea anchetelor penale de la noi, de ce nu apar măcar încurajări puternice la adresa lui Kovesi întru obținerea postului de procuror-șef european?
Să fi dat administrația republicană, în fine, semnalul către ambasada încă înțesată de democrați de la București să se abțină de la sprijinirea fostei șefe a DNA?
Ori există motive încă mai teribile?
Cum ar fi ipoteza că americanii se confruntă, în plin conflict între continente, cu tentativa de recuperare de către franco-germani a unui om care știe multe despre activitățile unchiului Sam în România.
Și nu le place deloc ce se petrece.
Nu ne rămîne decît să urmărim atent evoluția evenimentelor, s-ar putea să apară surprize mai mari decît ne imaginăm. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Trump semneaza acorduri militare cu Qatar în valoare de aproape 3 miliarde de dolari, intensificând parteneriatul strategic

Într-un moment cheie pentru securitatea regională, Qatar va cumpăra drone de ultimă generație și sisteme anti-drone din partea companiilor americane de apărare
Trump încheie acorduri majore cu Qatar pentru întărirea alianței
Președintele Donald Trump a semnat astăzi, în cadrul unei ceremonii oficiale, două importante acorduri de apărare cu Qatar, consolidând astfel parteneriatul strategic în domeniul securității regionale. Qatar va plăti aproape 2 miliarde de dolari pentru dronele fără pilot MQ-9B de la General Atomics și un miliard de dolari pentru sisteme de contramăsuri anti-drone de la Raytheon.
Acordurile, deja aprobate, primesc acum o confirmare oficială
Deși ambele achiziții fuseseră deja aprobate de Departamentul de Stat al SUA, evenimentul de semnare a reprezentat angajamentul oficial al Administrației Trump de a accelera investițiile Qatarului în securitatea comună. White House a subliniat că aceste decizii „accentuează intenția președintelui Trump de a intensifica colaborarea în domeniul apărării, sporind descurajarea regională și beneficiind industria de apărare americană”.
Un semn clar al angajamentului în regiune
Prezent în timpul ceremoniei, Trump a fost filmat semnând documentele, însoțit de oficiali și de reprezentanți ai companiilor implicate, în timp ce alte acorduri comerciale valorând miliarde de dolari au fost anunțate ca fiind parte din pachetul de colaborare economică.
Detaliile acordurilor de apărare
Potrivit Departamentului de Stat, în martie a fost aprobată vânzarea a opt drone MQ-9B către Qatar, cu o valoare estimată la aproape 2 miliarde de dolari. În pachetul de livrare se includ, pe lângă drone, sute de bombe, rachete, radare, sisteme de comunicații prin satelit și echipamente conexe, precum și suport tehnic american.
De asemenea, deal-ul pentru sistemele anti-drone datează din noiembrie 2022, fiind aprobat încă de atunci. În documentație se menționa solicitarea pentru 10 sisteme FS-LIDS (Fixed Site – Low, Slow, Small Unmanned Aerial System Integrated Defeat System), împreună cu 100 de interceptori, kituri de război electronic și alte echipamente conexe.
Context geopolitic și alte acorduri semnificative
Acordurile cu Qatar vin pe fondul unui alt pact major, anunțat de Casa Albă, de aproape 142 de miliarde de dolari, cu Arabia Saudită, deși detaliile respective rămân confidențiale și există semne că negocierile sunt încă în curs. În verdictul general, aceste acorduri reflectă o strategie de consolidare a influenței americane în regiune și de reconfigurare a apărării din Orientul Mijlociu, într-un moment de instabilitate și tensiuni crescute.
Actualitate
Vânzarea militară în străinătate pentru Emiratele Arabe Unite: Șase avioane Chinook și alte echipamente în valoare de peste 1,3 miliarde de dolari

Aprobarea oficială în contextul vizitei Președintelui Trump în Orientul Mijlociu
Pe fondul vizitei oficiale a președintelui Donald Trump în regiune, care a început în Arabia Saudită, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că a aprobat o posibilă vânzare militară externă (FMS) către Emiratele Arabe Unite a șase elicoptere Chinook CH-47F, în valoare estimată la 1,32 miliarde de dolari.
Detalii despre acord: Echipamente și capabilități avansate
Potrivit comunicatului, această tranzacție va dota flota de elicoptere, construite de Boeing, cu capabilități de refulare aer-aer, inclusiv 12 motoare T-55-GA-714A și patru piese de schimb, dar și cu sisteme GPS, de comunicație, avertizare contra rachetelor, armament, radar și detectare laser.
Obiectivele misiunilor și implicațiile pentru apărarea UAE
„Vânzarea propusă va îmbunătăți capacitatea Emiratelor Arabe Unite de a răspunde amenințărilor curente și viitoare, extinzând raza de zbuc,” se precizează în comunicat. Se așteaptă ca aceste echipamente să fie folosite în operațiuni de căutare și salvare, asistență umanitară, intervenții în caz de dezastru sau contraterorism. Oficialii asigură că Emiratele Arabe Unite vor putea integra cu ușurință aceste echipamente în forțele sale armate.
Forța de muncă și aspecte legate de transfer tehnologic
Pentru implementarea acestei vânzări, va fi nevoie de 10 reprezentanți americani (doi guvernamentali și opt contractor). Cu toate acestea, nicio mențiune nu a fost făcută despre transferul tehnologic, deși Emiratele și Arabia Saudită au solicitat producție locală în cazul oricărui angajament militar extern.
Statusul contractului și situația anterioară a pieței de Rotorcraft
Aceasta este o notificare formală transmiasă Congresului prin intermediul Agenției pentru Cooperare în Domeniul Securității și Apărării (DSCA). Totuși, acordul nu este încă definitiv, întrucât numărul de echipamente și valoarea pot fi ajustate în timpul negocierilor. În plus, această notificare deschide o perioadă de 30 de zile pentru eventuale blocări ale legislației.
În mai 2023, UAE a anulat un contract de 888 milioane de dolari pentru elicoptere Caracal cu Airbus, din cauza costurilor de întreținere ridicate și a dificultăților de adaptare la noile cerințe modulare. Acest lucru a lăsat cererea pentru noi elicoptere fără răspuns până la acest anunț.
Suport pentru Forțele Aeriene ale UAE
Pe lângă diagrama principală, Statul Departamentul a aprobat și o altă vânzare militară în valoare de 130 milioane de dolari pentru susținerea și echiparea F-16E/F Block 60, cunoscute ca „Desert Falcon”, operaționate de Emirate.
Vizita lui Trump și posibile acorduri militare viitoare
Președintele Trump a sosit astăzi în Arabia Saudită în prima sa vizită internațională oficială, urmată de întâlniri cu liderii din Emiratele Arabe Unite și Qatar. Se așteaptă anunțarea altor acorduri militare, unele semnate încă din primul său mandat. La acea vreme, administrația Trump a autorizat prima înțelegere pentru vânzarea de F-35 către un stat arab, însă această autorizare a fost ulterior suspendată de administrația Biden din cauza îngrijorărilor legate de utilizarea avioanelor stealth într-o țară cu rețeaua 5G Huawei din China.
Actualitate
Planul lui Donald Trump de a transforma temporar un Boeing 747 din Qatar în Air Force One, criticat de democrați

O potentială încălcare a conflictului de interese și riscuri pentru securitatea națională
Planul fostului președinte Donald Trump de a accepta „temporar”, ca un cadou, un avion Boeing 747 deținut anterior de familia regală din Qatar pentru a-l transforma în noul Air Force One a fost criticat vehement, astăzi, de congresmeni democrați, care au avertizat asupra unor riscuri serioase pentru interesul național și securitatea statului.
Conflicte de interese și riscuri de securitate
Potrivit mai multor publicații, în weekend, administrația Trump plănuia să accepte ca dar de la guvernul Qatarului acest avion și să-l folosească ca transport oficial pentru președinte în timpul mandatului actual. Surse citate de The New York Times susțineau că această înțelegere ar permite transferul ulterioar al proprietății către biblioteca prezidențială a lui Trump, după ce acesta părăsește funcția, ceea ce ar putea deschide calea pentru utilizarea personală a avionului.
Deși oficialii Qatarului afirmă că încă nu s-a luat o decizie finală, Trump a confirmat indirect planul, într-o postare pe Truth Social, spunând că „Departamentul de Apărare primește un CADOU, GRATUIT, un avion 747 pentru înlocuirea Air Force One învechit de 40 de ani.” Anunțul oficial urma să fie făcut în cadrul vizitei în Qatar, relatează ABC News.
Critici din partea congresmenilor
Senatorul Jack Reed (D), membru de rang al Comitetului pentru Servicii Armate din Senat, a avertizat că acceptarea avionului fără aprobarea Congresului reprezintă o „încălcare clară” a Clauzei de Emolument, care interzice oficialilor federali să accepte cadouri sau beneficii financiare din partea unor state străine fără ok-ul legislativ.
„Mai alarmant este ideea că acest avion ar putea fi folosit ca Air Force One, ceea ce ar crea riscuri imense de contrainformații, oferind o țară străină acces la sisteme sensibile și comunicații”, a declarat Reed.
Deputatul Joe Courtney (D), președintele subcomitetului de operațiuni navale și forțe de proiecție a Camerei, care supraveghează programul Air Force One, a spus că planul este „total inutil” având în vedere faptul că programul de înlocuire VC-25B este programat pentru livrare în 2027.
„Air Force One nu este doar un avion de lux, ci necesită sisteme avansate de securitate și comunicații”, a spus Courtney. „Dacă Trump alege să urmeze această cale, va genera costuri și întârzieri inutile în modernizarea flotei actuale.”
Riscuri de contrainformații și vulnerabilități
Senatorul Mark Kelly (D), fost pilot de Navy și membru în subcomitetul pentru aviație și teren, a avertizat că tot aeroplanul trebuie să fie securizat și actualizat pentru a proteja conversațiile președintelui și interesele naționale, fiind nevoie de tehnologii sofisticate, sensori, comunicații criptate și sisteme de apărare antirachetă.
Mai mulți senatori democrati au declarat că ar putea merge până la introducerea măsurilor legislative pentru a bloca această înțelegere.
Senatorii Brian Schatz, Chris Coons, Cory Booker și Chris Murphy au spus că vor cere Senatului să reafirme principiul conform căruia oficialii publici nu trebuie să folosească poziția pentru câștig personal. Un consilier al senatorului Schatz a confirmat că acesta intenționează să depună o rezoluție de condamnare a planului lui Trump.
Obiecții și investigații
Senatorul Murphy a declarat pe rețeaua X că va obstrucționa vânzările de arme către țări care ar putea să-i favorizeze personal pe Trump, menționând în mod special darul Qatarului și investițiile din Emiratele Arabe Mudele.
Deputatul Ritchie Torres a trimis o scrisoare către inspectorul general al Departamentului Apărării și alte organisme de control, solicitând anchete asupra transferului avionului.
Trump consideră că avionul este un cadou pentru Departamentul de Apărare
Întrebat despre îngrijorările legate de faptul că avionul ar reprezenta un cadou personal, Trump a insistat că este un dar pentru Departamentul de Apărare și a spus: „Ne dau un avion gratuit. Aș putea să spun că nu dorim, să plătim noi, sau chiar să spun: ‚Mulțumesc foarte mult,’ știți?”
Contextul mai larg al planurilor de înlocuire a Air Force One
Planul lui Trump de a primi această aeronavă vine într-un context mai amplu, în care administrația sa pregătește achiziționarea primului dintre cele două noi aeronave presidintiale de la Boeing, cu termen limită înainte de 2029. Acest efort implică și colaborarea cu miliardarul Elon Musk pentru reducerea costurilor și accelerarea proiectului.
Experta Darlene Costello, responsabilă de achiziții în cadrul Forțelor Aeriene, a declarat săptămâna trecută că Boeing anticipează că primul VC-25B ar putea fi livrat în 2027, dacă cerințele tehnice actuale sunt relaxate. În opinia companiei, costurile programului s-au triplat față de contractul de 3,9 miliarde dolari, iar finalizarea proiectului mai întârzie din cauza obstacolelor tehnice legate de modernizarea avionului.
Viziunea asupra modificărilor planificate
CNBC a raportat că o companie precum L3Harris colaborează deja cu guvernul pentru a modifica avionul Qatarian, însă natura completă a modificărilor rămâne neclară. Un oficial american a spus pentru The New York Times că speranța este ca avionul Qatarian să fie livrat până la sfârșitul anului, dar acest termen, cel mai probabil, nu va permite realizarea modificărilor majore.
Riscuri de securitate și vulnerabilități
Senatorul Elissa Slotkin (fost analist CIA) a avertizat pe rețelele sociale că avionul Qatarian ar putea fi extrem de vulnerabil la bug-uri, dispozitive de urmărire și alte echipamente de spionaj, mai ales pentru că Qatarul a avut acces asupra avionului în timpul fazelor de producție. Ea a făcut referire la operațiunei secrete israeliene de sabotaj din Liban, adăugând că accesul în timpul fabricației poate avea consecințe grave pentru securitatea națională.
-
Exclusivacum 3 zile
Teatru de proastă calitate și impostori de doi bani în Ploiești: Escrocheria anului – doi farisei care-și fură „icoanele” și-și joacă rolurile de-adevărate prosteală
-
Exclusivacum 2 zile
Secția-fantomă de la Penitenciarul Târgșor: milioane risipite și o stare de criză repetată
-
Exclusivacum 3 zile
Vlad Nichita, la marginea eșecului? Avocatul plătește prețul dezvăluirilor noastre și amână verdictul final
-
Exclusivacum 4 zile
De trei ani, Incisiv de Prahova avertiza: Iată adevărul despre corupția din Penitenciarul Ploiești
-
Exclusivacum 3 zile
Tot mai multe confirmări oficiale despre ilegalitățile din Vama Ploiești: O criză generalizată de corupție și ilegalități
-
Featuredacum 4 zile
Unsprezece comercianți suspectați de fraudare a Sistemului de Garanție-Returnare: verificări în curs și semne de întrebare despre „musterii” din Prahova
-
Exclusivacum 5 zile
Scandal la Interne: Sindicatul Diamantul acuză abuzuri grave în acordarea majorărilor salariale „Bayraktar”
-
Exclusivacum o zi
Un elev de poliție din Câmpina demonstrează curaj și responsabilitate în Târgu-Jiu