Connect with us

Actualitate

SRI A ASCULTAT ILEGAL PE MANDATE DE SIGURANTA NATIONALA

Publicat

pe

Dosarele facute pe interceptari dispuse in baza art. 3 lit. f) din Legea 51/1991 pentru amenintari impotriva “altor asemenea interese ale tarii” sunt nule.

CCR: “Dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice” (Decizia)

Dosarele facute in baza interceptarilor dispuse pentru amenintari impotriva “altor asemenea interese ale tarii” sunt nule. Asta intrucat masurile de supraveghere puse in practica de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatelor de siguranta nationala (MSN) emise pentru existenta unor actiuni care pot aduce atingere “altor asemenea interese ale tarii” sunt ilegale. CCR a facut publica miercuri, 6 martie 2019, motivarea Deciziei 802 din 6 decembrie 2018, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea sintagmei „ori altor asemenea interese ale tarii”, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, conform celor de la Lumea Justitiei.

Inainte de a prezenta motivarea CCR, iata ce prevede art. 3 lit.f) din Legea nr.51/1991:

„Constituie amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei urmatoarele: […] f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale”.

Ei bine, Curtea Constitutionala a decis ca sintagma “altor asemenea interese ale tarii” este una extrem de larga, ce permite introducerea sau eliminarea, in si din aceasta categorie, a unor elemente considerate de catre autoritati ca fiind unele ce tin de interesele tarii. Iar asta fara ca destinatarul legii, persoana supusa masurilor de supraveghere, sa poata cunoaste limitele de aplicare a dispozitiei, si fara sa isi poata corecta conduita. “Asadar, Curtea constata ca dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice”, arata CCR. Or, Curtea subliniaza ca, avand in vedere caracterul intruziv al activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, este obligatoriu ca aceste actiuni sa fie realizate intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. In caz contrar, exista riscul incalcarii in mod abuziv a drepturilor fundamentale ale omului privind viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei.

Trebuie spus ca practica interceptarilor realizate in baza unor mandate de siguranta nationala emise pentru amenintari impotriva „altor asemenea interese ale tarii” a fost utilizata la scara larga atat in dosare cu infractiuni economice, cat si in dosare de coruptie (desi coruptia nu se incadreaza conform CCR printre amenintarile la siguranta nationala), mai ales in anii de glorie ai „Binomului SRI-DNA” condus de Florian Coldea (foto stanga) si Laura Kovesi (foto dreapta).

Decizia CCR a fost luata la sesizarea Curtii de Apel Brasov, in urma unei exceptii ridicate de avocatul Flavius Radu din Baroul Bucuresti (click aici pentru a citi mai multe detalii despre exceptia avocatului Flavius Radu).

Iata fragmente din Decizia CCR pe care o atasam integral la finalul articolului:

“71. (vi) In ceea ce priveste sintagma ‘altor asemenea interese ale tarii’, Curtea observa ca, in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018, paragrafele nr.46-53, si Decizia nr.451 din 28 iunie 2018, publicata in 28 Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.646 din 25 iulie 2018, paragrafele 72 – 83), a constatat ca notiunii de ‘securitate nationala’ nu i se poate atribui o definitie, aceasta fiind un concept plurivalent, cu implicatii in varii domenii. Curtea a constatat ca exista concepte pentru care oferirea unei definitii abstracte, atotcuprinzatoare, este un deziderat imposibil de realizat. Aceasta deoarece, in functie de materia in legatura cu care conceptul este analizat, elementele luate in considerare vor fi diferite (Decizia nr.551 din 13 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.977 din 8 decembrie 2017, paragraful 28). In acest context, Curtea observa ca notiunea de ‘interes al tarii’ nu beneficiaza de o definitie la nivel legislativ sau constitutional. Curtea constata ca, in jurisprudenta sa, a apreciat, de exemplu, ca dezideratul de aderare a Romaniei la structurile euroatlantice este legitimat de interesul tarii (a se vedea Decizia 148 din 16 aprilie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.317 din 12 mai 2003).

  1. Pe de alta parte, Curtea observa ca, la nivel constitutional, legiuitorul constituant a utilizat termenul de ‘interes national’, Legea fundamentala facand referire la acest concept dupa cum urmeaza: art.87 alin.(1) dispune ca ‘Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii’, art.90 dispune ca ‘Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national’, art.135 alin.(2) lit.b) si d) prevede ca statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara, precum si exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national, art.136 alin.(3) se refera la ‘apele cu potential energetic valorificabil, de interes national’. Avand in vedere aceste aspecte, Curtea constata ca cele doua notiuni – ‘interes al tarii’ si ‘interes national’ – sunt echivalente, din punct de vedere semantic si au aceeasi sfera de cuprindere. Curtea constata ca ‘interesul tarii’/’interesul national’ reprezinta el insusi un concept plurivalent, care nu comporta o definitie abstracta, ci se determina prin circumstantierea elementelor ce il compun.
  2. In acest context, Curtea constata ca, in ceea ce priveste materia activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, legiuitorul trebuie sa reglementeze cu atentie sfera elementelor a caror afectare determina existenta unei amenintari la adresa securitatii nationale. Acestea, in conditiile imposibilitatii definirii obiective, trebuie sa poata fi cel putin determinabile prin stabilirea concreta a elementelor componente. Pe de alta parte, Curtea constata ca notiunea de ‘securitate nationala’ este indisolubil legata de elementele prevazute de art.3 din Legea nr.51/1991, sfera de cuprindere a acestei notiuni fiind determinata si de acestea. Or, in ceea ce priveste dispozitia de lege criticata, Curtea constata ca legiuitorul a ales sa utilizeze o notiune – ‘interese ale tarii’ – a carei sfera de cuprindere necesita ea insasi identificarea elementelor ce o compun. Cu alte cuvinte, legiuitorul a ales sa determine limitele unei notiuni generice prin utilizarea unei alte notiuni care este caracterizata, de asemenea, prin generalitate.
  3. In continuare, Curtea constata ca, in cadrul sintagmei criticate, legiuitorul utilizeaza adjectivul ‘asemenea’, care are semnificatia de ‘asemanator; care seamana cu cineva sau cu ceva’. Astfel, Curtea apreciaza ca, din modul de redactare, rezulta ca sintagma criticata trebuie analizata si in corelatie cu sintagma ‘capacitatii de aparare’.
  4. Curtea constata ca notiunea de ‘capacitate de aparare a tarii’ are o sfera de cuprindere care inglobeaza elementele necesare definirii si determinarii ei. Cu alte cuvinte, activitatile prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 care pot aduce atingere capacitatii de aparare presupun in mod necesar posibilitatea producerii unui efect negativ cel putin asupra unui element dintre cele care concura 30 la definirea si determinarea ‘capacitatii de aparare’. Or, acest fapt presupune ca toate elementele care tin de capacitatea de aparare sunt in sfera de cuprindere a acestei notiuni, neputandu-se pozitiona in cadrul ‘altor interese ale tarii’.
  5. Asa fiind, Curtea apreciaza ca folosirea adjectivului ‘asemenea’ este utilizata de legiuitor pentru a sublinia, eventual, o alta caracteristica a ‘intereselor tarii’. Curtea apreciaza ca acest lucru presupune ca exista deja o clasificare a ‘intereselor tarii’, ‘institutiile democratice ale statului’ si ‘capacitate de aparare’ apartinand aceleiasi categorii, astfel ca folosirea sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ ar determina aplicarea celorlalte elemente continute de aceasta categorie. Or, o astfel de clasificare nu exista la nivel legislativ, pentru a putea fi aplicata in coroborare cu dispozitiile de lege criticate. Totodata, Curtea apreciaza ca determinarea continutului unei astfel de categorii nu poate fi realizata nici prin coroborarea anumitor dispozitii legislative. Astfel, continutul si limitele sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ raman la libera apreciere a organului abilitat sa aplice legea, in/din aceasta categorie putand fi, astfel, introduse sau excluse elemente, care desi se circumscriu ‘intereselor tarii’ nu pot fi cunoscute de destinatarul normei.
  6. Pe de alta parte, Curtea retine ca analiza existentei amenintarilor la adresa securitatii nationale a Romaniei, in cazul dispozitiei de lege criticate, trebuie sa se realizeze prin corelarea formei/modalitatii de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 cu scopul urmarit/valoarea lezata prin acea activitate.
  7. Astfel, forma/modalitatea de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 ramane fara semnificatie, din perspectiva existentei unei amenintari la adresa securitatii nationale, daca nu este realizata cu scopul de a inlatura prin forta institutiile democratice ale statului sau daca nu poate aduce atingere capacitatii de aparare a tarii. Acest lucru nu semnifica insa ca faptele respective nu pot intra sub incidenta raspunderii penale sau a altor forme de raspundere.
  8. In acest context, Curtea reitereaza cele retinute in Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018. Cu acel prilej, instanta de contencios constitutional a constatat ca modul de reglementare a sintagmei ‘aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani’, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991, determina o sfera larga de aplicare a acesteia, ceea ce contravine art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii, art.26 referitor la viata privata si art.53 care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. Curtea a retinut ca, din analiza dispozitiilor art.3 din Legea nr.51/1991, amenintarile la adresa securitatii nationale sunt privite fie din perspectiva faptelor concrete savarsite de catre o persoana, fie din perspectiva subiectului care poate suferi o vatamare/atingere ca urmare a unei fapte. Astfel, se poate afirma ca amenintarile la adresa securitatii nationale se obiectivizeaza, pe de-o parte, in acele actiuni/fapte care, indiferent de faptuitor, prin efectul lor sunt prezumate absolut a avea un impact direct asupra societatii, in ansamblu, si, pe de alta parte, in acele actiuni/fapte care prin efectul lor au un impact direct asupra anumitor persoane determinate si un impact mediat asupra societatii, in ansamblu. Curtea a retinut ca, in esenta, amenintarile la adresa securitatii nationale mentionate in art.3 din Legea nr.51/1991 pot fi circumscrise fie din perspectiva faptelor concrete savarsite de catre o persoana, fie din perspectiva subiectului care poate suferi o vatamare/atingere ca urmare a unei fapte.
  9. Or, Curtea constata ca sfera de cuprindere a sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ ramane la libera apreciere a organului abilitat sa aplice legea, fara a putea fi circumstantiata de destinatarul normei. Astfel, prin corelarea intre forma/modalitatea de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea 32 nr.51/1991 cu scopul urmarit/valoarea lezata prin acea activitate, in acest caz posibilitatea aducerii atingerii ‘altor interese ale tarii’, nu se mai poate determina limita de aplicare a dispozitiei de lege criticate. Caracterul deschis al sintagmei criticate determina posibilitatea introducerii sau excluderii de elemente in/din aceasta categorie, actiune care se rasfrange si asupra limitelor de aplicare a dispozitiei de lege criticate. In acest mod, limitele de aplicare a dispozitiei de lege criticate nu mai pot fi cunoscute de destinatarii normei, care, astfel, nu-si pot corecta conduita si nu pot fi capabili sa prevada, intr-o masura rezonabila, consecintele care pot aparea dintr-un act determinat.
  10. Asadar, Curtea constata ca dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice.
  11. Avand in vedere aceste aspecte si caracterul intruziv al activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, Curtea constata ca este obligatoriu ca acestea sa se realizeze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. In caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a drepturilor fundamentale, esentiale intr-un stat de drept, privind viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei. Este indeobste admis ca drepturile prevazute la art.26 si art.28 din Constitutie nu sunt absolute, insa limitarea lor trebuie sa se faca cu respectarea dispozitiilor art.1 alin.(5) din Legea fundamentala, iar gradul de precizie a termenilor si notiunilor folosite trebuie sa fie unul ridicat, data fiind natura masurilor intruzive reglementate (a se vedea, in acelasi sens, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitata, par.48). 33
  12. Pentru toate aceste argumente, Curtea constata ca sintagma ‘ori altor asemenea interese ale tarii’, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, incalca prevederile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii, art.26 referitor la viata privata si art.53 care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati”. (Irinel I.).

N.R – Reamintim cititorilor ca, incepand cu anul 2015, directorul general al ziarului nostru, a devoalat ilegalitatea acestor mandate atat in declaratii de presa cat si in emisiunile tv de la B1 si Nasul Tv.

 

Actualitate

Palantir și Saildrone anunță parteneriat strategic pentru a îmbunătăți operațiunile navelor autonome cu ajutorul inteligenței artificiale

Publicat

pe

De

Gigantul tehnologic Palantir și producătorul de nave maritime autonome Saildrone vor colabora pentru a optimiza producția, lanțul de aprovizionare și operațiunile flotei de drone maritime.

Palo Alto, California – Palantir, un important jucător în domeniul tehnologiei pentru securitatea națională, și Saildrone, o companie specializată în tehnologia navelor maritime autonome, au anunțat un parteneriat strategic axat pe utilizarea inteligenței artificiale pentru a îmbunătăți operațiunile Saildrone.

Optimizarea producției și a operațiunilor flotei

Richard Jenkins, CEO al Saildrone, a declarat că utilizarea instrumentelor sofisticate de fabricație și inteligență artificială ale Palantir va permite optimizarea producției și îmbunătățirea semnificativă a capabilităților flotei de drone maritime. El a subliniat necesitatea de a oferi soluții imediate pentru amenințările globale actuale.

Saildrone și Marina SUA

Saildrone a colaborat deja cu Marina SUA, utilizând drone maritime pentru colectarea de informații, monitorizarea traficului de narcotice și a pescuitului ilegal, precum și pentru colectarea de date oceanografice. În prezent, compania desfășoară operațiunea „Southern Spear” cu Flota a 4-a a SUA, utilizând vehicule autonome pentru detectarea și monitorizarea traficului ilicit.

Inițiativa Palantir „Warp Speed”

Parteneriatul se aliniază inițiativei Palantir „Warp Speed”, un sistem de operare pentru fabricație bazat pe inteligență artificială, destinat optimizării planificării producției, gestionării modificărilor inginerești și inspecției automate a calității.

Avantaj competitiv

Emily Nguyen, directorul Palantir pentru industria grea, a declarat că inițiativa „Warp Speed” este concepută pentru a accelera dezvoltarea organizațiilor implicate în reindustrializarea americană, iar parteneriatul cu Saildrone subliniază angajamentul Palantir față de furnizarea de software care să susțină avantajul competitiv al navelor autonome Saildrone. Anunțul are loc în contextul celei de-a șasea conferințe de inteligență artificială organizată de Palantir.

Citeste in continuare

Actualitate

Pentagonul alege patru companii pentru dezvoltarea dronelor de lungă rază, rezistente la războiul electronic

Publicat

pe

De

Programul Artemis, inspirat de conflictul din Ucraina, urmărește livrarea rapidă a unor drone capabile să funcționeze în medii ostile.

WASHINGTON, D.C. – Urmând o directivă a Congresului, Unitatea de Inovație în Apărare (DIU) a Pentagonului a selectat patru companii pentru a dezvolta drone de lungă rază, unidirecționale, capabile să-și atingă țintele în ciuda unor interferențe puternice din partea războiului electronic, a anunțat astăzi biroul.

Parteneriate americano-ucrainene

Premiile din cadrul programului Artemis au fost acordate producătorilor americani de drone AeroVironment și Dragoon, precum și firmelor de software Auterion și Swan, fiecare dintre acestea fiind parteneră cu unul dintre cei doi producători ucraineni de drone, care nu au fost numiți, potrivit unui comunicat de presă DIU. Valoarea contractelor nu a fost dezvăluită.

Adevărat numelui zeiței grecești a vânătorii, Artemis își propune să livreze un prototip lansat de la sol, care să decoleze „rapid și expeditiv” și să zboare de la 50 km (31,1 mile) la peste 300 km la altitudini joase.

O procedură rapidă

După o solicitare de oferte publicată acum puțin peste patru luni, DIU a reușit să selecteze rapid din 165 de propuneri, să efectueze demonstrații de zbor și să emită contracte, potrivit comunicatului DIU. Conform Defense News, Artemis provine dintr-un articol al Congresului din pachetul de asistență aprobat pentru Ucraina anul trecut.

„Suntem încântați de companiile non-tradiționale care oferă platforme UAS de lungă rază, adaptabile și cu costuri reduse, cu potențialul de a maximiza flexibilitatea operațională pentru forța comună”, a declarat Trent Emeneker, managerul de program DIU pentru acest efort, în comunicatul agenției. „Acesta a fost scopul indicației Congresului de a regândi modul de a oferi capabilități luptătorilor cu viteză și scară, cu livrare mult mai rapidă decât programele tradiționale de înregistrare.”

Două categorii de drone

Emeneker a declarat pentru Defense News că două dintre drone au o rază de acțiune de aproximativ 100 km, în timp ce celelalte două pot zbura la peste 1.000 km. Dronele mai mici evaluate de DIU costă sub 20.000 de dolari fiecare, în timp ce sistemele mai mari costă în jur de 70.000 de dolari, a relatat publicația.

Obiective ambițioase

„Următorul pas”, potrivit anunțului DIU, este finalizarea prototipurilor și „demonstrarea succesului” până în mai 2025, cu obiectivul de a avea un „prototip reușit” până la sfârșitul acestui an fiscal.

După publicarea acestui articol, un purtător de cuvânt DIU a declarat, ca răspuns la întrebările Breaking Defense, că „în mod ideal” programul Artemis se va încheia cu patru furnizori de succes, care vor oferi „mai multe opțiuni” pentru potențialii parteneri DoD pentru a continua proiectele – ceea ce înseamnă că „probabil nu va exista un singur „câștigător” selectat”. În plus, dronele ar trebui să poată transporta „mai multe tipuri de încărcături cinetice (explozie, încărcătură conformată etc.)”, inclusiv capacitatea de război electronic și informații de semnal, „dacă se dorește”.

Nevoia de adaptabilitate

În general, efortul Artemis își propune să ofere o capacitate de care este nevoie urgent pe câmpul de luptă modern, evidențiată de conflictul din Ucraina, unde dronele au format vârful de lance al luptelor de front. Pe măsură ce războiul a continuat, un război electronic dens a perturbat utilizarea multor sisteme, ceea ce a dus la interesul pentru tehnici alternative de navigație, cum ar fi cartografierea terenului, astfel încât dronele să poată evita interferențele și să evite detectarea prin emiterea unui număr mai mic de semnale care pot fi recepționate de senzori. Operatorii încearcă, de asemenea, să zboare sistemele cât mai jos posibil, îmbrățișând curbura pământului, pentru a evita radarul adversarului.

Când a fost anunțată solicitarea pentru Artemis, DIU a solicitat, de asemenea, sisteme care pot transporta o încărcătură de cel puțin 10 kg, cu un obiectiv de peste 25 kg. Solicitarea a solicitat, de asemenea, platforme care pot integra sisteme software și hardware terțe într-un mod „modular, interschimbabil la cald” și că „interfețele proprietate, formatarea mesajelor sau hardware-ul care necesită licențiere specifică furnizorului nu sunt permise”.

„Obiectivele proiectului Artemis sunt legate direct de observațiile condițiilor reale de combatere actuale, precum și de feedback-ul de la utilizatorii finali din cadrul DoD cu privire la capacitățile care ar putea fi necesare în acest domeniu pentru a face față capacităților de amenințare aproape de colegi din întreaga lume”, se arată în comunicatul DIU. Prin programul Artemis, DIU și biroul de achiziții și susținere al Pentagonului „acționează rapid pentru a oferi o opțiune pentru servicii și comenzi combatante din care să aleagă, livrate cu ani înainte de calendarul actual al programelor de înregistrare”.

Citeste in continuare

Actualitate

Polonia ia în calcul aderarea la un scut nuclear european: o reacție la incertitudinile securității

Publicat

pe

De

Declarația premierului Tusk declanșează dezbateri intense

Premierul polonez Donald Tusk a declanșat o amplă dezbatere internațională săptămâna trecută, declarând în Parlament deschiderea guvernului său față de aderarea la o inițiativă de securitate nucleară propusă de Franța. Această declarație, considerată extraordinară, reflectă temerile de lungă durată ale Poloniei față de Rusia și semnalele din partea Washingtonului privind o posibilă slăbire a garanțiilor de securitate ale NATO.

Un semnal către SUA, Franța și Marea Britanie?

Tusk a afirmat că achiziționarea de arme convenționale nu mai este suficientă și că Polonia discută cu Franța despre posibilitatea unui „scut nuclear” asupra Europei. Experții susțin că această declarație este un semnal de îngrijorare, menit să motiveze Statele Unite, dar și să atragă atenția Franței și Marii Britanii, în contextul unor potențiale reduceri ale prezenței militare americane în Europa și al unor declarații ale președintelui Trump privind obligațiile SUA față de aliații NATO.

Artur Kacprzyk, de la Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale, sugerează că această opțiune nucleară națională ar putea fi o strategie pentru a convinge SUA să nu slăbească garanțiile de securitate pentru Polonia. Jon Wolfsthal, fost oficial guvernamental american, subliniază istoria Poloniei și preocuparea acesteia de a fi abandonată de aliații săi. Marek Świerczyński, de la centrul de analiză Polityka Insight, consideră declarația lui Tusk drept cea mai amplă declarație nucleară recentă, având în vedere sursa și contextul său.

Președintele Duda cere amplasarea de arme nucleare americane pe teritoriul polonez

Președintele polonez Andrzej Duda a cerut ulterior amplasarea de arme nucleare americane pe teritoriul Poloniei, intensificând dezbaterea. Cu toate acestea, analiștii evidențiază obstacole logistice și geopolitice majore.

Istoria nucleară a Poloniei

În anii 1960, armata poloneză a fost echipată cu rachete sovietice cu capacități nucleare și avioane MiG-21PFM adaptate pentru transportul de arme nucleare. Au existat depozite de arme nucleare sovietice pe teritoriul polonez, până în 1991, când Polonia a anunțat eliminarea sistemelor de lansare a armelor nucleare din inventarul său. Cu toate acestea, întrebarea privind beneficiile deținerii de arme nucleare a persistat, intensificându-se după invazia Ucrainei.

Sondajele arată un sprijin semnificativ pentru o opțiune nucleară

Un sondaj recent indică faptul că 52,9% dintre polonezi susțin ideea ca Polonia să dețină propriile arme nucleare. Acest sprijin ar putea crește în cazul unei deteriorări a situației de securitate, în special dacă Rusia obține o victorie în Ucraina și SUA își reduce prezența militară în Europa.

Scenariile unui viitor nuclear al Poloniei: provocări și incertitudini

Analiștii subliniază vagitatea declarației lui Tusk. Świerczyński consideră că declarația publică a fost o greșeală, deoarece astfel de subiecte sensibile ar trebui abordate cu discreție. Un fost oficial al apărării a menționat dificultățile pe care le-ar întâmpina Marea Britanie și Franța în înlocuirea capacităților nucleare americane în Europa.

Un „scut nuclear” francez pentru Polonia ar putea implica utilizarea submarinelor nucleare franceze sau a unor avioane Rafale, dar acest lucru ar necesita o schimbare radicală de postură pentru Franța. Deși F-35-urile achiziționate de Polonia sunt certificate pentru transportul de arme nucleare americane, nu sunt compatibile cu armele nucleare franceze.

Dezvoltarea unui program nuclear propriu de către Polonia este considerată nerealistă din motive logistice și geopolitice. Un astfel de program ar expune Polonia riscului de detectare de către Rusia și ar putea declanșa un răspuns militar rus. De asemenea, ar putea duce la sancțiuni internaționale și la o izolare diplomatică. O abordare comună a țărilor europene în dezvoltarea de arme nucleare ar putea reduce riscurile, dar ar avea implicații politice majore, potențial afectând Tratatul de neproliferare nucleară.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv13 ore ago

Apocalipsa „Portocalei” – inculpatul Cătălin Stavri, pseudo-jurnalistul infractor sub asediul justiției

Infractorul autodesemnat jurnalist Într-o eră în care libertatea presei și transparența publică sunt tot mai mult compromise, apare cazul inculpatului...

Exclusiv13 ore ago

În județul Neamț, 45 din cele 69 de posturi de poliție funcționează fără autorizație sanitara de funcționare

Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” solicită clarificări de la IGPR privind condițiile de muncă Petiție pentru siguranța angajaților Sindicatul Polițiștilor din România...

Exclusivo zi ago

Balada polițiștilor de la Prahova: Un cântec de lege, lemn și… porci! – Pamflet

Sunetul triumfal al fanfarei este înlocuit brusc de o simfonie mult mai… rustică. Porcii sunt vedetele! Reporterul Incisiv, cu voce...

Exclusiv2 zile ago

Sindicatul Polițiștilor “Diamantul” depune sesizare penală împotriva conducerii IGPR

Acuzații de abuz în serviciu, fals intelectual și obstrucționare a accesului la informații de interes public. București – Sindicatul Polițiștilor...

Exclusiv3 zile ago

Primarul și tunul de zăpadă: O iarnă fierbinte si o primavara plina de dezvăluiri

O operațiune de dezapezire… cu arome de corupție Domnule Primar, dumneavoastră, eroul nostru local, cel ce dormiți pe o pernă...

Exclusiv3 zile ago

Vălenii de Munte: Caracatița corupției – Noi dezvăluiri socante despre rețeaua de polițiști, procurori și judecători

De la amenințări la furt de lemn și mandate la comandă: Incisiv de Prahova dezvăluie o rețea complexă de corupție...

Exclusiv3 zile ago

Secretizarea ROF-ului IPJ Teleorman: o abordare absurdă a transparenței

IGPR argumentează secretizarea prin necesitatea de a preveni informarea publicului Vitalie Josanu, președintele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, critică decizia...

Exclusiv3 zile ago

Iepurila, judecătorul fără frica (dar cu urechile ciulite) -Pamflet

Fost milițian, actual judecător: o carieră impecabilă? Domnule Iepurila, fost milițian, actual judecător, dar pentru noi veți rămâne mereu Iepurila!...

Exclusiv4 zile ago

Mega-frauda White Tower: Contraatacul justiției – Sechestre extinse pentru inculpați

Un dezastru imobiliar cu ramificații grave  (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Scandalul imobiliar White Tower din Ploiești a depășit cu mult dimensiunile unui simplu...

Exclusiv4 zile ago

Sindicatul Diamantul dezvăluie existența unor structuri ascunse de control în MAI: Inspectori de muncă și sanitari

Sancțiuni pentru încălcarea normelor de sănătate și securitate în muncă în unitățile de poliție Transparență redusă și dificultăți în accesarea...

Exclusiv5 zile ago

Dosarul White Tower: Rechizitoriul se apropie, finalul unei mega-tepe imobiliare, condamnarea escrocilor este iminentă!

Mega-teapa imobiliară White Tower: Un sistem corupt expus (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),...

Exclusiv5 zile ago

Ilegalitate masivă în Poliția Română: Sute de polițiști lucrează în structuri fără temei legal

Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul” denunță o situație gravă de nelegalitate, solicitând tragerea la răspundere a funcționarilor responsabili. Sindicatul Polițiștilor...

Exclusiv5 zile ago

Tragedia de pe bulevardul Mamaia: Un apel la respectarea regulilor de circulație

Un accident grav soldat cu deces și răniți, cauzat de viteza excesivă și consumul de alcool, subliniază necesitatea respectării stricte...

Exclusiv6 zile ago

White Tower – masca cade: Dinu Florian, un „actor” cheie în rețeaua de escrocherii imobiliare

Scandalul imobiliar: Dezvăluiri uluitoare despre rolul lui Dinu Florian în afacerile lui Mihai Lupu (aici) Incisiv de Prahova continuă investigația,...

Exclusiv6 zile ago

Scandalul Sterileco: Noi dezvăluiri implică spitale importante din țară

Investigația noastră continuă, dezvăluind noi legături suspecte și posibile infracțiuni (aici) Ploiești – Investigația noastră jurnalistică privind activitatea societății Sterileco,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv