Actualitate
DIICOT: Laura Kovesi a reusit sa finalizeze cu trimiteri in judecata doar 5 dosare. In restul cauzelor, Luluta a dat NUP si SUP
Documente EXPLOZIVE publicate de Lumea Justitiei:
DE ATAT A FOST IN STARE – Dupa ce a condus PICCJ si DNA, Laura Kovesi poate ajunge sefa Parchetului European chiar daca are mai putine dosare solutionate cu rechizitorii decat un procuror de parchet de judecatorie
A avut dreptate fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu (foto stanga) acum 3 ani, cand a declarat ca a luat-o pe Laura Kovesi (foto dreapta) de la Sibiu si a numit-o Procurorul General al Romaniei, in 2006, in ciuda numarului mic de dosare in care aceasta obtinuse condamnari: „Codruta era un copil de 28 de ani din Sibiu, procuror care facuse vreo 3 dosare. (…) Tinta mea era sa gasesc o femeie si sa fie tanara. Era cel mai tanar procuror de pe lista care mi-a fost prezentata. Daca imi aduc bine aminte, avea trei dosare care se finalizasera cu condamnare. Zic: ‘Procuror tanar, rata de succes 100%, femeie. Pe Codruta o vreau Procuror General’”.
Confirmarea a venit chiar din partea DIICOT Sibiu, unitate de parchet unde Luluta a activat in intervalul 14 decembrie 2004 – 1 septembrie 2006, chiar inainte ca Basescu s-o insurubeze la sefia Ministerului Public. Intr-un raspuns adresat jurnalistei Berta Popescu de la Antena 3, Directia pentru Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a precizat luni, 4 martie 2019, ca Laura Kovesi a solutionat 78 de dosare, dintre care numai 5 au fost finalizate cu rechizitorii, 26 primind solutia de neincepere a urmaririi penale (NUP), 18 incheindu-se cu scoaterea de sub urmarire penala (SUP), iar alte 29 fiind declinate sau conexate. Chiar daca DIICOT nu precizeaza cate dintre cele 5 dosare trimise in judecata s-au terminat cu achitari si cate cu condamnari, e de presupus ca cifra avansata de Traian Basescu nu este departe de adevar.
Iata asadar cum Laura Kovesi, dupa ce a condus PICCJ si DNA, poate ajunge la sefia Parchetului European desi are mai putine dosare chiar si decat un procuror de parchet de judecatorie.
Iata raspunsul DIICOT (vezi facsimil):


„Doamnei procuror Laura Codruta Kovesi i-au fost repartizate spre solutionare in cadrul DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu, in perioada 14.12.2004 – 01.09.2006, un numar de 125 de dosare, din care au fost repartizate 47 de dosare, solutionand un numar de 78 de dosare, astfel:
– Rechizitorii – 5:
- Dosar pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 (n.r. privind securitatea nationala a Romaniei)
- Dosar pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 (n.r. privind privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate), rap. la art. 2 alin. 1 lit. a si art. 2 alin. 1 lit. b pct. 5 si pct. 18 din Legea nr. 39/2003; art. 42 alin. 1, alin. 2 din Legea nr. 161/2003 (n.r. privind privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei); art. 49 din Legea nr. 161/2003; art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003; art. 215 alin. 5 din Cod penal (n.r. vechiul Cod penal); art. 25 din Legea nr. 365/2002 (n.r. privind privind comertul electronic) si art. 27 alin. 3 din Legea nr. 365/2002;
- Dosar pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 7 alin. 1 si 3 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 2 alin. 1, pct. 2, 4, 5 din Legea nr. 39/2003; art. 189 alin. 2 si 5 Cod penal; art. 180 alin. 2 Cod penal; art. 194 alin. 1 Cod penal; art. 217 alin. 1 Cod penal; art. 193 alin. 1 Cod penal; art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal; art. 215 alin. 1 si 3 Cod penal; art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal; art 291 Cod penal; art. 290 Cod penal;
- Dosar pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 2 din Legea nr. 143/2000 (n.r. privind privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri);
- Dosar pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 208 alin. 1 si art. 209 alin. 1 lit. a, g si i Cod penal si art. 279 Cod penal combinat cu art. 138 din Legea nr. 295/2004 (n.r. privind privind regimul armelor si al munitiilor).
– Scoatere de sub urmarirea penala – 3 dosare:
- dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 23 din Legea nr. 656/2002 (n.r. pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului)
- dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 279 Cod penal
- dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 279 Cod penal rap. la art. 138 din Legea nr. 295/2004
– Scoaterea de sub urmarirea penala cu aplicarea art. 18/1 Cod penal – 15 dosare:
- 8 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 2 si 4 din Legea nr. 143/2000
- 1 dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 44 din Legea nr. 161/2003
- 4 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 279 Cod penal
- 2 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 280 Cod penal.
– Neincepere a urmaririi penale – 26 de dosare:
- 6 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 2 si 4 din Legea nr. 143/2000
- 1 dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 42 din Legea nr. 161/2003
- 18 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 279 Cod penal
- 1 dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 280 Cod penal.
– Declinate / conexate – 29 de dosare”.
Art. 18/1 din vechiul Cod penal:
„(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
(2) La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului, daca este cunoscut.
(3) In cazul faptelor prevazute in prezentul articol, procurorul sau instanta poate aplica una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevazute la art. 91”.
Prevederile legale invocate in rechizitorii (in vigoare in perioada mentionata):
- Art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei:
„Initierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul Romaniei a unor structuri informative care pot aduce atingere sigurantei nationale, sprijinirea in orice mod a acestora sau aderarea la ele, detinerea, confectionarea sau folosirea ilegala de mijloace specifice de interceptare a comunicatiilor, precum si culegerea si transmiterea de informatii cu caracter secret ori confidential, prin orice mijloace, in afara cadrului legal, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Tentativa se pedepseste”.
- Legea nr. 39/2003 privind privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate:
„Articolul 2
In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
- a) grup infractional organizat – grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului;
- b) infractiune grava – infractiunea care face parte din una dintre urmatoarele categorii: (…)
- infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave; (…)
- infractiuni savarsite prin intermediul sistemelor si retelelor informatice sau de comunicatii; (…)
Articolul 7
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi”.
Legea nr. 161/2003 privind privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei:
„Articolul 42
(1) Accesul, fara drept, la un sistem informatic constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Fapta prevazuta la alin. (1), savarsita in scopul obtinerii de date informatice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (…)
Articolul 46
(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 6 ani:
- a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispozitie, sub orice alta forma, fara drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45;
- b) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispozitie, sub orice alta forma, fara drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau partial la un sistem informatic in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si detinerea, fara drept, a unui dispozitiv, program informatic, parola, cod de acces sau data informatica dintre cele prevazute la alin. (1) in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45. (…)
Articolul 49
Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau stergerea de date informatice, prin restrictionarea accesului la aceste date ori prin impiedicarea in orice mod a functionarii unui sistem informatic, in scopul de a obtine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani”.
Art. 215 din vechiul Cod penal:
„Inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi”.
Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic:
„Articolul 25
Detinerea de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica
Fabricarea ori detinerea de echipamente, inclusiv hard-ware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (…)
Articolul 27
Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos
(1) Efectuarea uneia dintre operatiunile prevazute la art. 1 pct. 10, prin utilizarea unui instrument de plata electronica, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fara consimtamantul titularului instrumentului respectiv, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 12 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea uneia dintre operatiunile prevazute la art. 1 pct. 10, prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza transmiterea neautorizata catre alta persoana a oricaror date de identificare, in vederea efectuarii uneia dintre operatiunile prevazute la art. 1 pct. 10”.
- Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate:
„Articolul 2
In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
- a) grup infractional organizat – grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului;
- b) infractiune grava – infractiunea care face parte din una dintre urmatoarele categorii:
- infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave; (…)
- infractiuni savarsite prin intermediul sistemelor si retelelor informatice sau de comunicatii”.
Articolul 7
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.(…)
(3) Daca faptele prevazute la alin. (1) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni grave, se aplica regulile de la concursul de infractiuni”.
Vechiul Cod Penal:
„Articolul 20
(1) Tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care a fost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
(2) Exista tentativa si in cazul in care consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite, ori datorita imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla.
(3) Nu exista tentativa atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorita modului cum a fost conceputa executarea. (…)
Articolul 180 (…)
(2) Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. (…)
Articolul 189 (…)
(1) Lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.
(2) In cazul in care fapta este savarsita prin simularea de calitati oficiale, prin rapire, de o persoana inarmata, de doua sau mai multe persoane impreuna sau daca in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj, precum si in cazul in care victima este minora sau este supusa unor suferinte ori sanatatea sau viata ii este pusa in pericol, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 ani.
(3) Cu pedeapsa inchisorii de la 7 la 15 ani se sanctioneaza si lipsirea de libertate a unei persoane savarsita in scopul de a o obliga la practicarea prostitutiei.
(4) Daca pentru eliberarea persoanei se cere, in orice mod, ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un anumit act, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 18 ani.
(5) Daca faptele prevazute la alin. 1-4 se savarsesc de catre o persoana care face parte dintr-un grup organizat, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani, in cazul alin. 1, inchisoarea de la 7 la 18 ani, in cazul alin. 2 si 3, inchisoarea de la 10 la 20 de ani, in cazul alin. 4. (…)
Articolul 193
(1) Fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva ei, a sotului ori a unei rude apropiate, daca este de natura sa o alarmeze, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a format obiectul amenintarii. (…)
Articolul 194
(1) Constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (…)
Articolul 215
(1) Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani.
(2) Inselaciunea savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(3) Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.
Articolul 217
(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda.
Articolul 290
(1) Falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288, daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Tentativa se pedepseste.
Articolul 291
Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani cand inscrisul este oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda cand inscrisul este sub semnatura privata”.
- Art. 2 din Legea nr. 143/2000 privind privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri:
„(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi”.
- Vechiul Cod penal:
„Articolul 208
(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani. (…)
Articolul 209
(1) Furtul savarsit in urmatoarele imprejurari:
- a) de doua sau mai multe persoane impreuna; (…)
- g) in timpul noptii; (…)
- i) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase. (…)
Articolul 279
(1) Detinerea, portul, confectionarea, transportul, precum si orice operatie privind circulatia armelor si munitiilor sau functionarea atelierelor de reparat arme, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si nedepunerea armei sau a munitiei in termenul fixat de lege la organul competent, de catre cel caruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilitatii permisului.
(3) Se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani:
- a) detinerea, instrainarea sau portul, fara drept, de arme ascunse ori de arme militare, precum si a munitiei pentru astfel de arme;
- b) detinerea, instrainarea sau portul, fara drept, a mai multor arme cu exceptia celor prevazute la lit. a), precum si a armelor de panoplie, ori munitiei respective in cantitati mari.
(3/1) Portul de arme, fara drept, in localul unitatilor de stat sau al altor unitati la care se refera art. 145, la intruniri publice ori in localuri de alegeri, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani.
(4) Tentativa se pedepseste”.
Art. 138 din Legea nr. 295/2004 privind privind regimul armelor si al munitiilor:
„Efectuarea oricaror operatiuni cu arme sau munitii, fara drept, constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 279 alin. (1) din Codul penal”.
Actualitate
Schimbare strategică la vârful GDIT: Amy Johnson preia conducerea gigantului tehnologic
Gigantul din sectorul tehnologiei federale, General Dynamics Information Technology (GDIT), traversează o etapă de transformare majoră, anunțând numirea unei veterane a companiei în funcția de președinte. Începând cu data de 3 noiembrie, Amy Johnson va prelua frâiele organizației, marcând un nou capitol în strategia de dezvoltare a acestei entități esențiale pentru infrastructura digitală a statului.
O tranziție orchestrată la nivel înalt
Această schimbare vine pe fondul plecării lui Amy Gilliland, care a ocupat poziția de președinte timp de aproape un deceniu. În perioada de tranziție, rolul a fost exercitat interimar de către Paul Nedzbala. Conducerea grupului General Dynamics și-a exprimat încrederea deplină în noua numire, subliniind capacitatea demonstrată a lui Johnson de a gestiona echipe în contexte extrem de complexe și de a oferi soluții tehnice sofisticate pentru clienții din sectorul public și militar. Se mizează pe leadership-ul său dinamic, rigoarea operațională și alinierea profundă la cultura organizațională a companiei pentru a genera valoare sustenabilă pe termen lung.
O carieră construită pe expertiză tehnică solidă
Amy Johnson nu este o figură nouă în cadrul grupului, având un parcurs remarcabil de 27 de ani în cadrul General Dynamics Mission Systems. Ultima sa funcție, cea de vicepreședinte și manager general pentru divizia de Spațiu, Cibernetică și Inteligență, i-a oferit o perspectivă vastă asupra provocărilor tehnologice actuale. Experiența sa extinsă acoperă domenii critice precum securitatea cibernetică, electronica de apărare și sistemele complexe de spionaj și supraveghere, pregătind-o temeinic pentru responsabilitățile noului rol de la vârful GDIT.
Un pilon al securității și eficienței federale
Poziționată ca unul dintre cei mai importanți jucători pe piața IT-ului federal, GDIT constituie un partener strategic pentru agențiile guvernamentale și pentru sectorul militar. Compania livrează instrumente critice de software, rețelistică și securitate cibernetică, facilitând comunicații securizate și operațiuni complexe de monitorizare a amenințărilor. În noul său mandat, Amy Johnson va coordona eforturile companiei de a rămâne în avangarda inovației tehnologice, într-un mediu geopolitic și tehnologic marcat de o complexitate tot mai mare și de necesitatea unei reacții rapide la riscurile emergente.
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 4 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 4 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 21 de oreI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum 2 zileArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești




