Actualitate
DIICOT: Laura Kovesi a reusit sa finalizeze cu trimiteri in judecata doar 5 dosare. In restul cauzelor, Luluta a dat NUP si SUP
Documente EXPLOZIVE publicate de Lumea Justitiei:
DE ATAT A FOST IN STARE – Dupa ce a condus PICCJ si DNA, Laura Kovesi poate ajunge sefa Parchetului European chiar daca are mai putine dosare solutionate cu rechizitorii decat un procuror de parchet de judecatorie
A avut dreptate fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu (foto stanga) acum 3 ani, cand a declarat ca a luat-o pe Laura Kovesi (foto dreapta) de la Sibiu si a numit-o Procurorul General al Romaniei, in 2006, in ciuda numarului mic de dosare in care aceasta obtinuse condamnari: „Codruta era un copil de 28 de ani din Sibiu, procuror care facuse vreo 3 dosare. (…) Tinta mea era sa gasesc o femeie si sa fie tanara. Era cel mai tanar procuror de pe lista care mi-a fost prezentata. Daca imi aduc bine aminte, avea trei dosare care se finalizasera cu condamnare. Zic: ‘Procuror tanar, rata de succes 100%, femeie. Pe Codruta o vreau Procuror General’”.
Confirmarea a venit chiar din partea DIICOT Sibiu, unitate de parchet unde Luluta a activat in intervalul 14 decembrie 2004 – 1 septembrie 2006, chiar inainte ca Basescu s-o insurubeze la sefia Ministerului Public. Intr-un raspuns adresat jurnalistei Berta Popescu de la Antena 3, Directia pentru Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a precizat luni, 4 martie 2019, ca Laura Kovesi a solutionat 78 de dosare, dintre care numai 5 au fost finalizate cu rechizitorii, 26 primind solutia de neincepere a urmaririi penale (NUP), 18 incheindu-se cu scoaterea de sub urmarire penala (SUP), iar alte 29 fiind declinate sau conexate. Chiar daca DIICOT nu precizeaza cate dintre cele 5 dosare trimise in judecata s-au terminat cu achitari si cate cu condamnari, e de presupus ca cifra avansata de Traian Basescu nu este departe de adevar.
Iata asadar cum Laura Kovesi, dupa ce a condus PICCJ si DNA, poate ajunge la sefia Parchetului European desi are mai putine dosare chiar si decat un procuror de parchet de judecatorie.
Iata raspunsul DIICOT (vezi facsimil):


„Doamnei procuror Laura Codruta Kovesi i-au fost repartizate spre solutionare in cadrul DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu, in perioada 14.12.2004 – 01.09.2006, un numar de 125 de dosare, din care au fost repartizate 47 de dosare, solutionand un numar de 78 de dosare, astfel:
– Rechizitorii – 5:
- Dosar pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 (n.r. privind securitatea nationala a Romaniei)
- Dosar pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 (n.r. privind privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate), rap. la art. 2 alin. 1 lit. a si art. 2 alin. 1 lit. b pct. 5 si pct. 18 din Legea nr. 39/2003; art. 42 alin. 1, alin. 2 din Legea nr. 161/2003 (n.r. privind privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei); art. 49 din Legea nr. 161/2003; art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003; art. 215 alin. 5 din Cod penal (n.r. vechiul Cod penal); art. 25 din Legea nr. 365/2002 (n.r. privind privind comertul electronic) si art. 27 alin. 3 din Legea nr. 365/2002;
- Dosar pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 7 alin. 1 si 3 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 2 alin. 1, pct. 2, 4, 5 din Legea nr. 39/2003; art. 189 alin. 2 si 5 Cod penal; art. 180 alin. 2 Cod penal; art. 194 alin. 1 Cod penal; art. 217 alin. 1 Cod penal; art. 193 alin. 1 Cod penal; art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal; art. 215 alin. 1 si 3 Cod penal; art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal; art 291 Cod penal; art. 290 Cod penal;
- Dosar pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 2 din Legea nr. 143/2000 (n.r. privind privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri);
- Dosar pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 208 alin. 1 si art. 209 alin. 1 lit. a, g si i Cod penal si art. 279 Cod penal combinat cu art. 138 din Legea nr. 295/2004 (n.r. privind privind regimul armelor si al munitiilor).
– Scoatere de sub urmarirea penala – 3 dosare:
- dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 23 din Legea nr. 656/2002 (n.r. pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului)
- dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 279 Cod penal
- dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 279 Cod penal rap. la art. 138 din Legea nr. 295/2004
– Scoaterea de sub urmarirea penala cu aplicarea art. 18/1 Cod penal – 15 dosare:
- 8 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 2 si 4 din Legea nr. 143/2000
- 1 dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 44 din Legea nr. 161/2003
- 4 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 279 Cod penal
- 2 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 280 Cod penal.
– Neincepere a urmaririi penale – 26 de dosare:
- 6 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 2 si 4 din Legea nr. 143/2000
- 1 dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 42 din Legea nr. 161/2003
- 18 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 279 Cod penal
- 1 dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 280 Cod penal.
– Declinate / conexate – 29 de dosare”.
Art. 18/1 din vechiul Cod penal:
„(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
(2) La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului, daca este cunoscut.
(3) In cazul faptelor prevazute in prezentul articol, procurorul sau instanta poate aplica una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevazute la art. 91”.
Prevederile legale invocate in rechizitorii (in vigoare in perioada mentionata):
- Art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei:
„Initierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul Romaniei a unor structuri informative care pot aduce atingere sigurantei nationale, sprijinirea in orice mod a acestora sau aderarea la ele, detinerea, confectionarea sau folosirea ilegala de mijloace specifice de interceptare a comunicatiilor, precum si culegerea si transmiterea de informatii cu caracter secret ori confidential, prin orice mijloace, in afara cadrului legal, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Tentativa se pedepseste”.
- Legea nr. 39/2003 privind privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate:
„Articolul 2
In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
- a) grup infractional organizat – grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului;
- b) infractiune grava – infractiunea care face parte din una dintre urmatoarele categorii: (…)
- infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave; (…)
- infractiuni savarsite prin intermediul sistemelor si retelelor informatice sau de comunicatii; (…)
Articolul 7
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi”.
Legea nr. 161/2003 privind privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei:
„Articolul 42
(1) Accesul, fara drept, la un sistem informatic constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Fapta prevazuta la alin. (1), savarsita in scopul obtinerii de date informatice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (…)
Articolul 46
(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 6 ani:
- a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispozitie, sub orice alta forma, fara drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45;
- b) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispozitie, sub orice alta forma, fara drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau partial la un sistem informatic in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si detinerea, fara drept, a unui dispozitiv, program informatic, parola, cod de acces sau data informatica dintre cele prevazute la alin. (1) in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45. (…)
Articolul 49
Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau stergerea de date informatice, prin restrictionarea accesului la aceste date ori prin impiedicarea in orice mod a functionarii unui sistem informatic, in scopul de a obtine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani”.
Art. 215 din vechiul Cod penal:
„Inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi”.
Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic:
„Articolul 25
Detinerea de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica
Fabricarea ori detinerea de echipamente, inclusiv hard-ware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (…)
Articolul 27
Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos
(1) Efectuarea uneia dintre operatiunile prevazute la art. 1 pct. 10, prin utilizarea unui instrument de plata electronica, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fara consimtamantul titularului instrumentului respectiv, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 12 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea uneia dintre operatiunile prevazute la art. 1 pct. 10, prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza transmiterea neautorizata catre alta persoana a oricaror date de identificare, in vederea efectuarii uneia dintre operatiunile prevazute la art. 1 pct. 10”.
- Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate:
„Articolul 2
In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
- a) grup infractional organizat – grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului;
- b) infractiune grava – infractiunea care face parte din una dintre urmatoarele categorii:
- infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave; (…)
- infractiuni savarsite prin intermediul sistemelor si retelelor informatice sau de comunicatii”.
Articolul 7
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.(…)
(3) Daca faptele prevazute la alin. (1) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni grave, se aplica regulile de la concursul de infractiuni”.
Vechiul Cod Penal:
„Articolul 20
(1) Tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care a fost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
(2) Exista tentativa si in cazul in care consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite, ori datorita imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla.
(3) Nu exista tentativa atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorita modului cum a fost conceputa executarea. (…)
Articolul 180 (…)
(2) Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. (…)
Articolul 189 (…)
(1) Lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.
(2) In cazul in care fapta este savarsita prin simularea de calitati oficiale, prin rapire, de o persoana inarmata, de doua sau mai multe persoane impreuna sau daca in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj, precum si in cazul in care victima este minora sau este supusa unor suferinte ori sanatatea sau viata ii este pusa in pericol, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 ani.
(3) Cu pedeapsa inchisorii de la 7 la 15 ani se sanctioneaza si lipsirea de libertate a unei persoane savarsita in scopul de a o obliga la practicarea prostitutiei.
(4) Daca pentru eliberarea persoanei se cere, in orice mod, ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un anumit act, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 18 ani.
(5) Daca faptele prevazute la alin. 1-4 se savarsesc de catre o persoana care face parte dintr-un grup organizat, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani, in cazul alin. 1, inchisoarea de la 7 la 18 ani, in cazul alin. 2 si 3, inchisoarea de la 10 la 20 de ani, in cazul alin. 4. (…)
Articolul 193
(1) Fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva ei, a sotului ori a unei rude apropiate, daca este de natura sa o alarmeze, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a format obiectul amenintarii. (…)
Articolul 194
(1) Constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (…)
Articolul 215
(1) Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani.
(2) Inselaciunea savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(3) Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.
Articolul 217
(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda.
Articolul 290
(1) Falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288, daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Tentativa se pedepseste.
Articolul 291
Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani cand inscrisul este oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda cand inscrisul este sub semnatura privata”.
- Art. 2 din Legea nr. 143/2000 privind privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri:
„(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi”.
- Vechiul Cod penal:
„Articolul 208
(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani. (…)
Articolul 209
(1) Furtul savarsit in urmatoarele imprejurari:
- a) de doua sau mai multe persoane impreuna; (…)
- g) in timpul noptii; (…)
- i) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase. (…)
Articolul 279
(1) Detinerea, portul, confectionarea, transportul, precum si orice operatie privind circulatia armelor si munitiilor sau functionarea atelierelor de reparat arme, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si nedepunerea armei sau a munitiei in termenul fixat de lege la organul competent, de catre cel caruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilitatii permisului.
(3) Se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani:
- a) detinerea, instrainarea sau portul, fara drept, de arme ascunse ori de arme militare, precum si a munitiei pentru astfel de arme;
- b) detinerea, instrainarea sau portul, fara drept, a mai multor arme cu exceptia celor prevazute la lit. a), precum si a armelor de panoplie, ori munitiei respective in cantitati mari.
(3/1) Portul de arme, fara drept, in localul unitatilor de stat sau al altor unitati la care se refera art. 145, la intruniri publice ori in localuri de alegeri, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani.
(4) Tentativa se pedepseste”.
Art. 138 din Legea nr. 295/2004 privind privind regimul armelor si al munitiilor:
„Efectuarea oricaror operatiuni cu arme sau munitii, fara drept, constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 279 alin. (1) din Codul penal”.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
Actualitate
Strategia de supraviețuire a Forțelor Aeriene sub presiunea conflictelor: Generalul Wilsbach redesenează apărarea bazelor și viitorul instruirii piloților
Într-un context marcat de un buget record de 1,5 trilioane de dolari și de reluarea ostilităților cu Iranul, șeful Statului Major al USAF, Generalul Kenneth Wilsbach, propune o schimbare radicală de paradigmă: de la buncăre masive de beton la sisteme de apărare activă și simplificarea instruirii de zbor.
Primul an de mandat al Generalului Kenneth Wilsbach s-a dovedit a fi unul dintre cele mai turbulente capitole din istoria recentă a aviației americane. De la inversarea reformelor administrative anterioare până la gestionarea crizei din Orientul Mijlociu după prăbușirea armistițiului cu Teheranul, Wilsbach se află în centrul unei transformări structurale profunde. Într-o analiză recentă a provocărilor actuale, generalul a subliniat că noile realități ale câmpului de luptă, unde aeronave de miliarde de dolari sunt vulnerabile la sol în fața unor drone de câteva sute de dolari, impun măsuri imediate și inovatoare.
„Point Defense”: Noua specialitate militară în era dronelor kamikaze
Lecțiile învățate din conflictele actuale, inclusiv din utilizarea intensivă a munițiilor cu atac unidirecțional în Ucraina și a dronelor iraniene, au forțat USAF să creeze un nou domeniu de carieră: apărarea punctelor strategice. Conform generalului Wilsbach, expertiza în protejarea aerodromurilor împotriva unei game largi de amenințări – de la rachete balistice și de croazieră până la drone de mărimea unei palme – a devenit o prioritate critică.
„Trebuie să fim capabili să proiectăm forța de pe aerodromurile noastre. Dacă acestea sunt atacate constant de aceste sisteme, riscăm să fim paralizați”, a avertizat Wilsbach. Această nouă direcție marchează recunoașterea faptului că securitatea bazelor nu mai poate fi lăsată la voia întâmplării sau gestionată prin metode convenționale depășite.
Adio buncărelor de beton: Pariul pe energia dirijată și soluții „low-cost”
Într-o viziune care ar putea părea controversată pentru adepții fortificațiilor clasice, Wilsbach își menține scepticismul față de adăposturile ranforsate. Argumentul său este unul pur economic și tactic: orice structură care nu este îngropată la peste 30 de metri sub pământ poate fi distrusă de inamic.
„Nu vreau să cheltuim sume colosale pe buncăre. Economia favorizează apărarea spațiului aerian cu sisteme care pot intercepta proiectilele, nu construcția unor adăposturi care oricum nu se pot mișca”, a explicat generalul. În schimb, el propune un mix de soluții: de la plase simple și ieftine, capabile să oprească dronele comerciale, până la tehnologii avansate precum energia dirijată (lasere), bruiajul electronic și atacurile cibernetice asupra sistemelor de control inamice.
T-7 Red Hawk: Un singur avion pentru o generație nouă de piloți
În ceea ce privește viitorul instruirii, Generalul Wilsbach s-a declarat impresionat de manevrabilitatea noului avion de antrenament T-7 Red Hawk, construit de Boeing. Deși aeronava operează încă sub anumite restricții de viteză și unghi de atac, specifice fazei de testare, promisiunea este una de eficiență maximă.
Planul USAF este ambițios: utilizarea T-7 ca unic trainer, eliminând necesitatea trecerii prin două platforme diferite (T-6 și T-38). Această strategie ar reduce semnificativ timpul și costurile de instruire, permițând piloților să ajungă mai rapid la manșa avioanelor de luptă avansate. „Este mult mai ușor de pilotat decât un T-38. Mult mai ușor”, a subliniat Wilsbach, văzând în acest aparat cheia unei forțe aeriene mai agile.
Ultimatum pentru giganții industriei: Întârzierile F-35 nu mai pot fi ignorate
În ciuda succeselor operaționale recente ale avioanelor F-35 în teatrele de operații, problemele tehnice legate de actualizările Block 4 și TR-3 rămân un punct sensibil. Generalul a recunoscut că, deși capacitatea de luptă a unităților actuale nu a fost grav afectată datorită manevrelor logistice, răbdarea Pentagonului față de contractori este la limită.
„Avem nevoie ca Lockheed Martin și subcontractanții lor să accelereze livrarea unei platforme stabile care să funcționeze conform contractului”, a declarat ferm Wilsbach. Deși aeronavele actuale demonstrează o disponibilitate ridicată și lovesc țintele cu precizie, întrebarea care planează asupra forțelor aeriene rămâne: ce performanțe s-ar fi putut atinge dacă noile radare și sisteme de război electronic ar fi fost livrate la timp?
În replică, producătorul susține că modernizarea Block 4 reprezintă cea mai semnificativă evoluție a capacităților F-35 de până acum, cu peste 70 de upgrade-uri majore menite să asigure dominația aeriană în fața oricărei amenințări viitoare. Cu toate acestea, presiunea rămâne pe umerii industriei pentru a transforma promisiunile tehnologice în realități operaționale pe linia frontului.
Actualitate
Securitatea aeriană a SUA prinde contur la Philadelphia: Golden Defender va sprijini scutul antirachetă Golden Dome
Șantierul naval Hanwha Philly va demara construcția unei noi nave specializate în monitorizarea lansărilor balistice, botezată Golden Defender. Această unitate va deveni un pilon logistic esențial pentru funcționarea sistemului de apărare Golden Dome, proiectul ambițios care vizează protejarea întregului teritoriu american împotriva oricărei amenințări aeriene.
O soluție inovatoare bazată pe designul versatil al navelor NSMV
Decizia de a atribui acest contract șantierului din Philadelphia a venit după ce experții în management și buget au identificat un potențial ridicat în designul navelor multi-misiune pentru securitate națională (NSMV). Aceste nave, utilizate inițial pentru instruirea cadeților în academiile maritime, s-au dovedit a fi platforme extrem de adaptabile pentru diverse seturi de misiuni complexe.
Prin utilizarea unei linii de producție deja active, autoritățile americane au reușit să identifice rapid resursele necesare pentru a extinde construcția. Golden Defender va fi gestionată sub managementul combinat al Hanwha Philly și TOTE Services, aceasta din urmă având rolul de manager de construcție al navei. Noua unitate va servi direct Agenția de Apărare Antirachetă, având rolul de a monitoriza testele de armament străine și de a urmări traiectoriile lansărilor balistice.
Proiectul Golden Dome și viziunea unei protecții totale a spațiului aerian
Nava Golden Defender nu este doar un activ naval, ci o componentă vitală a politicii de restaurare a dominanței maritime americane. Aceasta va susține în mod direct Golden Dome, sistemul de apărare antirachetă care integrează o gamă largă de tehnologii, de la apărări antiaeriene tradiționale până la interceptoare amplasate în spațiu.
Anunțul vine într-un moment de expansiune pentru șantierul naval din Philadelphia, după ce recent a fost confirmată construcția a încă două nave de tip NSMV. Deși detaliile privind rolul specific al acestora în cadrul scutului Golden Dome au rămas inițial confidențiale, este clar că întreaga capacitate de producție a unității este acum orientată către priorități strategice de securitate națională.
Hanwha Group își consolidează poziția pe piața construcțiilor navale militare din SUA
Ascensiunea șantierului Philly Shipyard sub tutela grupului sud-coreean Hanwha marchează o schimbare importantă în industria de profil. De la achiziția sa în 2024, terminalul din Philadelphia a făcut trecerea de la construcția de nave comerciale către contracte guvernamentale de mare anvergură.
Obiectivul conducerii Hanwha este unul extrem de ambițios: creșterea capacității șantierului de la trei nave programate pentru acest an, la un ritm de 10 până la 20 de nave anual. Această expansiune vizează nu doar nave auxiliare, ci și nave de luptă, reflectând interesul tot mai mare al Marinei SUA de a colabora cu unitatea din Philadelphia pentru a-și diversifica și moderniza flota în fața noilor provocări globale.
-
Exclusivacum 5 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 5 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor



